1,215 matches
-
în sensul că practica vine să valideze sau nu teoria aferentă. În acest sens, pornind de la un număr de chestionare, constituite în anexe la prezenta lucrare, cu participarea managerilor și deopotrivă a angajaților de la mai multe societăți comerciale ieșene și băcăuane, s-au desprins câteva concluzii deosebit de pertinente și edificatoare pentru modul de percepție a factorilor stresori și a presiunilor exercitate, precum și posibilităților de răspuns la impulsurile și presiunile resimțite. ANEXA nr. 1 Așa după cum am arătat, la locul de muncă
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru Trifu, Carmen Raluca Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/771_a_1655]
-
adaugă analiza orașului social și economic, circumscris dezvoltării general economice a județului Bacău, spațiu apreciat de autor, cu o tentă ușor „patriotică”, drept „Prahova Moldovei”. În final, domnul Alin Popa abordează unele aspecte ale vieții cotidiene din Bacăul perioadei, individualizând băcăuanul la nivelul spațiului privat al familiei, al vestimentației, ca patriot în momentele majore ale neamului, ca mod de a-și petrece timpul liber etc. Interesante și capabile de a constitui o cercetare individuală mai târziu sunt, la acest nivel al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în momentele majore ale neamului, ca mod de a-și petrece timpul liber etc. Interesante și capabile de a constitui o cercetare individuală mai târziu sunt, la acest nivel al lucrării, descrierile sociale ale marginalilor, cuprinși de autor în sintagma „băcăuanul de mahala”, domnul Popa surprinzând fenomenul prostituției și al violenței urbane, al declasării, al alienării omului tradițional în contactul traumatizant uneori cu orașul. La acest fond al abordării subiectului se adaugă Introducerea, utilă pentru demers în ansamblu, cu o prezentare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu proveniența lor, cu problemele pe care le-au cunoscut în perioadă, cazul de onoare al unui ofițer care-și împușcă soția și pe amantul acesteia, un ofițer superior, dar care este achitat sau alte felii consistente de viață cotidiană băcăuană, demonstrând diversitatea noii comunități la nivel social, al preocupărilor, al petrecerii timpului liber și mentalităților colective. De asemenea, demnă de reținut este și una din concluziile de forță ale autorului cu privire la Bacău și la ritmul diferit de dezvoltare și modernizare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1895), Enciclopedia județului Bacău (coordonator Emilian Drehuță, Bacău, Editura Agora, 2008), Ioan V. Abramiuc, Nicolae Vlahuță, Monografia județului Bacău (ms., 1943) ș.a. De un real folos ne-au fost informațiile din articolele prezente în paginile diferitelor reviste, periodice și anuare băcăuane: „Carpica” - revistă editată de Muzeul Județean de Istorie „Iulian Antonescu”, „Vitraliu” - periodic editat de Centrul Cultural Internațional „George Apostu”, „Ateneu” - revistă editată de Consiliul Județean Bacău sau „Acta Bacoviensia” - anuarul Direcției Județene Bacău din cadrul Arhivelor Naționale (D.J.B.A.N.). Dintre
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Bacăului”, „Cronica Bacăului”, „Curentul Bacăului”, „Gazeta Bacăului”, „Telegraful Bacăului” și „Tribuna Bacăului”. Având în față provocarea unui serios pariu arhivistic, ne-am propus să fructificăm consistentul material cercetat printr-un portret colectiv cât mai bine contextualizat istoric, un prototip al băcăuanului capabil să genereze propriul oraș. Cu alte cuvinte, vom căuta să reliefăm faptul că istoria orașului Bacău coincide, de fapt, cu istoria locuitorilor săi. Pornind, însă, de la realitatea multietnică a Bacăului de odinioară, am întâmpinat serioase dificultăți în încercarea noastră
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
propriul oraș. Cu alte cuvinte, vom căuta să reliefăm faptul că istoria orașului Bacău coincide, de fapt, cu istoria locuitorilor săi. Pornind, însă, de la realitatea multietnică a Bacăului de odinioară, am întâmpinat serioase dificultăți în încercarea noastră de „matrițare” a băcăuanului generic. Din acest motiv, portretul final va cuprinde dou) imagini - cea a etnicului român și cea a evreului -, pe care le vom așeza față în față, în speranța că „dialogul” interetnic va contura mult mai bine contribuția acestora la dezvoltarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de o serie de factori precum specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp, specificul etnografic ș.a., (...) ce sunt puse în evidență prin trei elemente componente de bază: textura sau trama stadală, profilul urban vertical și tipul clădirilor”. Analiza demografiei băcăuane va fi realizată în comparație cu evoluția demografică a tuturor marilor centre urbane din Moldova - reședințele de județ - din dorința de a reliefa specificul etnic al orașelor moldovenești și de a sublinia eventualele performanțe ale creșterii numărului de locuitori ai Bacăului. Baza
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de carte etc. sunt câteva din elementele ce trasează direcțiile principale ale cercetării noastre pe tărâm demografic. Cel de-al doilea capitol, Mediul de locuire, urmărește să prezinte, plecând de la relația de interdependență dintre om și spațiu, modul în care băcăuanul a știut să creeze propriul habitat urban. Am căutat să evidențiem procesul de extindere a suprafeței orașului, zonele predilecte în care se cantonează diferitele etnii, arhitectura urbană, condițiile igienico sanitare, tendințele de modernizare citadină - infrastructura rutieră, transporturile, rețelele de canalizare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
modalitățile în care era realizată îndestularea (aprovizionarea) populației cu alimente de primă necesitate. Foarte utile demersului nostru vor fi hărțile etnoocupaționale, care, suprapuse hărții așezării locuitorilor în teritoriu și celei demografice, vor oglindi perfect imaginile protagoniștilor principali ai lucrării noastre - băcăuanul român și cel evreu. Ultimul capitol al lucrării, Viața cotidiană, constituie, în cadrul istoriografiei locale, prima încercare de sondare a „obișnuitului” din viața locuitorilor Bacăului de altădată. Se cuvine, deci, să aducem clarificările necesare cu privire la definirea conceptului și a ariei de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pe cât de util și incitant, pe atât de temerar. Dificultățile de abordare au survenit nu numai din absența „avangardei” bibliografice referitoare la cotidianul local, cât, mai ales, din precaritatea „reglementărilor” teoretice. Unde începe și unde se termină viața cotidiană a băcăuanilor? Care sunt frontierele ce îngrădesc „obișnuitul” citadin și ce „conținut” are acesta? În tentativa noastră de a găsi răspunsuri pertinente la aceste întrebări am plecat de la fundamentul pe care se sprijină întreaga producție istoriografică a vieții cotidiene - opoziția public-privat. Paradoxal
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
atras cotidianul medicilor, al avocaților, al muncitorilor etc. În aceste condiții, am optat să ne plasăm în siajul teoriei formulată de Erving Goffman - „reprezentarea de sine în viața cotidiană” -, cu scopul de a găsi cadrele cele mai favorabile pentru portretizarea băcăuanului generic, a rolurilor majore jucate de acesta atât în intimitatea domestică cât și în ipostaza publică de „om al cetății” și, mai ales, pentru a identifica modalitățile prin care acesta a ales să-și consume propriul timp liber. Astfel, folosind
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pentru a identifica modalitățile prin care acesta a ales să-și consume propriul timp liber. Astfel, folosind cu precădere informațiile preluate din documentele de arhivă și din presa timpului, am căutat să surprindem viața cotidiană locală prin intermediul următoarei tipologii a băcăuanului - Familistul, Mondenul, Patriotul, Băcăuanul de mahala. De un real folos s-au dovedit a fi și documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
prin care acesta a ales să-și consume propriul timp liber. Astfel, folosind cu precădere informațiile preluate din documentele de arhivă și din presa timpului, am căutat să surprindem viața cotidiană locală prin intermediul următoarei tipologii a băcăuanului - Familistul, Mondenul, Patriotul, Băcăuanul de mahala. De un real folos s-au dovedit a fi și documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei Dosarul Bacovia, dar și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
din documentele de arhivă și din presa timpului, am căutat să surprindem viața cotidiană locală prin intermediul următoarei tipologii a băcăuanului - Familistul, Mondenul, Patriotul, Băcăuanul de mahala. De un real folos s-au dovedit a fi și documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei Dosarul Bacovia, dar și în articolele ce poartă semnătura cunoscutului universitar băcăuan, atât veritabile modele de rigoare științifică cât și reperele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au dovedit a fi și documentatele analize ale cotidianului băcăuan realizate de criticul și istoricul literar Constantin Călin. În acest sens, am descoperit în studiile cuprinse în volumele trilogiei Dosarul Bacovia, dar și în articolele ce poartă semnătura cunoscutului universitar băcăuan, atât veritabile modele de rigoare științifică cât și reperele unui desăvârșit rafinament intelectual. Dificultățile pe care le-am întâmpinat în cercetarea noastră au fost legate, pe de o parte, de vastitatea materialului documentar și, pe de altă parte, de lacunele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
teritoriul rural înconjurător, dreptul la specificități arhitectonice, culturale și politice, pe care, nu de puține ori, le-a dorit standardizate la nivelul unor imperii. Urmând această logică ar însemna că putem vorbi despre existența Bacăului ca oraș numai în prezența băcăuanilor ca orășeni. Pentru a stabili această graniță tot ce trebuie să mai facem este să oferim un răspuns la următoarea întrebare: care au fost primele semne ale libertății acestora? În marea lor majoritate, lucrările ce au ca subiect evoluția Bacăului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
posibile au fost cele venite cu a lui Vodă miluire. În privința libertăților, dar și a influenței pe care o puteau avea la nivel politic, locuitorii Bacăului nu seamănă nici pe departe cu cei ai orașului Lvov, de pildă. Spre deosebire de târgoveții băcăuani, libertatea orășenilor polonezi era neîngrădită, fapt ce rezultă cu claritate atât din procesele în care marii seniori din Moldova sunt chemați în fața judecătorilor din Lvov - cel mai cunoscut exemplu este cel din anul 1445, când magistrații polonezi au judecat „pricina
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
centrului parohial catolic de la Bacău în satul Călugăra, la mijlocul secolului al XVIII lea. Ulterior, ocupațiile militare și războaiele ruso-turce au desăvârșit acesta trend, creând, pentru multe dintre aceste așezări, premisele dispariției totale. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, nivelul demografiei băcăuane ajunge să atingă cote alarmant de scăzute: la mai bine de 350 de ani de la prima atestare documentară internă a localității, catagrafia din anul 1774 consemnează existența unui număr de numai 69 de familii (345 locuitori), mult sub nivelul demografic
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
său au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru cai, (...) iar Constantin Racoviță dăruiește vatra târgului Roman Episcopiei de acolo; Suceava a fost dăruită Mitropoliei; în anul 1795
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
asemănătoare cu cea a unei breșe creată în mijlocul unui complex tectonic deosebit de complicat. Istoria citadină a Bacăului începe în momentul în care micul nucleu administrativ reușește să pătrundă dincolo de granița trasată de moșiile înconjurătoare. Mai precis, în momentul în care băcăuanul a simțit că are libertatea de a „cuceri” terenul din împrejurimi și de a da acestuia o altă destinație decât cea agricolă. Manifestarea preeminenței mediului urban în raport cu organismele funciare de tip seniorial a avut valoare fondatoare pentru majoritatea orașelor din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
indică planul realizat în anul 1816, înălțarea acestei biserici a stimulat apariția mai multor locuințe civile în această zonă. Însă, momentul esențial al acestui proces a avut loc pe data de 23 iulie 1823, atunci când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut băcăuanilor - în Așezarea de venit a târgului - dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și posibilitatea întocmirii și gestionării bugetului comunal (cutia târgului). Pentru prima dată în istoria lor de peste patru secole, băcăuanii deveneau beneficiarii unor „privilegii” acordate de puterea politică. Pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
23 iulie 1823, atunci când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut băcăuanilor - în Așezarea de venit a târgului - dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și posibilitatea întocmirii și gestionării bugetului comunal (cutia târgului). Pentru prima dată în istoria lor de peste patru secole, băcăuanii deveneau beneficiarii unor „privilegii” acordate de puterea politică. Pe fundalul dilu)rii progresive a dominației otomane în cele dou) Principate - restabilirea domniilor pământene (1822), adoptarea Regulamentelor Organice (1831) și, în special, acordarea autonomiei administrative și liberalizarea comerțului intern (Tratatul de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Piatra Neamț (17.384). Creșterea demografică înregistrată de Bacău în intervalul 1860-1899 a adus orașul - după criteriul numărului stabil de locuitori -, de pe locul 12 (1860 - 8.972), pe locul 7 (1899 - 16.378) între orașele Moldovei. În această perioadă dinamica demografiei băcăuane este surprinsă de următoarele repere statististice: 1860 - 8.972 locuitori, 1889/1890 - 12.675 locuitori (5.170 ortodocși, 6.122 israeliți), 1894 - 14.567 locuitori și 1899 - 16.378 locuitori. O analiză atentă a datelor statistice oferite de sursele vremii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1891. Conform acestuia, în anul 1890, în oraș „trăiau 1.283 capi de familie români, sau aproximativ 5.170 suflete ortodoxe”. Tot pentru acest an, Ortensia Racoviță amintește, preluând date oficiale, de existența unui număr de 6.122 de evrei băcăuani. Raportând aceste date la numărul total al băcăuanilor - 12.675 - rezultă faptul că, în anul 1890, ponderea locuitorilor aparținând religiei mozaice era de 48,29%, în vreme ce ponderea confesiunii ortodoxe era de numai 40,78%. Pe de altă parte, conform datelor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]