2,818 matches
-
a Astrei”. L. apare sporadic în 1941 și 1942, iar în 1943 și 1944 are titlul „Revista Banatului” și același comitet de redacție. Programul, mai ales la început, este unul de promovare a literaturii, culturii și artei dincolo de perimetrul provincial bănățean, selecția materialelor făcându-se după criteriul valoric. Orientarea estetică se reflectă și în ținuta grafică, în designul copertei și în reproducerile de artă. L. a adunat colaboratori prestigioși și din afara Banatului, printre care Ion Pillat, Cezar Petrescu și Adrian Maniu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
și Adrian Maniu sunt susținători permanenți ai revistei. Cezar Petrescu publică în 1935, în câteva numere succesive, fragmente din Romanul lui Eminescu. Mai colaborează Victor Eftimiu, G. Bacovia, Emil Isac, D. Iov, Victor Al. Stamatiad și Coca Farago. Din aria bănățeană se lansează nume noi sau se promovează scriitori consacrați: Anișoara Odeanu, Constantin Miu-Lerca, Grigore Bugarin, Dorian Grozdan, Grigore Popiți, Gheorghe Atanasiu, Ion Jebeleanu, Petru Sfetca, Pavel Bellu, Traian Birăescu, Mircea Șerbănescu, Petre Pascu, Virgil Birou, Nicolae Țirioi ș.a. Secțiunea de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
Dorian Grozdan, Grigore Popiți, Gheorghe Atanasiu, Ion Jebeleanu, Petru Sfetca, Pavel Bellu, Traian Birăescu, Mircea Șerbănescu, Petre Pascu, Virgil Birou, Nicolae Țirioi ș.a. Secțiunea de cultură și artă, ca și cea de istorie și etnografie mobilizează semnăturile unor valoroși intelectuali bănățeni: Ioachim Miloia, Filaret Barbu, Sabin V. Drăgoi, Aurel Peteanu, Traian Topliceanu, Gheorghe Cotoșman. Rubrica „Cronici” informează despre viața cultural-artistică din toată țara, iar „Cărți” recenzează cele mai semnificative apariții editoriale ale momentului (Liviu Rebreanu, Adrian Maniu, Aron Cotruș, Radu Boureanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287870_a_289199]
-
acasă, În odaia lui singuratecă, ca să se Împuște. Printre pricinile ciudate de sinucidere ar fi de trecut și cea a Corei Irineu, Întâmplată În plin succesul acestei scrii toare și exact cu o zi Înainte de apariția În volum a Scrisorilor bănățene, note de călătorie sau, mai nimerit, de vagabondaj sau pelerinaj spiritual și exotic, studios și aventuros, Într-un ținut al țării abia atunci descoperit scriitoarei și citito rilor: scrisori a căror surprinzătoare valoare literară s-a relevat printr-o in
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Îndărătnic la treabă și cu foaie de hârtie albă dinainte, albă de toate frigurile și chinurile creației (Caragiale nu scria nici el cu plăcere, spune fiul său Luca În Ideea Europeană din ianuarie 1920) [...]. Păstrez și azi originalul acestor Scrisori bănățene, cum le-am intitulat publicându-le treptat În Ideea Europeană din vara lui 1922, aceste simple corespondențe de natură particulară, peste ale căror pagini stăruie Încă până azi urmele negricioase de plumb ale deștelor culegătorului tipograf de acum treizeci de
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
curând, Cora. Salutări lui Nae, Bucuța, Nenițescu, Buricescu.“ Din Întreaga corespondență publicată, În cele două ediții au fost eliminate absolut toate pasajele care se refereau la Cos tică Beldie și explicația ne-o furnizează chiar acesta, În iunie 1946: „Scrisorile bănățene au apărut În Ideea Europeană fără intenția și știința scriitoarei, care le scrisese din simplă și afectuoasă prietenie, aflând de apariția lor abia la Întoarcerea din iluminata sa călătorie.“ Într-adevăr, În nr. 99 din 13-20 august 1922, Încep să
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
unor creații originale sau a unor biografii încă nedescifrate. Contribuții originale la biografia poetului Mihai Eminescu, dovedindu-se un redutabil eminescolog. Îngrijitor de volume. Premiul Eminescula festivalul M. Eminescu, Drobeta Turnu Severin, 1998; Premiul pentru publicistică, 1997, la zilele presei bănățene; Volume: Răboj (poezii, 1976); Mândră floare-i norocu; Doine și cântece. Antologie, prefață și bibliografie de I.F. (1985); Și pietrele curg (legende și povestiri, 1985); Moara din Costișa (Stanțe, 1996, ed.II); Asupra cuvântului "noroc" (Studiu de stilistică, 1998), Înspre
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Neculuță), „Vieața nouă” (1898, unde era secretar de redacție), „Carmen”, „Dimineața”, „Minerva” (unde e redactor), „Minerva literară ilustrată”. În 1907 își adună câteva poezii într-o primă plachetă, Cântecul vântului, iar o serie de articole, despre lupta națională a românilor bănățeni, despre evoluția organizării transporturilor pe teritoriul românesc sau cele intitulate Din viața Bucureștilor, le republică în volumul Lucruri văzute... (1909). În 1911 era antrenat de Constantin I. Creangă (cu care se înrudise prin căsătoria cu Laetiția Creangă, nepoata marelui prozator
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290173_a_291502]
-
Gelu Ionescu, postfață Matei Călinescu, București, 1972; Alecsandri. Eminescu. Macedonski, îngr. și postfață Constantin Ciopraga, București, 1974; Mihai Eminescu, îngr. Virgil Cuțitaru, pref. Al. Dima, Iași, 1974; Idealul clasic al omului, îngr. și introd. Mircea Martin, București, 1975; Trei primăveri bănățene ale lui Camil Petrescu (în colaborare), Timișoara, 1975; Studii de stilistică, îngr. Cornelia Botez, postfață Sorin Alexandrescu, București, 1975; Studii de metodologie literară, introd. Al. Dima, postfață Ion Hangiu, București, 1976; Scrieri despre teatru, îngr. și introd. Viola Vancea, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
o poartă și o troiță bucovinene de care mă simt legat! După prima vizită la Rio Negro, la câteva luni, cu prilejul unei deplasări la Curitiba în iulie 1993, am fost oaspete al Coloniei "Entre Rios" de lângă Guarapuava, a șvabilor bănățeni, emigranți în Parana prin anii 1951-52. Asociați în "Cooperativa agraria mixta Entre Rios" (care produce în instalații moderne cca 45% din malțul necesar fabricării berii în Brazilia), cei circa 2000 de șvabi-brazilieni sunt astăzi oameni de afaceri, meseriași și agricultori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
să văd Niagara cu ocazia trecerii pe la Buffalo a frontierei dintre SUA și Canada, în 1991. Iguazu aveam s-o văd mulți ani mai târziu și nu o dată, ci de două ori. Prima, cu prilejul vizitei la colonia de șvabi bănățeni de la Guarapuava, statul Parana, stat unde se află și renumita cascadă. Fusese o vizită scurtă , stil "văzut-plăcut", din lipsă de timp. A doua a fost cu ocazia unei excursii organizate de "Partea braziliană". Drumul de circa 1500 de kilometri între
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
BRAZDE BĂNĂȚENE, revista care a apărut, lunar, la Timișoara din noiembrie - decembrie 1938, până în ianuarie- februarie 1940, în format de carte, având subtitlul „Arhive culturale, istorice, literare și artistice”. Directori: Caius Păscu, redactori: Pavel P. Belu și Mircea Șerbănescu. Programul revistei este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
de corijare a multor idei false și prejudecăți privitoare la mentalitatea și identitatea spirituală a poporului român. Se publică, astfel, articole și studii bine documentate de folclor și etnografie, de istorie a Banatului, de artă populară și culta din aria bănățeana, de artă bisericească și de istorie a Bisericii Ortodoxe din Banat. Studiile sunt însoțite de o ilustrație de calitate, de fotocopii după documente istorice, de reproduceri de artă etc. Revista mai publică o serie de monografii sătești sau ale unor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
însoțite de o ilustrație de calitate, de fotocopii după documente istorice, de reproduceri de artă etc. Revista mai publică o serie de monografii sătești sau ale unor instituții (școli, parohii etc.). Literatura promovată de revista este cea a tinerilor scriitori bănățeni ai momentului. Semnează versuri Pavel P. Belu, Pavel Butan, Ion I. Mioc, Constantin Miu-Lerca, Gruia Floruțiu, iar proza - Mircea Șerbănescu, Aurel Bugariu, Gheorghe Atanasiu. M.F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285874_a_287203]
-
ținutului natal. După 1960 poetul atrage atenția mai cu seamă ca un bun tehnician al versului. În 1987 publică un volum memorialistic, Aproape de ei, unde evocă importante figuri ale culturii cu care i s-a intersectat destinul. A editat Scrisori bănățene de Cora Irineu (1975) și a tradus din scriitori maghiari (Kassák Lajos, Móricz Zsigmond, József Attila, Jékely Zoltán, Ledónyi Mihály ș.a.). SCRIERI: Plaiuri, Arad, 1943; Bucuriile mele, postfață Perpessicius, București, 1967; Gorun adânc, București, 1972; Spadă și corolă, postfață Vladimir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
Lajos, Móricz Zsigmond, József Attila, Jékely Zoltán, Ledónyi Mihály ș.a.). SCRIERI: Plaiuri, Arad, 1943; Bucuriile mele, postfață Perpessicius, București, 1967; Gorun adânc, București, 1972; Spadă și corolă, postfață Vladimir Streinu, București, 1977; Aproape de ei, Cluj-Napoca, 1987. Ediții: Cora Irineu, Scrisori bănățene, Timișoara, 1975. Traduceri: Móricz Zsigmond, Povestea nu ia niciodată vacanță, București, 1964; Kassák Lajos, Averea și colecția mea de arme, Cluj-Napoca, 1980. Repere bibliografice: George Drumur, „Plaiuri”, „Bucovina literară”, 1943, 46; Matei Alexandrescu, „Plaiuri”, SE, 1943, 1621; D. Gherghinescu-Vania, „Plaiuri
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
ziarul județean „Făclia” (după decembrie 1989, „Adevărul de Cluj”), pensionându-se în ianuarie 1996. Debutează în 1958 la revista „Licurici”, cu o povestire semnată Michi. Urmează o perioadă în care publică numai articole de ziar și reportaje în câteva ziare bănățene, iar din 1966 colaborează îndeosebi cu proză scurtă la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Vatra”. Prima carte de proză, Dacă vrei să fii bărbat, îi apare în 1968. O piesă de teatru, Cocoșul de tablă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
în ianuarie 1996. Debutează în 1958 la revista „Licurici”, cu o povestire semnată Michi. Urmează o perioadă în care publică numai articole de ziar și reportaje în câteva ziare bănățene, iar din 1966 colaborează îndeosebi cu proză scurtă la „Scrisul bănățean” („Orizont”), „Tribuna”, „Steaua”, „Luceafărul”, „România literară”, „Contemporanul”, „Cronica”, „Vatra”. Prima carte de proză, Dacă vrei să fii bărbat, îi apare în 1968. O piesă de teatru, Cocoșul de tablă, e inclusă în repertoriul Teatrului de Stat din Târgu Mureș (stagiunea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289161_a_290490]
-
pentru propria depășire continuă. Cu acest spirit a părăsit Capitala și Împreună cu un mănunchi de colegi entuziaști au dat viață facultății arădene, pe care Într-o perioadă foarte scurtă de timp au ridicat-o la cel mai Înalt nivel. Colegii bănățeni i-au arătat gratitudinea În monumentalul volum pe care i l-au dedicat și pentru care merită toate laudele și felicitările. Figura profesorului V. Ciurea răzbate plină de lumină din paginile dedicate acestei nobile dar, din păcate efemeră instituție medical
MĂRTURISIRILE UNUI OCTOGENAR by PAUL IOAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1658_a_3007]
-
a lăsat copilul în viață aparțineau și colegei noastre. și atât. La cursuri erau mai mult fete. Mi-am făcut prieten un băiat din Bucovina și un altul din Găiceanca, fostul județ Tecuci, Mohora, frate cu actrița. Dintre fete, două bănățene surori, Sandovici, o ardeleancă, Dădărlat și o dobrogeancă, Aurelia Tătaru. Era din Dăieni, Tulcea. Fată blândă, bună. Am mai întâlnit-o în timpul războiului, când mă refugiam din Basarabia pentru a doua oară. În fine, cursurile s-au terminat iar noi
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
și o cancelarie. Aceasta era școala în care alături de copiii sătenilor învățau și se țineau de trăsnăi și ai noștri. Primii doi. Ca să nu se mai poarte vorbele, oamenii neacceptând moda hainelor “ nemțești”, a trebuit să le confecționez băieților costume bănățene tradiționale. Le-a convenit sau nu, oricum pantalonii, prin lărgimea cracilor, ar mai fi putut găzdui încă o persoană. Cunoștințele mele în domeniul plantelor medicinale m-au făcut și aici utilă. N-am să uit de tânărul preot Dumitru Mereț
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
gata de întoarcere. Înapoi, în Basarabia nu se mai putea, poate și din cauza climei deloc temperate a Siberiei care abia ne aștepta iar aici, în Banat, unii spuneau că Tito ar fi fost dispus să pună pe tortul jugoslav bomboana bănățeană. C-o fi că n-o fi, cum o parte din viața noastră se risipise în pământul Nicoreștilor, acolo trebuia să ajungem mai ales că primisem ordin de utilizare pentru județul Tecuci. Nu aveam nimic bun, doar niște saltele de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
, revistă apărută, la Lugoj, săptămânal, între 2 iulie și 11 decembrie 1905, având subtitlul „Foaie pentru poporul român”. Director și redactor este Valeriu Braniște. Revista este importantă în epocă deoarece continuă programul altei publicații culturale bănățene, la care Valeriu Braniște fusese redactor responsabil, „Foaia de duminecă” (1894-1897), (supliment al ziarului „Dreptatea”), având un mai accentuat profil literar. Programul este tot unul cultural-educativ, cu scopul de „a răspândi lumina minței și căldura inimei”, prin „învățături și sfaturi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285598_a_286927]
-
în iulie 1977, cu un fragment de roman, Calul alb. Colaborează la „Amfiteatru”, „Flacăra”, „Luceafărul”, „Orizont”, „Tribuna României”, „Viața studențească”. În romanele Iulie (1979; Premiul Comitetului Central al UTC) și Casa șerpilor (1982), ca și în culegerea de reportaje Lumini bănățene (1979), B. încearcă, pe urmele lui I. Slavici și ale lui Titus Popovici, o reconstituire dominată de lirism a teritoriului de graniță dintre Ardeal și Banat. Situațiile sunt cele familiare din proza lui Marin Preda, Nicolae Velea sau D. R.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]
-
autorul privește realitatea prin ochii reporterului: el descoperă evenimentul spectaculos într-o ambianță anodină și îl evidențiază printr-un scris nervos, dinamic, plin de culoare, utilizând cu precizie tehnici cinematografice ale relatării (decupaj, montaj, flash-back). SCRIERI: Iulie, Timișoara, 1979; Lumini bănățene, București, 1979; Casa șerpilor, Timișoara, 1982. Repere bibliografice: Ulici, Prima verba, III, 164-165; George Arion, Teodor Bulza, „Iulie”, FLC, 1979, 30; Cornel Ungureanu, „Iulie”, O, 1979, 32; Alex. Ștefănescu, „Iulie”, „Scânteia tineretului”, 1979, 9 417; Sultana Craia, Substanță și simț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285944_a_287273]