1,344 matches
-
unu: Și ce-ai fi vrut să fac?! Îmi era frică..., îmi apăram și eu o bucată de pîine... Gh. P. doi: Păi asta-i! Îți era frică să nu-ți pierzi pîinea...! O pîine pe care o cumpărai cu bănuții pe care ți-i dădea partidul mamă și tată... cu avizul securității... Gh. P. unu: La ce bun să fi deschis gura, cui ar fi folosit, ce ar fi schimbat? Da tu ce-ai făcut? Ce-ai făcut tu?! Gh.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ea, uneori împotriva voinței mele, pe la babe care ghiceau în cărți sau cafea și care-i spuneau că tatăl meu trăiește și se va întoarce acasă. Deși îmi venea să plâng când vedeam cât se chinuiește și că dă ultimul bănuț ghicitoarei, bănuț cu care ar fi putut să cumpere ceva de mâncare, tăceam sau chiar o încurajam. Știam că mama mea nu credea astfel de bazaconii dar era singurul lucru care, pentru moment îi făcea bine și putea să suporte
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
împotriva voinței mele, pe la babe care ghiceau în cărți sau cafea și care-i spuneau că tatăl meu trăiește și se va întoarce acasă. Deși îmi venea să plâng când vedeam cât se chinuiește și că dă ultimul bănuț ghicitoarei, bănuț cu care ar fi putut să cumpere ceva de mâncare, tăceam sau chiar o încurajam. Știam că mama mea nu credea astfel de bazaconii dar era singurul lucru care, pentru moment îi făcea bine și putea să suporte mai departe
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
pachetele, pentru mine era un adevărat ritual, vesel și trist deopotrivă. Vesel petru că știam că tatăl meu se va bucura când le va primi și va ști că noi suntem bine. Și trist pentru că trebuia să strângem orice bănuț ca să putem cumpăra ce trebuia ca să punem în pachet. La orice lucru ce mi-l doream ca și copil mi se răspundea de către mama mea: “N-avem bani, ne trebuie pentru pachet”. Uneori, dacă punea în pachet dulciuri, biscuiți în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
modelatoare a experienței nemijlocite. Cele trei ipostaze pun în lumină cristalizarea treptată a conștiinței de sine și a cunoașterii celorlalți. Fiul cel mic al craiului este neofitul (neinițiatul), care nu „vede“ esența dincolo de coaja aparenței (bătrâna care îi cere un bănuț, calul răpciugos). HarapAlb este eroul supus inițierii, ajungând treptat să acționeze nu la îndemnul calului sau al Sfintei Duminici, ci din imbold interior (după ce se sfătuiește cu gândul). Ultima ipostază, cea a prințului ce va deveni împărat, a inițiatului ilustrează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
și se uita, încurajînd pe cîte unul. Cînd cheful era prea mare, împrumuta bani sau îl mai lăsa vreun tovarăș să joace în locul lui, așa, de distracție. De cele mai multe ori pierdea. Cînd cîștiga, juca din nou pînă pierdea și ultimul bănuț. Erau unii acolo ce-și pierduseră mașină, casă, familie și, de fapt, mai mult decît ce-aveau și tot nu se potoleau. El n-avea chestii pe care să le piardă. Dar nici o patimă așa de mare. De fapt, nici una
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
se mărite repede; dacă dădeau de mai multe ori, dorința se Îndeplinea mai tîrziu. În dimineața anului nou veneau cei cu sorcovele, apoi lăutarii. Erau băgați În casă unde cîntau. Primeau la sfîrșit cîte un pahar de rachiu și cîțiva bănuți. De la Anul Nou și pînă la Sf. İon era un șir de sărbători petrecute de la unii la alții cu băutură și mîncare. Acum nepoții și finii mergeau la moși sau la nași cu plocoane. Petrecerile țineau pînă noaptea tîrziu, urmate
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
care voiau să prindă pește. Printre ei era și o "fetișcană de optsprezece ani", cu fustă roșie, Marga, pe care țiganii au certat-o deoarece se uita țintă la tânărul străin. Neculai, tulburat de țigăncușă, le-a aruncat fiecăruia un bănuț de argint și a pornit mai departe. A doua zi, țigăncușa îl aștepta la "fântâna dintre plopi" ca să-i mulțumească pentru bănuțul de argint, cu care își cumpărase ciuboțele. După ce și-a rezolvat treburile, Neculai a revenit la "fântâna dintre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
certat-o deoarece se uita țintă la tânărul străin. Neculai, tulburat de țigăncușă, le-a aruncat fiecăruia un bănuț de argint și a pornit mai departe. A doua zi, țigăncușa îl aștepta la "fântâna dintre plopi" ca să-i mulțumească pentru bănuțul de argint, cu care își cumpărase ciuboțele. După ce și-a rezolvat treburile, Neculai a revenit la "fântâna dintre plopi", unde îl aștepta țiganca frumoasă, căreia i-a promis "o scurteică de vulpe" de la Pașcani. Reacția fetei l-a pus pe
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
apți de muncă, preferă să cerșească, aceasta poate constitui un prilej de răutate, căci folosesc milostenia primită în întreținerea unor păcate sau patimi, luând în derâdere, pe ascuns, pe cei ce le-o oferă. Dându-le acestora, îi obișnuim cu bănuți nemunciți și le răpim bucuria muncii, bucuria simțită ca urmare a săvârșirii unui lucru folositor atât lor cât și comunității din care fac parte. Trebuie avut în vedere ca aceste judecăți asupra persoanelor și această „deosebire a nevoii fiecăruia din
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
profite de generozitatea bunilor creștini. Nu trebuie să devenim bănuitori față de toți cei nevoiași, însă dacă suntem asigurați că unii sunt cerșetori mincinoși, dedublați și prefăcuți să nu le oferim darul nostru, sau să le potolim lătratul doar cu un bănuț. Cu toate acestea însă, cu o rugăciune către Dumnezeu pentru ei sau cu un sfat bun oferit cu franchețe și cu dragă inimă, putem să-i ajutăm. Totuși, în fața lui Dumnezeu, cel care dă cu inimă curată este primit cu
Sfântul Vasile cel Mare – panegirist al milosteniei. In: Studia Basiliana III by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/173_a_142]
-
indiferența aparținătorilor a reprezentat cauza. Am amintit și de oligofrenia datorată subdezvoltării culturale a familiei; am pomenit despre vorbirea oligolalică, având aceleași cauze; iată, am pomenit despre cazul recent al unei tinere care a fost lăsată în întuneric pentru câțiva bănuți... În asemenea situații, două sunt primele măsuri care trebuie luate imediat: scoaterea copilului din mediul nociv și stabilirea retardului de bază. Prima responsabilitate este a societății, prin instituțiile abilitate de ocrotire a minorilor, instituții care dispun de suficiente pârghii de
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Astner se situează practic între tradiție și inovație, exersând stilistic formule variate și destul de ușor recognoscibile, precum pastelul solar în care se captează inefabilele universului diurn: "nor de nor se-nșiră în recifi./ peste miriști principele ploii/ pe al său bănuț bălan călare/ aleargă până-n margine de zi.// ajuns, coboară și se-ntinde/ între tufe de ciulini./ în lumina lunii ochii și-i deschide,/ largi și umezi, știind:// dimineața este astăzi/ o bucată de metal/ din micul clopot care ieri/ vestea
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care urmele sacrului sunt din ce în ce mai vagi: "Dedesubtul fratelui Kiril e un alt frate Kiril. El stă într-un alt puț și scrie o altă psaltire. Scrie invers de cum scrie celălalt frate Kiril. Cu o mână scrie și cu alta numără bănuții de-aramă ce cad din buzunarul primului Kiril. Mai mult se chiorăște la lumina lunii și scrie cu propriul său sânge, atât e de zgârcit! Scrie foarte mărunt, abia poți desluși ce-a scris. Dedesubtul lui scrie fratele Atichin" (V.
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
neliniștitor în zborul intermitent al unei păsări eventual însoțit de vreun țipăt ascuțit sau de vreun croncănit lugubru sau dacă o rază de soare, seara, mă lovește ciudat în plină figură, traversînd frunzișurile, sau dacă mă aplec să dau un bănuț unui om așezat pe trotoar iar el mă prinde deodată de braț și urlă spre mine: "Demonii, chipurile demonilor... dar dacă îi ameninț că-i omor, mă ascultă...!!" omul rîgîia, repeta acea frază la nesfîrșit, cu ochi de nebun, fără
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
care nu este important. Că lucrurile stau așa o dovedește și faptul că la tribunal lumea își ia avocați, adică oameni de meserie, pricepuți în a pune problema. La început, dacă s-ar fi putut, Magdalena Ursu, din puținii ei bănuți, și-ar fi luat și ea un avocat pentru acel prilej. Apoi, după ce a așteptat atât de mult întâlnirea cu tovarășul Lascu, n-ar fi fost de acord, pentru nimic în lume, ca altcineva să vorbească acolo în locul ei. Dimineața
Audiența by Gheorghe Schwartz () [Corola-journal/Imaginative/7738_a_9063]
-
rutină, otrăvuri, înfrângeri. Corp repede trecător, corp repede trecător, corp repede trecător: bisericuță însingurată-n câmpie, îngropată de ierburi, ruinându-se tăcută, încet. Am avut comori, munți de aur, tinerețea, acum trebuie să mă-nvăț cu puțin, cu sărăcia, cu bănuțul de alamă, cu mai nimicul... Despre felul cum mă defectam în copilărie Cum am povestit, eram împătimit de joacă, mă jucam până cădeam retezat de oboseală, în fiecare zi și în toate anotimpurile. Uneori însă, așa, din senin, pe nepusă
Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de către gabriel chifu trăită și tot de el povestită by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/8582_a_9907]
-
în mizerie, fără să aduci din când în când carne sau să plătești pâinea. Numai că, din păcate, în școlile și în mediile cinematografiei occidentale, există o concepție care spune că, dacă e film documentar, nu trebuie să dăm nici un bănuț. Și ți se spune că este ospitalitatea orientală, te bucuri de ea și poți să filmezi, ceea ce este și o minciună, și o falsă candoare. Acea ospitalitate este un mit. Oamenii aceia, dacă te invită, o fac numai o dată, din
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
de curând va fi un nou război”. Puși în fața acestor zvonuri neplăcute și contraproductive ce puneau piedici serioase activiștilor de partid comunist, aceștia încercau să le dezmintă cu toate că doar naivii le mai credeau explicațiile pline de minciuni cam de valoarea bănuților pe care-i dădea „statul” pe un kilogram de păpușoi-boabe. Iată cum raporta Cotruță celor de la „centru” „rezolvarea” zvonurilor: „...Asupra colhozurilor noi am încercat să combatem (subl.ns.) fiind sprijiniți de F.P. (frontul plugarilor, n.n.)”. Prin urmare, ceea ce scriam ceva
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cioclu) - 1.000 de lei (100 salariu plus 900 indemnizația de scumpete), minus cotizația - rest 956 de lei; Fișel Ceaușu (cioclu) - 800 de lei (100 salariul și 700 indemnizația) minus cotizația - rest de plată 764 de lei și 80 de bănuți”. Corpul didactic era format din trei salariați, din care doi institutori, soț și soție, ce își împărțeau atribuțiile de serviciu atât la Școala primară israelită cât și la Azilul confesional. Soțul, S. Faerștain, a câștigat pe luna august a anului
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
a folosit din plin munca voluntar-patriotică. Pentru a fi cât mai obiectivi cu putință, trebuie să spunem celor mai tineri că NIMENI nu ieșea de bunăvoie și cu entuziasm la aceste „apeluri” ale partidului comunist. deoarece nu se câștiga niciun bănuț! Potrivit documentului din care cităm, Sfatul popular, sau instituția primăriei din zilele noastre, se ocupase îndeaproape de „...acțiunea de întreținere în bună stare a străzilor și trotuarelor, asfaltarea unor trotuare, extinderea spațiilor verzi, construcția unei sere floricole, întreținerea în bune
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
contimporană, Lumea veche, Tribuna, Reformatorul, Lumea ilustrată, România jună, Die Zeit...; mai notez pentru nota de pitoresc: săptămînalul umoristic Claponul era subintitulat Foiță hazlie și populară. Apare cînd iese de sub tipar; Calendarul Claponului cuprindea anunțul " Oricine va da 50 de bănuți va căpăta acest almanah gratis", Națiunea română a fost suspendată pentru știrea falsă a căderii Plevnei: "Medoc fini. Votca, Tzuica dedans." În politică "a pendulat între liberali și conservatori, a părăsit un partid pentru altul, a aderat la o formație
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
L'Aveu de Arthur London: Ce-ați vrea să văd în oglindă? Această lume goală, ca o odaie abandonată în grabă, o carte pe jos, ruptă, ruptă... Ce s-a ales din acest univers al Bibliotecii Roz unde cu un bănuț intram fără probleme? Degeaba vedeam norii ce se adunau în zare, prevestind o tragedie, care putea fi imaginată în propria sa odaie, cu ușile-nfundate, de răbdarea răvășită, de bietele lucruri pe care le credeam dobîndite, căci eram acolo, în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și astfel femeia a avut cu ce plăti educația fetei. Pentru Mara acesta e doar un început. Tovărășia cu "domnul" Anton Hubăr, prieten bun al tuturor funcționarilor și al preotului nemțesc din Lipova, îi va adăuga și prin cămată câțiva bănuți la ciorap; iar când bărbatul îi va propune afacerea cu pădurea împărătescă de la Cladova, Mara nu va da înapoi mai ales că toate actele și aranjamentele vânzării lemnului sunt făcute de prietenul cel mai bun al lui Hubăr, sârbul Liubicek
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
până la linia ferată care intra În fabrică. Tineretul din fabrică a luat drumul bejeniei să-și caute un rost pentru a supraviețui, iar bătrânii au sporit numărul pensionarilor. Blocurile construite sunt locuite doar de pensionari care Își drămuiesc cu grijă bănuții pentru a-și putea duce viața de la o lună la alta. Bătrânii din sat nu mai pot lucra pământul și Îi Întâlnești triști având În față câte un feldeți (50 ml) de rachiu ordinar, sporit cu apă, așteptând un telefon
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]