32,586 matches
-
achită cu lunile/anii, într-o amorțeala pe care nu o înviorează împrumuturile din Vest, întocmai cum trecătoarele ploi de vară nu înlătura secetă. Acolo, statuile lui Lenin străjuiesc mai departe piețele, portretele lui Stalin sunt purtate deasupra capetelor de către bătrâni smintiți și țațe oțărâte. La noi, Miron Cozma își declară disponibilitatea de a reveni cu ortăcii lui la București. (Cam cum visează intelectualul să ajungă la Paris!) Ideea că ar putea, cu ajutoare de el cunoscute, prelua puterea și instaură
Scurtă privire peste umăr by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18113_a_19438]
-
unor alte vremuri, mai calme și mai răbdătoare, mai încrezătoare într-un suflu universal de umanitate care ne leagă pe toți atunci cînd cădem sub vraja unei povești bine spuse. Din familia Șeherazadei, a maeștrilor epicului, fac parte marinarii și bătrînii, cei care au cunoscut departele sub dubla sa formă, temporală sau spațială. Înțelepciunea lor nu poate fi pusă la îndoială, dar paradoxul ei constă în faptul că trece neobservată. O poveste bine spusă te face să uiți că asculți povești
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
l poate da, Mélanie e o efigie strălucitoare a morții. Finalul, însă, e brusc și contorsionat, confuz după limpezimea fără ambiguități a povestirii: Mélanie e găsită moartă, doborîtă de o criză cardiacă subită, exact atunci cînd un vechi prieten, un bătrîn care o înțelege pentru că el însuși trăiește, prin vîrstă, atît de aproape de sfîrșit, îi pregătise un dar special: o ghilotină cioplită din lemn de cireș în stil Ludovic XVI. Dimensiunea estetică a acestui flirt morbid existențial apare prea tîrziu: pistolul
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
oameni insignifianți din punct de vedere social, si de a face din ea un amurg al zeilor. Un batran țăran care vine an vizită la fiul său, la oraș, târând după el o sacoșă cu cas din care curge zerul (Bătrânul, Ceaușescu și planul), un fost portar de la un cămin studențesc, transformat prin pensionare dintr-un zbir ăntr-un obiect al batjocurii bețivilor din crâșma (Duminică domnului Chichifoi), un hoț de poșete dintr-un tren, copleșit de admirație pentru femeia frumoasă pe
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
piramidele egiptene. Prozatorul este, ănainte de toate, un exeget al bătrâneții. El ai supune observației pe cei care ar putea fi numiți "oameni de altădată" (prin parafrazarea celebrei sintagme "moșieri de altădată" a lui Gogol). Că și lui Ion Minulescu, bătrânii i se ănfătisează asemenea unor "jucării stricate", care continuă totuși să funcționeze, cu o precaritate ănduiosătoare. Un batran de neuitat este Vladimir Procopiu, din Că de fiecare dată. Prozatorul ne invită să pătrundem ămpreună cu el, nevăzuți, ăn cameră an
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
Asta era bine. ași cobora cu ajutorul mâinilor piciorul de pe scaun. Guta. La a treia ăncercare, reuși să bage piciorul an papuc și se ridică; pași amorțit către ecranul alb-negru și stinse televizorul. Crainica dispăru și camera rămase goală și tăcută." Bătrânul cu acest gen de "conștiința europeană" se pregătește apoi să plece, la două noaptea, la o coadă la butelii. Se râde, ași ia o cutie de chibrituri nouă (după un moment de ezitare, când este tentat să ia una veche
O CARTE FRUMOASÃ CU UN TITLU STUPID by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17423_a_18748]
-
presiunea / jugul rusificării. Pe chipul Basarabiei se imprimă tot mai adânc pecetea „mancurtizării” care înseamnă în primul rând uitarea cuvântului mamei, realitate surprinsă veridic de poetul Grigore Vieru chiar în cunoscutul poem ce poartă titlul « Cuvântul Mamei»: Pruncii îl zuruie. Bătrânii îl visează. Bolnavii îl șoptesc. Munții îl gândesc. / Fricoșii îl strigă. Orfanii îl lacrimă. Răniții îl cheamă. / Iar ceilalți îl uită. / O, Mamă ! O, Mamă ! (VRF, 53 / De la noua atitudine față de Cuvânt, la Necuvânt TGrp, 282). În poezia de Chișinău
Simbolul mesianic al Mamei. In: Editura Destine Literare () [Corola-journal/Journalistic/82_a_239]
-
adolescenței, fostului ei amant, care nu o iubește iar ea va naște un băiat, pe Georges, - mama, fără a fi devenit propriu zis și femeie. Eroina ai povestește lui d'Arthez toată viața ei umilită de maică-sa și de bătrânul duce și cum ași va lua mai tarziu asupra lor revanșa. O melodrama jucată. Confesiunea ei este atat de patetica, - an ciuda depravării, - ăncăt scriitorul creat de Balzac, Daniel d'Arthez, cade definitiv an mrejele ei ănselătoare, de o feminitate
Prefăcătoriile printesei by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17435_a_18760]
-
pe cînd familia nu se mai descurcă deloc în privința rolului său educativ. Desigur că nou-veniții vor găsi și similitudini, o atmosferă "familiară", ca de exemplu tradițională scenă a copiilor și tinerilor care în autobuze și tramvaie stau pe bănci, în vreme ce bătrînii rămîn în picioare etc. Reperele morale se cer a fi reabilitate, căci datorită lor atenuam incisivitatea în expresia verbală și fizionomica, stingem conflictele incipiente, cerem scuze, surîdem și totul devine suportabil pentru ambele părți. Dovedim, astfel, ca insul - ca atare
Chirurgia sufletului by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17441_a_18766]
-
Cronicar Talentul de a fi bătrîn Un interviu cu dl Alexandru Paleologu e totdeauna viu: dânsul vorbește cu o naturalețe cuceritoare despre orice subiect, chiar și despre lucruri pe care, din grijă de a nu părea impudici, oamenii preferă să le ănvelească an staniol teoretic impersonal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
o asimilare intelectuală". ăntrebat ce se pierde și ce se câștigă odată cu bătrânețea, autorul Bunului simț că paradox recunoaște că se pierde prospețimea, drăgălășenia, o anumita naivitate infatuata care are hazul și farmecul ei ("la tineri infatuarea merge bine, la bătrâni e odioasa!"), dar odată cu maturitatea se câștigă alt tip de grație, melancolica, atunci când an trup ăncepe să se insinueze lent moartea. Dl Paleologu nu acceptă corectările artificiale ale acestui proces natural, la care recurg azi an special femeile și care
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
alături, ne arată că nu exagerează: splendoarea virila a acelui tânăr chiar ați taie respirația. Dar acest "ce-am avut și ce-am pierdut" nu se transformă nici o clipă an lamentație, ăntregul interviu fiind o pledoarie pentru acceptare lucida: Dacă bătrânul nu-și exagerează ambiția de a părea anca valabil că mascul - ceea ce este ridicol -, și dacă acceptă starea lui de om bătrân, dacă o acceptă cu un anumit stil, cu o anumită cochetărie stilistica, reușind să asume și o oarecare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17475_a_18800]
-
cumva a uitat, că echipa antrenată de el a câștigat ceea ce era de câștigat cu ajutorul jucătorilor din vechea generație, ăn primul rând cu ajutorul lui Hagi. an calculul pe care și l-a facut Victor Pițurcă, ăncercănd să-i mature pe bătrânii naționalei, există o justificare foarte greu de ignorat. Aceea că jucători "bătrâni" după ăncheierea calificărilor la Campionatul European vor fi prea bătrâni pentru a mai putea juca și la Campionatul amintit. Așa că Pițurcă a ăncercat să dea o lovitură, mizând
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
cu ajutorul lui Hagi. an calculul pe care și l-a facut Victor Pițurcă, ăncercănd să-i mature pe bătrânii naționalei, există o justificare foarte greu de ignorat. Aceea că jucători "bătrâni" după ăncheierea calificărilor la Campionatul European vor fi prea bătrâni pentru a mai putea juca și la Campionatul amintit. Așa că Pițurcă a ăncercat să dea o lovitură, mizând pe acest argument. Un argument care s-a ăntors ămpotriva lui din simplul motiv că Pițurcă n-a fost an stare să
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
a ăntors ămpotriva lui din simplul motiv că Pițurcă n-a fost an stare să facă o echipă câștigătoare din care să lipsească Hagi. Dacă acest nefericit antrenor ar mai fi avut răbdare câteva luni, probabil că afirmațiile sale despre bătrânii naționalei ar fi avut o cu totul altă importantă. Greșeală lui a fost că și-a ănchipuit că fotbalul se poate concepe și strict rațional, dând cu tifla, pe motiv de vârstă, acelor jucători grație cărora el a câștigat un
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
carte pe care a ăncercat s-o folosească la cacialma pentru a scăpa de jucători incomozi, de felul lui Hagi. El a făcut o politică a omului indispensabil, fără să-și dea seama că astfel le dă apă la moară "bătrânilor" din națională cu care el și-a câștigat galonul de antrenor calificator.
Oameni indispensabili by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17492_a_18817]
-
să-i plătească tramvaiul, la treizeci de ani va fi un neispravit, iar la patruzeci va patrona abuzuri similare celor pe care, în virtutea unei educații defectuoase, le pretinde acum guvernanților. Atâta vreme cât tinerii noștri sunt invitați să se comporte ca niște bătrâni, participând la machiajul grotesc al unei realități respingătoare, șansele de supraviețuire ale acestei țări sunt egale cu zero.
(Prot)ocolul lumii în optzeci de greve by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17478_a_18803]
-
momentele lirice fundamentale de după război". Dar până an 1923, poetul a știut să se poarte cu omenească grijă față de Macedonski, mereu trăind la liziera mizeriei, știind să-l capaciteze chiar pe unchiul său Ionel Brătianu, care, ăn 1916, ai acorda bătrânului poet un stipendiu de 500 lei lunar (oare câtă vreme i-a fost vărsat această subvenție?), așa cum reiese dintr-o scrisoare a lui Macedonski către Pillat, inclusă an volumul pe care al comentez. Și, tot an 1916, Pillat subvenționează apariția
Ion Pillat epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17484_a_18809]
-
părintele istoriei naționale pe ecran panoramic are atât conotații politice, cât și personale. Că fost stâlp al propagandei comuniste, regizorul-revolutionar își vede astăzi periclitată perversa moștenire nationalist-istorică. Omul care a făcut din Mihai Viteazul un Ceaușescu avant-la-lettre, din Mircea cel Bătrân vărul mai mare al scorniceșteanului iar din mia de comuniști ilegaliști o pădure de supermen-i ce lichidau, din toate pozițiile, rămășițele legionare și pe cele capitalist-chiaburesti, isi iese pe bună dreptate din minți. Declanșând operația de deparazitare a trecutului, o
Istoricule, deparazitează-ti creierul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17530_a_18855]
-
solicită ăruperea completă de Ungaria". Și-a menținut atitudinea și la o nouă rundă de tratative cu guvernul maghiar și, de aici, la decizia din 1 decembrie 1918 la Albă Iulia, Maniu devenind președintele Consiliului Dirigent, si, apoi, după moartea bătrînului Gh. Pop de Bășești, președinte al PNR. Memorialistul nostru crede că ăistoria nepărtinitoare va relata marele rol și merit pe care le-a avut Maniu în pregătirea, realizarea și apoi desăvîrșirea Unirii și pe urmă la viața politică a României
Amintiri by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17554_a_18879]
-
inerția tradiției, altul nou, fierbând sub puseul de febră al începutului." În partea a doua predomina proza de atmosfera. Autorul creează adeseori o realitate misterioasă din numai câteva fraze, așa cum procedează, de exemplu, atunci când relatează vizita lui Sotir acasă la bătrânul Ahasverian, unul dintre ultimii cunoscători ai secretului turnării clopotelor: "Casa lui Ahasverian era o dărăpănătura în care, cel puțin dacă o priveai dinafară, iti și era frică să intri. Arată că un ochi mare, holbat spre ceva, spre nu-știu-ce. De
O POVESTE PENTRU MATURI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17567_a_18892]
-
ale lui Ion I.C. Brătianu, publicate în acest volum, evocă exclusiv familia sa, cu precădere unchii. Cele mai interesante pagini sînt cele care fixează modul și momentul cînd conacul de la Florica a devenit așezămînt casnic al lui I. C. Brătianu, cel bătrîn. Un viitor monografist, așteptat, al lui Ionel Brătianu va găsi, aici, un tezaur de informatie mult necesar. Trebuie să i se poarte recunoștință dlui Marian Ștefan că a avut inițiativa de a publica, în volum, amîndouă aceste neprețuite însemnări memorialistice
Memoriile sotilor Brătianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17571_a_18896]
-
Contrast) După cum dovedesc versurile citate, abstracțiile devin fugitiv vizibile. Uneori poezia are chiar o surprinzătoare plasticitate, autoarea reușind să proiecteze în conștiința cititorului tablouri virtuale: "De aceea mă voi închină ție/ Pentru că ești albastrul durerii". (De aceea) Suntem atât de bătrâni/ Că timpul în poalele unei/ Femei de la țară." (Atât de bătrâni) S-au adunat filosofii/ an față lămpii/ și părea că lumina/ Le scrie pe frunte gândurile." (Filosofii) Acest ultim citat, din poemul Filosofii, poate constitui o carte de vizită
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
are chiar o surprinzătoare plasticitate, autoarea reușind să proiecteze în conștiința cititorului tablouri virtuale: "De aceea mă voi închină ție/ Pentru că ești albastrul durerii". (De aceea) Suntem atât de bătrâni/ Că timpul în poalele unei/ Femei de la țară." (Atât de bătrâni) S-au adunat filosofii/ an față lămpii/ și părea că lumina/ Le scrie pe frunte gândurile." (Filosofii) Acest ultim citat, din poemul Filosofii, poate constitui o carte de vizită pentru talentul Adinei Huiban. ăntrebată cine este, poeta ar avea dreptul
Debut remarcabil la 16 ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17622_a_18947]
-
un deceniu și jumătate, în care URSS își propusese să sovietizeze România accelerat și brutal (ca și pe celelalte țări satelit din Răsăritul Europei), politica a fost noua Inchiziție. Cetățenii - în special tinerii și adulții, dar, s-a văzut, și bătrânii cu un trecut cât de cât semnificativ - căpătau un ecuson invizibil de clasificare politică, în baza căruia drepturile lor în cetate se diferențiau net. La admiterea în școlile superioare, la angajarea în muncă, la promovarea profesională, în ierarhia publică, la
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]