1,486 matches
-
Voiculescu, Florea, Todor, Ioana, Voiculescu, Elisabeta, Managementul timpului - o abordare psihopedagogică, Risoprint, Cluj-Napoca, 2004. Vorobyev, N, „La théorie des jeux”, în volumul colectiv La pensée scientifique, Mouton, UNESCO, Paris, 1988. Wallen, J. Karl, Wallen, L. LaDonna, Effective classroom management, Allyn & Bacon Inc., Boston, 1988. Weber, Erik, Die erziehungstille, Ludwig Auer, Donauwort, 1986. Zlate, Mielu, „Model sintetic-integrativ al dezvoltării personalității”, în Revista de Pedagogie, nr. 8, București, 1984.
[Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
inclusiv partea înstrăinată, iar pe de altă parte, istoria răspândirii creațiilor românești în lume și a formării imaginii despre poporul român în conștiința altor popoare. Publică studii de literatură universală, compartiment în care se concentrează asupra traducerii și comentariilor (Francis Bacon, Noua Atlantidă), studiilor introductive la traduceri (Firdousi, Șah-name. Antologie de poezie persană, Giovanni Rovani, O sută de ani, Dino Campagni, Cronica), îngrijirii primei ediții a Operelor minore de Dante Alighieri traduse în limba română (1971) ș.a. În domeniul istoriei artei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
străinătate, I-II, București, 1991-1998; Icônes grecques, melkites, russes. Collections privées du Liban, Geneva, 1993. Ediții, traduceri: N. Bălcescu, Opere, I-II, București, 1953 (în colaborare cu G. Baiculescu); Afanasie Nikitin, Călătorie peste trei mări, tr. edit., București, 1960; Francis Bacon, Noua Atlantidă, tr. și introd. edit., cuvânt înainte Tudor Vianu, București, 1962; Dimitrie Cantemir, Divanul, introd. edit., București, 1969, Opere complete, introd. edit., vol. IV, t. I: Istoria ieroglifică, îngr. Stela Toma și Nicolae Stoicescu, introd. Nicolae Stoicescu, București, 1973
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286061_a_287390]
-
chiar și în formele grave, asigură ameliorarea deficitului afazic, iar factorul motivațional ce susține efortul pacientului, dublată de o strategie ce vizează inteligibilitatea comunicării sunt esențiale în recuperare. (, 166) „Învățătura îl face pe om întreg, discuțiile pregătit, scrierea exact” Francis Bacon II.3. Recuperarea limbajului academic - dislexia și disgrafia Limbajul scris este al doilea sistem de comunicare verbală ce se achiziționează de la vârsta de 6 - 7 ani și care are un rol în formarea intelectuală a individului atât prin consolidarea limbajului
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
sustainabilityprofessionals.org. 63 MATRIX, www.filmegratisonline.ro/2011/01/26/the-matrix 64 The American Heritage(r) Science Dictionary Published by Houghton Mifflin. 65 Martin Heidegger, The Question Concerning Technology and Other Essays, Harper Torchbooks, New York, 1977, p. 39. 66 Francis Bacon, Meditationes sacrae, Internet Encyclopedia of Philosophy. http://www.iep. utm. edu/bacon/, [accesat: 10.08.2012] 67 Jacques Ellul, The Technological System, Continuum, New York, 1980, pp. 19-28; The Technological Bluff, Grand Rapids, Eerdmans, 1990. 68 CEO of the Global furniture
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
The American Heritage(r) Science Dictionary Published by Houghton Mifflin. 65 Martin Heidegger, The Question Concerning Technology and Other Essays, Harper Torchbooks, New York, 1977, p. 39. 66 Francis Bacon, Meditationes sacrae, Internet Encyclopedia of Philosophy. http://www.iep. utm. edu/bacon/, [accesat: 10.08.2012] 67 Jacques Ellul, The Technological System, Continuum, New York, 1980, pp. 19-28; The Technological Bluff, Grand Rapids, Eerdmans, 1990. 68 CEO of the Global furniture design and manufacturing. 69 Alvin and Heidi Toffler, 2006, Avuția în mișcare
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
is power over human beings, and knowledge of distant places is power over distant places. Even if we resort to Michel Foucault's theory on the relationship subject knowledge discourse power, we can trace the same idea back to Francis Bacon, the philosopher who laid the theoretical foundation of empiricism in close connection to imperialism: "And so those twin objects, human knowledge and human Power, do really meet in one, and it is from ignorance of causes that operation fails". The
by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
lâna bogată a Berbecului, după cum multe din ele îi cumpărau câte un rahat sau o altă zaharica. În cele din urmă, Ghiță Berbecu, care căzuse și la darul fumatului, devenise un stricat și jumătate. Prin luna lui noiembrie, sub pseudonimele Bacon și Radu Țandără, am redactat un ziar umoristic intitulat Ghiță Berbecu. Succesul acestei foi săptămânale a fost foarte mare, până la căderea regimului liberal, în 1888. [cuconul fănică] Succesul acestui ziar l-a făcut mai ales deputatul guvernamental ștefan Bellu, boier
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
a mers mână în mână cu sacralizarea fericirii aici, pe pământ. Cea mai mare parte a speranțelor au fost plasate în progresul științelor despre care se crede că n-au un scop strict speculativ, ci unul utilitar. Cu începere de la Bacon și Descartes, proiectul prometeic al modernilor este schițat cu claritate: cunoașterea valorizată este aceea care permite creșterea continuă a bunăstării oamenilor printr-o „infinitate de artificii”. Puterea științei: datorită aplicațiilor ei tehnice, oamenii se vor putea bucura nestingherit de „roadele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1981_a_3306]
-
mediului natural și social al timpului, căutând noi modalități și noi căi de acțiune atât în orizontul științei cât și al educației. În orizontul pedagogic, epoca modernă de debut este cel mai bine ilustrată de cercetările filosofico-pedagogice ale lui Francis Bacon, René Descartes, Jean Amos Comenius, John Locke, Jean Jacques Rousseau, aceștia dovedindu-se a fi cele mai reprezentative figuri în domeniul educației. Francis Bacon (1562-1626), preocupat de cercetarea științifică a naturii, de eliberarea cunoașterii de prejudecăți, concepea o nouă metodă
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
pedagogic, epoca modernă de debut este cel mai bine ilustrată de cercetările filosofico-pedagogice ale lui Francis Bacon, René Descartes, Jean Amos Comenius, John Locke, Jean Jacques Rousseau, aceștia dovedindu-se a fi cele mai reprezentative figuri în domeniul educației. Francis Bacon (1562-1626), preocupat de cercetarea științifică a naturii, de eliberarea cunoașterii de prejudecăți, concepea o nouă metodă de cercetare, inducția, elaborând în acest spirit opera Noul Organon (în contradicție cu vechiul Organon al lui Aristotel). Metoda elaborată de Bacon urmărea să
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
educației. Francis Bacon (1562-1626), preocupat de cercetarea științifică a naturii, de eliberarea cunoașterii de prejudecăți, concepea o nouă metodă de cercetare, inducția, elaborând în acest spirit opera Noul Organon (în contradicție cu vechiul Organon al lui Aristotel). Metoda elaborată de Bacon urmărea să ofere o ,,cunoaștere adevărată”, deoarece orice demers științific de cunoaștere fără o metodă precisă seamănă cu mersul noaptea pe dibuite, descoperirea căii drepte producându-se doar din întâmplare. Știința nu trebuie să pornească de la prezumții, ci de la analiza
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
științific de cunoaștere fără o metodă precisă seamănă cu mersul noaptea pe dibuite, descoperirea căii drepte producându-se doar din întâmplare. Știința nu trebuie să pornească de la prezumții, ci de la analiza faptelor concrete, impunând în acest caz experimentul organizat sistematic. Bacon avertizează împotriva inducției primitive și pripite, în special împotriva inducției prin simpla enumerare, deoarece această formă nu produce un spor în cunoaștere. Gânditorul englez elaborează o clasificare a științelor, fundamentată pe criteriul deosebirilor dintre aptitudinile spirituale ale omului (memoria, imaginația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
axiome omul de știință trebuie să se ,,coboare” din nou la faptele concrete. Acesta este demersul științific prin care filosoful englez sugera utilizarea metodei de învățare prin descoperire în domeniul educației, prin care justifică metoda inductivă în cercetare. Prin urmare, Bacon este considerat fondatorul curentului empirist în filosofie și știință, considerând că adevăratul izvor al cunoașterii îl reprezintă senzațiile și percepțiile produse de organele de simț și de experiența de viață a omului, acestea fiind singurele cunoștințe autentice. Prin contribuția sa
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
un amplu dialog în filosofia secolului XVIII și XIX, provocând apariția unui alt curent metodologico-științific - raționalismul. René Descartes (1596-1650) este considerat drept părintele raționalismului modern în filosofie, evidențiind prioritatea intelectului și rațiunii în formarea cunoștințelor autentice, certe. În dezacord cu Bacon, filosoful francez formula drept metodă fundamentală de cercetare deducția, expusă în lucrarea Discurs asupra metodei, în care regăsim formularea celebrei axiome în domeniul cunoașterii: ,,Cogito ergo sum”. În acest sens, acceptarea unor cunoștințe valide și veridice nu se poate realiza
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
principiul metodologic, conform căruia adevărul trebuie să fie o cunoștință clară și distinctă, Descartes provoca o lovitură adresată fundamentelor scolasticii. Ideile sale despre atotputernicia rațiunii omenești și despre posibilitatea transformării raționale a vieții umane au constituit, ca și ideile lui Bacon despre forța experimentului și valoarea observației, unul dintre izvoarele gândirii iluministe, poate din acest motiv lucrările sale filosofice au fost puse la index de papalitate. Jan Amos Comenius (1592-1670), născut în localitatea Niwnice din Moravia, poate fi considerat un adevărat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
ceh poate fi considerat și un mare encicloped, ipoteză ce rezultă din opera Pansofia. Marele magistru a fost convins în întreaga sa carieră de progresul omenirii, realizat doar prin educație și învățământ. Inspirat de opera Instauratio Magna a lui Fr. Bacon, Comenius își propusese să indice prin intermediul planului de învățământ o metodă sau o artă pedagogică cu aplicare universală, prin intermediul căreia să se poată preda totul tuturor, întregii omeniri. Acesta este un alt aspect care exprimă viziunea enciclopedică a gânditorului. Alte
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
și printre cele trei sau patru generații de studenți pe care‑i instruise. Unii l‑au dezaprobat. Se Împotriveau la ceea ce considerau a fi o popularizare, o vulgarizare a ideilor lui. Dar Însăși predarea, chiar dacă predai Platon sau Lucrețiu, Machiavelli, Bacon sau Hobbes, e tot un fel de popularizare. Produsele acestor mari spirite au existat de secole Întregi tipărite și accesibile unui public orb la semnificația lor ezoterică. Pentru că toate marile texte au o semnificație ezoterică, gândea și afirma Ravelstein. Acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
într-o serie de scrisori adresate lui Thomas Paine" de Watson (Annotations to Watson's 'An Apology for The Bible în a Series of Letters addressed to Thomas Paine') (1798) (BCW: 383-396); Adnotări la "Eseuri morale, economice și politice" de Bacon (Annotations to Bacon's 'Essays Moral, Economical and Political') (că 1798) (BCW: 396-410). Partea ÎI: Adnotări la traducerea lui Boyd a "Infernului" lui Dante (Annotations to Boyd's translation of Dante's 'Inferno') (că 1800) (BCW: 411-414); Adnotări la "Discursurile
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
de scrisori adresate lui Thomas Paine" de Watson (Annotations to Watson's 'An Apology for The Bible în a Series of Letters addressed to Thomas Paine') (1798) (BCW: 383-396); Adnotări la "Eseuri morale, economice și politice" de Bacon (Annotations to Bacon's 'Essays Moral, Economical and Political') (că 1798) (BCW: 396-410). Partea ÎI: Adnotări la traducerea lui Boyd a "Infernului" lui Dante (Annotations to Boyd's translation of Dante's 'Inferno') (că 1800) (BCW: 411-414); Adnotări la "Discursurile" lui Șir Joshua
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
temă fundamentală: geneză, căderea și mîntuirea lumii. Această trilogie, spune Raine (2002), ne povestește despre căderea minții națiunii engleze (Gigantul Albion, a cărui poveste este spusă în termenii poveștii lui Iov biblic) în "somnul mortal" al filosofiei științifice a lui Bacon, Newton și Locke, si simultan cheamă pe cei adormiți să se redeștepte la viziunea eternității. Margaret Rudd (1956) susținea, similar, si pe bună dreptate, ca Vala, Milton și Jerusalem formează "o lungă narațiune" ("one long narrative"). Următorul proiect la care
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
O situație „ideală” are întotdeauna caracterul unei reprezentări utopice, care constă în experimentarea tendințelor individului de a depăși cadrele sociale, de „a ieși” din lume și de „a intra” într-un cadru corespunzător spațiului său mintal ideal (Th. Morus, Fr. Bacon, J. J. Rousseau, I. Kant, K. Marx). Toate reformele sociale au la bază o motivație sufletească, ale cărei surse trebuie căutate fie în inconștient, fie în Supra-Eu. Toți cei care au imaginat „cetatea ideală” au fost în aparență vizionari, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
al stării de armonie atinsă și împlinită. Seneca și Terentiu vedem însă și avatarurile bătrâneții: „Senectus insanabilis morbud”, spunea Seneca, iar Trentiu, „Senectus ipsa est morbus”. În Evul Mediu, bătrânețea apare ca o infirmitate, ca o boală în sine (R. Bacon). Bătrânul este un personaj proscris, fiind asociat cu vrăjitoarea, artele malefice, relațiile cu diavolul. În Renaștere, bătrânul este privit cu multă rezervă, ca o formă de degradare a omului, cum vedem, de pildă, la personajele lui Shakespeare. În iluminism se
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
jeunes, OMS, Geneve, 1971. Mazeran, V.; Olindo-Weber, S., Les declinaisons du corps, Éd. Hommes et Perspectives, Marsilia, 1989. McGrath, J.E., Social and psychological factors in stress, Rinehart and Winston, New York, 1970. McIntosh, J., Perspectives on marginality. Understanding deviance, Allyn and Bacon, Boston, 1974. Mcody, R., Life after life, Mockingbird, Atlanta, 1975. Mechanic, D., Medical sociology, The Free Press, New York, 1968. Meerwein, F., „Psychothérapie du cancereux”, în Méd. Hyg., 46, 1988. Mendel, G., La crise des générations. Etude sociopsychanalytique, Payot, Paris, 1969
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adera la „Pactul Oriental” și speranța că Polonia ar accepta punctul de vedere al Parisului. Bucureștiul a solicitat în mod 41 Jacques de Launay, A cincea valiză. Titulescu și Europa, București, Editura Agni, 1993, p. 95 - 97. 42 Walter M. Bacon Jr.,Nicolae Titulescu și politica externă a României.1933-1934, Iași,Editura Institutul European, 1999, p. 244. 31 28 oficial la Paris, pe 24 iulie 1934, să adere la „Pact Oriental”. Cu acest prilej, francezii și-au „exprimat îngrijorarea ca cererea
De la dispute la reconciliere: relaţiile româno – sovietice (1932 – 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1604_a_3070]