1,481 matches
-
indiferent de epistemologul care vorbește despre ipoteză, ea este considerată ca reală. La nivelul formei, modul în care funcționează predicția care se autorealizează este mult mai simplu. Un prim exemplu a fost dat anterior, cu împărțirea științei realizată de Francis Bacon. Aceasta a fost o formă după care s-a dezvoltat ulterior sistemul științific. O altă reformă importantă este cea realizată la nivelul instituțiilor. O nouă construcție instituțională poate influența dezvoltarea ulterioară a științei. Această formă a predicției se realizează prin intermediul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
clasificări ale utopiilor. Noi vom urmări utopiile clasice ca sursă pentru o anumită tipologie utopică. Utopia lui Morus este o formă a utopiei sociale, Civitas Solis a lui Campanella este o formă a utopiei metafizice, iar Nova Atlantis a lui Bacon este o formă a utopiei științifice. Această clasificare are drept criteriu al clasificării importanța pe care o are universul de discurs enunțat pentru utopie. Vom încerca să urmărim modalitatea în care fiecare utopie lucrează ca formă a predicției ce se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
4. Nova Atlantis și predicția autorealizatoare la nivelul științei La nivelul societății utopia funcționează sub forma unei predicții care se autorealizează. Dorim să arătăm că și la nivelul științei a existat o astfel de încercare. Nova Atlantis a lui Francis Bacon dorește să modifice nu lumea socială, cum au crezut mulți, ci pe cea științifică. Încercarea sa s-a concretizat și de aceea considerăm opera lui Bacon ca cea clară pentru demersul nostru. Cel mai cunoscut element din filosofia lui Francis
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
la nivelul științei a existat o astfel de încercare. Nova Atlantis a lui Francis Bacon dorește să modifice nu lumea socială, cum au crezut mulți, ci pe cea științifică. Încercarea sa s-a concretizat și de aceea considerăm opera lui Bacon ca cea clară pentru demersul nostru. Cel mai cunoscut element din filosofia lui Francis Bacon este metoda inductivă. Ea nu reprezintă decât un element mărunt în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
dorește să modifice nu lumea socială, cum au crezut mulți, ci pe cea științifică. Încercarea sa s-a concretizat și de aceea considerăm opera lui Bacon ca cea clară pentru demersul nostru. Cel mai cunoscut element din filosofia lui Francis Bacon este metoda inductivă. Ea nu reprezintă decât un element mărunt în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el este completă. Pornind de la conținut, prin intermediul împărțirii științei pe care o face în lucrarea De
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
inductivă. Ea nu reprezintă decât un element mărunt în vasta încercare de reformă propusă de filosoful englez. Transformarea pe care o încearcă el este completă. Pornind de la conținut, prin intermediul împărțirii științei pe care o face în lucrarea De Augmentis Scientiorum, Bacon continuă cu schimbarea metodei științifice în Novum Organum și termină cu modificări ținând de formă în Nova Atlantis. Schimbarea de mentalitate este completă. Cunoașterea pentru el nu este ceva abstract, ci un demers aducător de putere. Puterea este cea care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
fantasme despre absolut sunt greu de cunoscut; mai rămân fantasmele ce privesc lumea și natura. Omul poate rămâne în acest univers limitat, mai depărtat de adevăr decât de realitate. Retragerea în fantastic este o soluție pe care o oferă și Bacon celor nemulțumiți de lumea reală. Poezia are un rol curativ (ea are drept domeniu imaginația), dar știința nu trebuie legată de fantastic. Trăirea fantasticului ca și cum ar fi realitate și stăpânirea magiei erau considerate în secolul al XVI-lea drept domenii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
limitată. Arta magiei erotice poate da impresia unor rezultate practice, dar acestea nu sunt decât iluzii. În dorința de a fi iubit și de a iubi, Faust nu obține decât spectrele ființelor cu care s-a dorit alături. Filosofia lui Bacon încearcă să depășească această perspectivă faustică în care era prinsă știința. El cenzurează imaginarul, înlocuindu-l cu o nouă formă a acestuia. Noua societate pe care încearcă să o descrie Bacon nu este una a vrăjitoriilor, chiar dacă cunoașterea naturii îți
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ființelor cu care s-a dorit alături. Filosofia lui Bacon încearcă să depășească această perspectivă faustică în care era prinsă știința. El cenzurează imaginarul, înlocuindu-l cu o nouă formă a acestuia. Noua societate pe care încearcă să o descrie Bacon nu este una a vrăjitoriilor, chiar dacă cunoașterea naturii îți oferă putere, aceasta este una pozitivistă și nu magică: neacceptarea ideii magice este evidentă. O imagine magică despre noua lume poate fi luată drept injurie: La aceste cuvinte guvernatorul ne zâmbi
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
aparținând lui Erasmus din Rotterdam 126. Asemănarea dintre cele două cărți nu este întâmplătoare pentru că, la fel cum Noul Testament desparte lumea creștină de cea precreștină, Novum Organum desparte lumea pre-științifică de cea a științei. Comparația aceasta este făcută chiar de Bacon atunci când vorbește despre importanța teoriei idolilor: Intrarea în împărăția omului bazată pe științe, ca și intrarea în împărăția cerurilor, nimănui nu-i este permisă decât aceluia care a devenit asemenea unui copil"127. Dacă Novum Organum este cartea ce descrie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
care a devenit asemenea unui copil"127. Dacă Novum Organum este cartea ce descrie drumul care trebuie urmat pentru a pătrunde în lumea științei, Nova Atlantis descrie aceasta lume a științei. Scrisă în 1625, ea apărut în momentul în care Bacon a realizat că nu mai are timp să-și termine marea sa operă, Instauratio Magna și că nu mai are cum să pună bazele unei house of philosophy. Atunci el alege să o descrie în cartea sa Nova Atlantis. La
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
alege să o descrie în cartea sa Nova Atlantis. La prima vedere, Noua Atlantida este o utopie asemănătoare celei scrise de Morus, dar, spre deosebire de Utopia acestuia, care descrie o societate imaginară perfectă, societatea noii Atlantide este una științifică, văzută de Bacon ca realizabilă. Dacă demersul lui Morus este unul poetic, cel baconian este unul profetic. Cartea sa poartă ca subtitlu "operă neterminată" care arată în primul rând că a fost trimisă spre editare fără ca autorul să o finalizeze, dar în același
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poetic, cel baconian este unul profetic. Cartea sa poartă ca subtitlu "operă neterminată" care arată în primul rând că a fost trimisă spre editare fără ca autorul să o finalizeze, dar în același timp este posibil ca mesajul este scris de către Bacon (care nu a avut nici măcar intenția să termine lucrarea) pentru a avertiza că lumea descrisă încă nu există, dar că va exista într-un viitor apropiat. Inclusiv poziția pe care a ales-o autorul pentru lucrare, după Sylva Sylvarum, subliniază
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pot petrece pe insulă este de patruzeci de zile. Numărul patruzeci are o simbolistică aparte; reprezintă numărul de zile cât a durat potopul și cât a postit Isus în deșert. Aceste două elemente arată că societatea științifică este una inițiatică. Bacon nu explica de ce nu trebuie părăsită "casa de oaspeți" timp de trei zile, timp de "pregătire" pentru noua lume, iar cele patruzeci de zile reprezintă un ciclu complet de inițiere (nu trebuie uitat că Bacon nu termină cartea, deci nu
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
societatea științifică este una inițiatică. Bacon nu explica de ce nu trebuie părăsită "casa de oaspeți" timp de trei zile, timp de "pregătire" pentru noua lume, iar cele patruzeci de zile reprezintă un ciclu complet de inițiere (nu trebuie uitat că Bacon nu termină cartea, deci nu întregește ciclul celor patruzeci, acesta putând dura o veșnicie). Un alt element care duce cu gândul la o societate inițiatică este denumirea pe care o poartă societatea științifică ce asigura prosperitatea tehnică a insulei: "Casa
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
știință își impune autoritatea. "Casa lui Solomon" poate fi identificată cu Francmasoneria care încerca, în plan spiritual, să reconstruiască "Templul lui Solomon"129. Acest templu era centrul lumii (axis mundi), precum și "Casa lui Solomon" trebuia să fie "centrul" lumii științifice. Bacon precizează că numele "Casa lui Solomon" nu este legat de numele primului conducător al insulei, Salomona, ci de cel al lui Solomon, explicând vag motivele (Solomon era cunoscut ca om de știință). Acest lucru subliniază faptul că avem de-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Salomona, ci de cel al lui Solomon, explicând vag motivele (Solomon era cunoscut ca om de știință). Acest lucru subliniază faptul că avem de-a face cu o societate inițiatică secretă care conduce lumea. Pentru a putea descrie o societate, Bacon trebuia să fie în legătură cu o asemenea organizație. A făcut el parte dintr-o societate secretă? Se pare ca da. În "Critica sistemelor filosofice", el folosește drept pretext al dizertației sale o întrunire la care a participat un prieten de-al
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
omenească 130. Citând mai departe dezbaterile, scrierea nefiind decât o reluare a acestora, vom vedea că adunarea nu urmărea numai o schimbare pur științifică, ci și una politică și de conștiință. De asemenea, în tinerețea sa, în timpul șederii în Franța, Bacon a făcut parte din diferite organizații "culturale" (cum ar fi aceea a poeților Pleiadei). Concluzionând, putem spune că filosoful englez a fost un reprezentant al Francmasoneriei engleze 131, în forma pe care o avea la acea vreme. În acest caz
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adevărații oameni de știință, cei care dețin puterea, aparțin celei de-a doua trepte (aristocrația științei). Cei din urmă conduc lumea fără a fi cunoscuți, fără a se ști nimic despre ei. Prima etapă a ocultării din societatea descrisă de Bacon pare o societate normală, comparabilă cu societatea engleză din timpul său. Dacă eliminăm din interiorul său factorii de conflict, Nova Atlantis și Anglia erau identice. Oamenii trăiesc în familii, sunt fericiți, feriți de orice fel de conflict, cu o viață
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de o credință desăvârșită. Cetățenii insulei sunt creștini, dar mai există și evrei (acceptați cu ușurință). Credința lor seamănă cu cea anglicană. Locuitorii insulei pot face comerț în interior, insula fiind cea care asigura toate produsele necesare pentru cetățenii ei. Bacon descrie o "lume a bunăstării generale" în care societatea este mulțumită pentru că fiecare om în parte are ce își dorește. Tocmai faptul că nu este descrisă decât foarte puțin societatea (iar schimbările făcute față de societatea engleză sunt puține la număr
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
foarte puțin societatea (iar schimbările făcute față de societatea engleză sunt puține la număr), arată că Nova Atlantis nu a fost decât un pretext pentru a descrie realizările posibile ale științei dacă se urmează drumul descris de metoda inductivă. Scopul lui Bacon nu a fost de a descrie o societate utopică. Descrierea omului de știință arată că avem de-a face cu un inițiat. Acesta din urmă se îmbrăca extravagant (asemeni unui medic, alchimist din Renaștere, sau chiar al unui preot catolic
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
interioară este dată de faptul că știința sa era o știință în spiritul naturii, facilitând împăcarea cu aceasta, dar și din faptul că nu mai existau conflicte religioase (se împăcase cu biserica). Aceste două tipuri de conflict sunt eliminate de către Bacon: cel dintre știință și biserica în De Dignitate et Augmentis scientiorum, iar cel dintre știință și natură în Novum Organum. Oamenii de știință ai "Casei lui Solomon" sunt înțelepții societății, iar autoritatea lor se extinde și în problemele religioase 132
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
față de lume fac din acești conducători "tăcuți" modele pentru oricine dorește să studieze știința. Fastul prin care se impun atunci când ies în public dispare atunci când rămân în spațiul cercetărilor. Prins între manipulator și anahoret, omul de știință modern descris de Bacon este prototipul omului de știință contemporan. Împăcarea cu natura apare ca un leit motif în opera lui Bacon. In Aforismul III din partea I a Noului Organon el precizează: "Natura nu este învinsă decât ascultând de ea"134. Experimentele pe care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
impun atunci când ies în public dispare atunci când rămân în spațiul cercetărilor. Prins între manipulator și anahoret, omul de știință modern descris de Bacon este prototipul omului de știință contemporan. Împăcarea cu natura apare ca un leit motif în opera lui Bacon. In Aforismul III din partea I a Noului Organon el precizează: "Natura nu este învinsă decât ascultând de ea"134. Experimentele pe care le face omul de știință trebuie să fie în spiritul naturii. Cele din Noua Atlantida fie împlinesc, fie
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
invențiile au drept sursă de inspirație natura, a cărei observare atentă poate duce la descoperiri inedite. Omul nu trebuie să lupte cu natura pentru a-și lărgi orizontul științific, iar împăcarea cu ea îi aduce recunoașterea ca stăpân al lumii (Bacon vorbește despre un nou Eden al științei, în care animalele se supun omului). Noua Atlantidă poate fi privită drept testamentul științific al lui Bacon. Încercarea sa de a crea o "casă a științelor" a eșuat, în realitate, atunci când, atât Elisabeta
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]