1,043 matches
-
2.2819 Alte investigații privind alte lichide de puncție dintre lichidele organismului 2.282 Examenul lichidului spermatic 2.2820 Spermograma 2.2821 Examen citologic \- frotiu colorat 2.2829 Alte investigatii privind examenul lichidului spermatic 2.3 BACTERIOLOGIE VIRUSOLOGIE 2.30 Bacteriologie 2.300 Hemocultura 2.3000 Bacterii aerobe 2.3001 Bacterii anaerobe 2.3002 Mycobacterium sp. 2.3009 Alte investigații privind hemocultura 2.301 Lichide de puncție 2.3010 Lichide cefalorahidian 2.30100 Examinarea sedimentului pe frotiu colorant Gram - prezenta bacteriilor
ORDIN nr. 576 din 28 decembrie 2006 (*actualizat*) privind ��nregistrarea şi raportarea statistică a pacienţilor care primesc servicii medicale în regim de spitalizare continuă şi spitalizare de zi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273189_a_274518]
-
(n. 4 iulie 1854, Viena - d. 19 octombrie 1926, București) a fost un bacteriolog și morfopatolog român, membru al Academiei Române din 1893. A fost fiul lui Vincențiu Babeș. În colaborare cu Victor André Cornil, este autorul primului tratat de bacteriologie din lume ("Bacteriile și rolul lor în anatomia și histologia patologică a bolilor infecțioase") prin care a pus bazele moderne ale acestei științe. De asemenea, este fondatorul școlii românești de microbiologie. s-a născut în 1854 la Viena. A fost
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
ca asistent în laboratorul de Anatomie Patologică (1874 - 1881). În urma descoperirilor lui Louis Pasteur, este atras de microbiologie și pleacă la Paris unde lucrează un timp în laboratorul lui Pasteur, apoi cu Victor Cornil. Împreună cu acesta publică primul tratat de bacteriologie intitulat "Les bactéries et leur rôle dans l'anatomie et l'histologie pathologiques des maladies infectieuses" (1885). În anii 1885 - 1886 lucrează în Berlin în laboratoarele lui Rudolf Virchow și Robert Koch. În 1881 primește titlul de "conferențiar" ("docent privat
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
și Robert Koch. În 1881 primește titlul de "conferențiar" ("docent privat") iar în 1885 postul de profesor asociat de Histopatologie la Universitatea din Budapesta. În 1887 Victor Babeș este chemat la București ca profesor la catedra de Anatomie Patologică și Bacteriologie. Activitatea științifică a lui Victor Babeș a fost foarte vastă, cu un accent deosebit în problemele de tuberculoză, lepră, vaccinare antirabică și seroterapie antidifterică. A demonstrat prezența bacililor tuberculozei în urina persoanelor bolnave și a pus în evidență peste 40
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
Zoologie din Londra (1900) acești paraziți sunt clasificați în genul "Babesia". În 1892 publică împreună cu Gheorghe Marinescu și Paul Blocq un "Atlas de Histologie patologică a Sistemului Nervos". A editat timp de mai mulți ani Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie din București. Victor Babeș, datorită formației sale științifice de bază, a creat concepția ce poate fi denumită "patomorfologia procesului infecțios", sinteză a microbiologiei cu histopatologia. Activitatea lui Babeș a influențat și dezvoltarea medicinei veterinare, imprimându-i orientări noi, strâns legate
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
Kant, teoria ideilor înnăscute (ineismul) lui Descartes, apriorismul idealist al lui Schelling, precum și fideism. A susținut în mod consecvent caracterul obiectiv al lumii, al legilor naturii și al cauzalității. Victor Babeș a pus bazele publicațiilor „Analele Institutului de Patologie și Bacteriologie“ (1889), „România medicală“ (1893) și „Archives des sciences médicales“ (1895).
Victor Babeș () [Corola-website/Science/297357_a_298686]
-
de Medicină din București, membru titular al Academiei Române, fondatorul Școlii Românești de Neurologie. În 1882 - după absolvirea Seminarului Central - se înscrie la Facultatea de Medicină din București. Cu sprijinul lui Victor Babeș, în al cărui laborator de Anatomie Patologică și Bacteriologie începuse să lucreze ca preparator, își continuă studiile începând din 1889 la Paris în clinica de maladii ale sistemului nervos din spitalul "Salpetrière" condusă de Jean-Martin Charcot. Aici cunoaște pe Pierre Marie, cu care va întreține strânse legături în viitor
Gheorghe Marinescu () [Corola-website/Science/297436_a_298765]
-
de Psihiatrie oferă tratament și îngrijirea persoanelor cu probleme psihice și deficiențe intelectuale în condiții de staționar. În cadrul instituției activează 45 de medici și 255 asistente medicale. În domeniul veterinar activează Serviciul veterinar de stat care dispune de trei secții: Bacteriologie, Serologie și Chimică. Aceste secții se ocup de probleme legate de analiza probelor preluate de l animale, bazine acvatice, verificarea concentratelor cu care se hrănesc animalele, examinarea și stabilirea cauzei decesului la animale, depistarea infecțiilor. La Serviciul veterinar sunt angajați
Bălți () [Corola-website/Science/297395_a_298724]
-
1100 de victime. Printre supraviețuitorii care au fost recuparați a doua zi de nava SS "Canada", pachebot al Companiei Cyprien Fabre transformat în navă-spital, s-a numărat și Jean Clunet. Ajuns la Corfu, Clunet a aprticipat la organizarea laboratorului de bacteriologie al trupelor franceze în satul Sedd-ul-Bahr. În acest laborator, dirijat de medicul militar Sarrailhé și în care l-a avut coleg pe dr. Richet, fiul lui Charles Richet, Clunet a participat la lupta contra bolilor contagioase care făceau ravagii în
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
bun început Salk s-a decis nu pentru o carieră de medic practicant, ci pentru una de cercetare. Vreme de un an a întrerupt studiile obișnuite de medicină, pentru a studia biochimia, apoi s-a preocupat mai cu seamă de bacteriologie. Era convins că pe această cale, va putea fi de folos omenirii în general, si nu numai unor pacienți individuali. În ultimul an de studiu a lucrat vreme de două luni ca voluntar în laboratorul lui Thomas Francis junior, care
Jonas Salk () [Corola-website/Science/322422_a_323751]
-
a fost un medic și om de știință român, profesor la Facultatea de Medicină din Iași. a studiat medicina la Universitatea din Budapesta, obținând doctoratul în medicină și chirurgie în 1886. Ulterior, devine asistent la Institutul de Anatomie Patologică și Bacteriologie al Universității din București și, din 1887 a fost numit profesor la Catedra de Histologie a Facultății de Medicină din Iași. Continuă sa fie interesat de bacteriologie și, în special, de vaccinarea antirabică, publicând lucrări ca "Dare de seamă despre
Emil Pușcariu () [Corola-website/Science/322487_a_323816]
-
și chirurgie în 1886. Ulterior, devine asistent la Institutul de Anatomie Patologică și Bacteriologie al Universității din București și, din 1887 a fost numit profesor la Catedra de Histologie a Facultății de Medicină din Iași. Continuă sa fie interesat de bacteriologie și, în special, de vaccinarea antirabică, publicând lucrări ca "Dare de seamă despre vaccinațiunea contra turbării" (1927) sau "Despre accidente paralitice" (1927). În 1891, Emil Pușcariu înființează la Iași cel de al patrulea Institut Antirabic din lume, după cele înființate
Emil Pușcariu () [Corola-website/Science/322487_a_323816]
-
Patologiei și Științelor Biomedicale "Victor Babeș" este un institut de cercetare din România, cunoscut publicului larg sub denumirea Institutul dr. Victor Babeș, înscrisă pe frontonul clădirii în care funcționează. Institutul a fost înființat la 28 aprilie 1887 ca "Institut de Bacteriologie", pendinte de Ministerul de Interne, care pe atunci avea în sarcina sa problemele sănătății publice, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. După sosirea lui Victor Babeș la București în luna august a aceluiași an, institutul intră în
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale quot;Victor Babeșquot; () [Corola-website/Science/323859_a_325188]
-
problemele sănătății publice, fiind cel mai vechi institut științific medical din România. După sosirea lui Victor Babeș la București în luna august a aceluiași an, institutul intră în subordinea Ministerului Instrucțiunii Publice, iar denumirea instituției devine "Institutul de patologie și bacteriologie", sub care a ființat până la 2 martie 1925, când, prin lege, a primit titlul de "Institutul „Dr. Victor Babeș”", fapt ce nu a împiedicat pensionarea profesorului Babeș pe data de 1 octombrie 1926. Profesorul Victor Babeș a decedat scurt timp
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale quot;Victor Babeșquot; () [Corola-website/Science/323859_a_325188]
-
Splaiul Independenței nr. 99-101, creată de arhitectul francez Louis Blanc. Institutul a fost conceput inițial ca o școală practică superioară pentru toți cei din domeniul sanitar, un institut medical complex asemenea Institutului Pasteur de la Paris, având secții de anatomie patologică, bacteriologie, vaccinare antirabică, patologie veterinară, serologie și chimie. În timp o parte din aceste domenii au fost preluate de alte așezăminte care au apărut ulterior, având ca model Institutul „Victor Babeș”: Institutul Cantacuzino, Institutul de Igienă și Sănătate Publică, Institutul de
Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Domeniul Patologiei și Științelor Biomedicale quot;Victor Babeșquot; () [Corola-website/Science/323859_a_325188]
-
posturi de șef de lucrări la diferite catedre. Din 1925 a studiat, în calitate de bursier al statului, timp de 2 ani la Alfort, în Franța, în mai multe laboratoare, cu profesorii Vallée, Maignon, Robin, Panisset, Roussy și a urmat cursurile de bacteriologie la Institutul Pasteur din Paris. Întors în țară lucrează ca șef de lucrări până în anul 1932 când la 15 martie este numit profesor titular la catedra de patologie experimentală și higienă veterinară. La 6 februarie 1937 este numit profesor titular
Alexandru Vechiu () [Corola-website/Science/323189_a_324518]
-
preparator la Catedra de Medicină Experimentală a Facultății de Medicină din București, și parcurge toate treptele ierarhiei universitare, în paralel cu activitatea desfașurată la Institutul „I. Cantacuzino” ca șef de secție. În 1946 a fost numit profesor la Catedra de Bacteriologie a Facultății de Medicină din Iași, continuând, în paralel, și activitatea de cercetare în domeniile virusologiei și microbiologiei. Petru Condrea a fost un specialist recunoscut în producția de seruri și antitoxine și a realizat vaccinul antitularemic. Începând cu anul 1950
Petru Condrea () [Corola-website/Science/327300_a_328629]
-
și se înscrie la Școala de Veterinari, deschisă în anul acela pentru prima dată pentru civili. Această școală era de patru ani și avea internat. În această școală Akif îndrăgește științele reale, dar mai ales este influențat de profesorul de bacteriologie Rifat Husamettin Pașa. În timpul școlii Akif începe să practice sportul începe cu lupte libere, continuă cu aruncarea greutății și înotul, participând la concursuri sportive. Este atras de poezie în ultimi doi ani ai școlii, pe care o termină ca sef
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]