1,999 matches
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > LA MULȚI ANI, MIRCEA BADEA ! Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Din 1974, la 24 februarie, chiar de Dragobete, MIRCEA BADEA , realizatorul emisiunii -pamflet “În gură presei” (Antenă 3) își sărbătorește ziua de naștere. El a
LA MULTI ANI, MIRCEA BADEA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346824_a_348153]
-
Acasă > Eveniment > Aniversări > LA MULȚI ANI, MIRCEA BADEA ! Autor: Mihai Marin Publicat în: Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Din 1974, la 24 februarie, chiar de Dragobete, MIRCEA BADEA , realizatorul emisiunii -pamflet “În gură presei” (Antenă 3) își sărbătorește ziua de naștere. El a reușit să transforme prezentarea formală a conținutului ziarelor într-o emisiune dinamică, cu umor, dar și cu replici acide și teorii noi. Așa cum subliniază site
LA MULTI ANI, MIRCEA BADEA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346824_a_348153]
-
ziua de naștere. El a reușit să transforme prezentarea formală a conținutului ziarelor într-o emisiune dinamică, cu umor, dar și cu replici acide și teorii noi. Așa cum subliniază site-ul Antenei 3- “nu de puține ori profețiile lui Mircea Badea referitoare la viața politică și economică s-au adeverit.” Sunt fan Mircea Badea de când lucra matinal cu Teo Trandafir la Tele 7 abc și fugea la examene, când se află în sesiune la Facultatea de Cibernetică. Este inteligent,are spontaneitate, umor, este
LA MULTI ANI, MIRCEA BADEA ! de MIHAI MARIN în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346824_a_348153]
-
creații - Maria Butaciu. POVESTEA PUIULUI DE CERB - baladă: http://www.youtube.com/watch?v=pjpKwXUthYM Maria Butaciu, o voce emblematică, din comoara folclorului românesc. Și cine nu își amintește cântecele interpretate de Maria Butaciu? M-am suit în dealul Clujului Bade pălărie nouă Bădiță sărutuș tău Aoleu ce ploaie vine de la Cluj M-am dus din Ardealul meu Trandafir cu creanga-n apă Balada puiului de cerb Firule, măi fir de iarbă Și câte și mai câte alte cântece minunate interpretate
MARIA BUTACIU – VALOROASA CREAŢIE A FOLCLORULUI ROMÂNESC de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 887 din 05 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346249_a_347578]
-
Gudiil - Colonia îngerilor de Ștefan Caraman, regia Nona Ciobanu 2008 - nu-i nimic. regia, conceptul și coregrafia Attila Bordás 2009 - Chips -Doamna noastră din Pascagoula de Tennesse Williams, regia Florin Fătulescu 2010 - Google țara mea! de Mihaela Michailov, regia Alexandra Badea 2010 - Prohor, Catâr, Chelner, Bărbat fără cap - Mantia de stele de Milorad Pavić, regia Nona Ciobanu 2010 - Crazy Stories in the City, un spectacol de Arcadie Rusu 2010 - Eddie, Ben Clark -Băieții de aur de Neil Simon 2011 -Dan, Hoțul
O CONVERSAŢIE CU ŞTEFAN LUPU – ACTOR LA TEATRUL MIC DIN BUCUREŞTI de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345084_a_346413]
-
face incursiuni în viața satului natal, purtând amprenta unor atente investigații în psihologia umană, Dora Alina Romanescu ne aduce în dar un volum de povestiri cu accente în universul rebrenian și nu numai. Semnificative, în acest sens sunt scrierile intitulate : ,, Bade'', ,,Salt ...în privată'' ,, Hoțul''și ,, Ruga mamei''. Aceste povestiri sunt documente sufletești, sunt mărturii ale unei conștiințe elevate și luminoase, contopite cu lumea din care provine. Titlul celei dintâi povestiri amintește de termenii de înrudire în limba română, temă abordată
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
elevate și luminoase, contopite cu lumea din care provine. Titlul celei dintâi povestiri amintește de termenii de înrudire în limba română, temă abordată într-un important studiu de lingvistul părvean Vasile Scurtu, din comuna vecină cu Rebra, în care cuvântul ,, bade'' sau ,,bădiță'' are sensul de frate mai mare, prin care, cel mai mic își exprimă sentimentul lui de respect : ,, Badeee... vin cu tine. Nu stau singură în casă. Mi-e frig....îs flămândă ! Băiețelul și-a luat surioara în spate
DRUMUL DORULUI ŞI AL DESTINULUI, RECENZIE DE PROF. MIRCEA DAROŞI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 805 din 15 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345273_a_346602]
-
cu boi fluierând o doină de suflet. Când s-a apropiat de cișmea și-a ridicat pălăria, a înclinat capul cu respect și le-a grăi cu-un dulce grai. Bună ziua la dumneavoastră, dragi români! Bună să-ți fie inima, bade, îi răspund moșnegii deodată. După ce a băut câteva cupe de apă, s-a așezat pe capătul jgheabului, s-a închinat și a spus cu evlavie: „Mulțumescu-Ți Doamne pentru apa care mi-o dai și pentru lumina cu care mă încălzești
GREU DE GĂSIT UN OM CINSTIT!... de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2332 din 20 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376778_a_378107]
-
atunci pot fi reformulate și etimologiile cuvintelor. Adică să se țină cont de adevărul istoric cu privire la strămoșii noștri geto-daci și al strămoșilor lor, pelasgii. Origine necunoscută? Pentru că este inadmisibil să consideri că atâtea cuvinte au originea necunoscută, precum: doină, dor, bade, baci, stână, țurcană, zer, mămăligă, urdă, jintiță, burduf, cioareci, când aceste cuvinte ne arată care este activitatea milenară , tradițiile și obiceiurile neamului nostru. De asemenea, nu putem identifica în limba latină sau slavă, ori a popoarelor vecine cuvinte precum: arțar
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
cea care-l lăsase pradă gerului și disperării, lângă gard, știa foarte bine ce face! În urmă cu trei zile, pe vremea viscolului, câinii familiei Rogojină începură să bată și să urle de mama focului acoperind șuieratul năprasnic la stihiilor. Badea Dumitru, îndemnat mai mult de gura nevestei, își luă sarica în spate, pușca retezată în mână și ieși în prag să vadă despre ce este vorba, că era vreme de război și te puteai aștepta la tot ce poate fi
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
la culcare, lăsați prostiile. Atâta doar că oamenii acelor vremi nu erau normali, ei chiar credeau că ești dator să-ți ajuți semenul aflat în nevoie, cu alte cuvinte să-ți iubești aproapele fără nici un câștig pe lumea asta. Așadar, badea Dumitru aruncă trupul băiatului pe spate fără nici un efort, luă și pușca cea lungă în mână și intră cu ambele în casă. Copilul părea cam dus, dar pușca nemțească, cu magazia plină, părea o adevărat comoară la casa omului. Saveta
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
șioarili-i inamic copchilu’ ista, s-o strâcat lumea, asta-i, cum vez’ un om îmbrăcat altfel, gata, io-te dujmanu’, hai, sî-i dăm la cap șî alta nu! Io zâc, măi fimeii, cî ne-am prostit di tăt, spunea uneori badea Dumitru, convins că valorile creștine sunt mult deasupra tâmpeniilor omenești. Până una-alta, fie că tinerețea are resurse nebănuite, fie că tratamentul aplicat avea virtuți neștiute, fie că îngerul care-l îngrijea avea puteri peste cele ale firii, soldățelul își
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
dar cu glasul cam pierit: - Dumnule, măi Dumitre, vrei să fii la mine tata, că io iubești la fata ta și vrei sî ti cusutorești cu ea! Deloc surprins de cerere, dar foarte plăcut impresionat de accentul moldovenesc al băiatului, badea Dumitru (apelat cu: „măi Dumitre”, numai de nevastă și nu știm de ce acest apelativ făcuse o impresie așa de bună lui Hanți), se scărpină în cap și răspunse: - Apă, măi Hanți, dragule, hai, ș-om bé un tiutun sî videm
SAGA UNUI SCRIITOR de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1561 din 10 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372960_a_374289]
-
șic -Pierzând anii se agităTrăgând mahorcăEchilibruIz de purpură Coregrafia unei floriCălcând pe boanteCronicăSemne graficeșterg potecile zileiTipărind pașiiPustiireTemniță de dor-Să strivești sub o tâmplăSân de fecioarăNeuitarePielea-i fragedăMai simte mâinile luiînodând nuriiViațaZile și nopțiîntre galopul întinsOstatic în timp... XXXIII. BĂI, NEA. BADE..., de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 406 din 10 februarie 2012. Ascultă frate, nene, bade Gheorghe Ce tragi pe brânci în mine și pe holde Și tot privești la Cer în aste vremuri Până când îți va să fie
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
de dor-Să strivești sub o tâmplăSân de fecioarăNeuitarePielea-i fragedăMai simte mâinile luiînodând nuriiViațaZile și nopțiîntre galopul întinsOstatic în timp... XXXIII. BĂI, NEA. BADE..., de George Nicolae Podișor , publicat în Ediția nr. 406 din 10 februarie 2012. Ascultă frate, nene, bade Gheorghe Ce tragi pe brânci în mine și pe holde Și tot privești la Cer în aste vremuri Până când îți va să fie dat să tremuri!? Ascultă, măi Ioane, ciob de oală Când vei mai pune iară de-o răscoală
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
și-ananghie Și tot plătim mari biruri pe prostie Măi, oameni, cum v-o fi chemând Tot implorând pierdurăm timp și ani Și sănătate multă socotită-n bani Cât să mai stăm pasivi și lamentând ? Citește mai mult Băi, nea, bade...Ascultă frate, nene, bade GheorgheCe tragi pe brânci în mine și pe holdeși tot privești la Cer în aste vremuriPână când îți va să fie dat să tremuri!?Ascultă, măi Ioane, ciob de oalăCând vei mai pune iară de-o
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
plătim mari biruri pe prostie Măi, oameni, cum v-o fi chemând Tot implorând pierdurăm timp și ani Și sănătate multă socotită-n bani Cât să mai stăm pasivi și lamentând ? Citește mai mult Băi, nea, bade...Ascultă frate, nene, bade GheorgheCe tragi pe brânci în mine și pe holdeși tot privești la Cer în aste vremuriPână când îți va să fie dat să tremuri!?Ascultă, măi Ioane, ciob de oalăCând vei mai pune iară de-o răscoalăCa să strivești sub
GEORGE NICOLAE PODIŞOR [Corola-blog/BlogPost/373072_a_374401]
-
Sesiunea Științifică de Toamnă 2016 a Academieiei Oamenilor de Știință din România, desfășurată sub genericul ’’Știință-Cunoaștere-Creativitate-Spiritualitate’’. Sala e full de personalități venite din cinci țări, la eveniment participând reprezentanți din mai toate centrele universitare din țară, în frunte cu ADRIAN BADEA, președinte AOȘR și amfitrionul GOGU GHEORGHIȚĂ, președinte Filiala AOȘR Piatra Neamț. Sunt șapte secțiuni, în plen prezentând comunicări de maximă importanță Prof. univ. Dr. Constantin BRĂTIANU (Gândirea strategică), Prof. univ. Dr. Gheorghe MOROȘANU de la Budapesta. Academicianul Ioan DEDIU, președintele Academiei Ecologice
SĂRUTĂRI PE SUFLETUL A.O.Ş.R. de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2096 din 26 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376225_a_377554]
-
a fost ucis tatăl ei în primele zile ale Primului Război Mondial. Era să fie al șaptelea copil al bunicii mele Nadia, venită din Basarabia pentru a se căsători. Mai târziu din familia bunicii dispar câteva surori și unicul frate Petrică, sau badea Petia, cum îi spunea mama. Nu s-a mai întors nimeni din negura acelor vremuri staliniste. Și iată că și mama, la numai acei 29 de ani rămâne văduvă, tatăl meu fiind ucis......... ...... S-a întâmplat chiar la sfârșitul războiului
ŞI MAREA ONOARE AVUTĂ PENTRU INTERVIU ! de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1336 din 28 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/371563_a_372892]
-
Acasă > Impact > Scrieri > TRADIȚIA ÎNAINTE DE TOATE Autor: Mihai Batog Bujenița Publicat în: Ediția nr. 1325 din 17 august 2014 Toate Articolele Autorului TRADIȚIA ÎNAINTE DE TOATE Badea Ilie Todoran stătea, acum spre apus, pe prispa și pâcâia din lulea. Era un obicei al său, către sfârșitul zilei, cănd treburile sunt terminate și, ca orice gospodar, privea atent de jur împrejur pentru a-și rândui lucrul pentru ziua
TRADIŢIA ÎNAINTE DE TOATE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1325 din 17 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/369146_a_370475]
-
informațiilor din primele pagini și... mirajul s-a produs. August 1956, curtea Universității, „lume pestriță, de toate vârstele... un șuvoi uman se scurgea dinspre poarta mare cu deschidere la stradă spre două panouri mari, fixate pe un perete...” Vocea unui bade ajunge la mine: „No, că doar nu dau turcii...” și zăresc un tânăr „rezemat de un perete.” Nu are cu cine să se bucure, îmi spun, dar bing-bang-ul ceasului mă aduce din nou la mine în sufragerie, amintindu-mi de
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
ținut pe cal odată, Ca era-nghetat de frig, Ghemuit într-o desaga, Când mergea spre Pipirig. L-ajutam, în primăvară, Bolovanul să-l prăvale Peste casă Irinucai Ici, pe Bistrița la vale. Pe-unde n-am umblat cu dânsul!? Câtă, bade, si mai du-te Să mai fii ce-ai fost odată, Să faci vrute și nevrute! Eu am fost mereu cu Nica Si-as dori ca să mai fiu, Dar mă uit ades afară Și-mi dau seama că-i târziu. Știu că
EU RAMAN MEREU CU NICA de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2257 din 06 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378716_a_380045]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DE-AI ȘTI TU,BADE! Autor: Geanina Nicoleta Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mi-aș ține dorul bade-n palmă, Plămadă-n flori de primăvară În poala verdelui ,sub nor, Să-l soarbă cerbii la izvor! Și zău
DE-AI ŞTI TU,BADE! de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378761_a_380090]
-
Acasa > Poeme > Dragoste > DE-AI ȘTI TU,BADE! Autor: Geanina Nicoleta Publicat în: Ediția nr. 2310 din 28 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Mi-aș ține dorul bade-n palmă, Plămadă-n flori de primăvară În poala verdelui ,sub nor, Să-l soarbă cerbii la izvor! Și zău,aș țese-n fir de iarbă Pe-a inimii altar degrabă Portretul tău,sub doină caldă Că-n suflet bade
DE-AI ŞTI TU,BADE! de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378761_a_380090]
-
bade-n palmă, Plămadă-n flori de primăvară În poala verdelui ,sub nor, Să-l soarbă cerbii la izvor! Și zău,aș țese-n fir de iarbă Pe-a inimii altar degrabă Portretul tău,sub doină caldă Că-n suflet bade, nu ți-s dragă! Pitit demult sub cingătoare Mi-e busuioc de ursitoare, Mă leg cu dorul pe cărare, Tu, bade,nu mă vezi în cale! Las' ochii în ascuns să plângă Și-n ie îmbrac dorul nătângă, Închin cu
DE-AI ŞTI TU,BADE! de GEANINA NICOLETA în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378761_a_380090]