1,114 matches
-
Baltag își structurează viziunea poe tică pe simboluri și imagini care exprimă starea sa existențială și estetică. Aceste argumente sunt întărite prin ideile poetice care dezvoltă motivul basmului și al schimbării. Ca și la Tu dor Arghezi, lirica lui Cezar Baltag nu este stare de grație, ci suferință, efort nesfârșit de a exprima limitele condiției umane și limitele limbajului. 8. Genul liric este caracterizat prin transmiterea nemediată a unor sentimente, stări, idei. Dramatismul confesiunii lirice din poezia Drum este creat prin
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
implicit a basmului, deci prin metamorfoza poveștii (am trecut un râu / am trecut o vale). Lirismul subiectiv este expresia cea mai directă a comunicării poe tice, realizată ca lirică a eului rostitor: poetul se identifică cu eul care vorbește. Cezar Baltag utilizează, ca indici ai eului liric, mărci lexicogramaticale ale persoanei I: Nu mai suntem aceiași / nici eu, nici basmul / nu mai avem nici inelul. 9. Poezia este formulată ca un monolog liric, apelând la un discurs poetic ambiguu, marcat de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în atenția unor autori precum: Vladimir Sossky (Vederea lui Dumnezeu, în românește de Maria Cornelia Oros, studiu introductiv diac. loan I. Ică jr.. Sibiu. Ed. Deisis. 1995) și Mircea Eliade (Nostalgia originilor. Istorie și semnificație în religie, traducere de Cezar Baltag, București, ed. Humanitas, 1994. în special capitolele 2 și 3); Paul Evdokimov (Iubirea nebună a lui Dumnezeu, traducere, prefață și note de Teodor Baconsky, București, Ed. Anastasia f.a.;Cunoașterea lui Dumnezeu în tradiția răsăriteană, învățătură patristică, liturgică și iconografică, traducere
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
trădați de cineva, plătesc cu viața lor îndrăzneala de a divulga dușmanilor secretul. Din realitatea dură a vieții, imaginea ciobanului alunecă ușor în legendă. Poetul își amintește timpul când „veneau la joc ciobanii, cu cămășile înnegrite de unt și cu baltage. Venea câteodată și unul molâu. Tare ca ursul, dar molâu și scârbit. Cânta: „Ciobănaș la oi am fost / I-lai, i-lai-la / Fetele nu mă cunosc / I-lai, i-lai-la.” Notația impresiilor este făcută, după cum vedem, în spirit sadovenian. Într-o evocare
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
episoade biblice, uneori apocrife, cu unele implicații filosofice, majoritatea referindu-se la nașterea lui Iisus Hristos. Caracterul sacru al c. se estompează prin asimilarea profanului, încât se ajunge la viziunea unui Dumnezeu cioban, „cu fluierul la tureac/Și cu mâna pe baltag”. Pasajele epice se înrudesc sau se confundă adeseori cu teme de baladă, legendă sau chiar basm (motivul mioritic, căsătoria fratelui cu sora ș.a.). Marea varietate melodică se datorează păstrării melodiilor arhaice și adaptării unora mai noi, de origine liturgică. În
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un poet, 138-140; Dimitriu, Singurătatea, 198-202; Doinaș, Lectura, 224-229; Sângeorzan, Conversații, 97-99; Lit. rom. cont., I, 603-605; Martin, Paranteze, 96-98; Ciobanu, Opera, 178-181; Moraru, Textul, 103-106; Grigurcu, Existența, 395-398; D. Filipescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
Existența, 395-398; D. Filipescu, Prozatorul care se dezvăluie, LCF, 1986, 27; Ștefănescu, Prim-plan, 286-290; Ioanid Romanescu, Cine să-l apere?, CRC, 1991, 21; M. N. Rusu, Fotografia lui Pituț, RL, 1991, 25; [Gheorghe Pituț], VR, 1991, 6 (semnează Cezar Baltag, Gheorghe Istrate, Gheorghe Grigurcu); Andrei Grigor, Singurul Gheorghe Pituț, L, 1992, 45; Constantin, Complicitatea, 154-157; Alex. Ștefănescu, Poetul ca moralist, RL, 1995, 42; Adrian Popescu, Arhetipala casă, ST, 1995, 12; Vasile Spiridon, Existența transilvană, LCF, 1996, 6; Munteanu, Jurnal, VI
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
deschizătoare de largi perspective cultural-comparatiste de studiere a problemelor de profunzime ale gândirii lingvistice și relației dintre gândire, semn și limbaj, linie ilustrată la noi, între alții, cu strălucire de un orientalist și filosof de talia neuitatului Sergiu Al-George” (Cezar Baltag). Pentru valoarea ei incontestabilă, cartea a fost tradusă în italiană și în franceză. Introducere în Islam (1993) este o lucrare concepută în scopul de a pune la îndemâna musulmanilor și a nemusulmanilor, care nu au avut acces la izvoarele originale ale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
1986; Introducere în Islam, București, 1993. Traduceri: Cele mai ieftine nopți, pref. Nicolae Dobrișan, București, 1971 (în colaborare cu Ilie Bădicuț); Yves Thoraval, Dicționar de civilizație musulmană, București, 1997. Repere bibliografice: Adrian Marino, Comparatism, arabism, exotism, T, 1986, 50; Cezar Baltag, Mit, gândire, limbaj, VR, 1987, 4; Maurice Borrmans, Linguagio, „Islamochristiana”, 1993, 366; Cornelia Ștefănescu, Accente pentru cunoașterea unor tradiții seculare, JL, 1995, 9-12. L.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285372_a_286701]
-
socialmente „marginală” față de structurile organizate ale vieții literare „oficiale” și se dedică unor vaste lecturi de opere fundamentale (din marea proză universală, din filosofia germană etc.). Frecventează cercurile unor tineri scriitori în curs de afirmare (Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Cezar Baltag, Florin Mugur, Grigore Hagiu ș.a.), cadru al unor fertile dezbateri neoficiale despre înnoirea creației literare. Debutează cu proză scurtă în „Viața studențească” în 1957. Primul roman, Francisca, îi apare în 1965. Animale bolnave (1968) îi aduce consacrarea definitivă, aprecierea cvasiunanimă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285877_a_287206]
-
Maximus Mauricius Maeterlinckus, Beethoven se românizează în Babacul, Dante e autohtonizat Alighierescu, Haydn e papa Joseph iar Haendel rămîne puișorul săsesc; nu scapă nici compozitorul Caudella numit cu intuiție etimologică maestrul Codiță, în perioada cînd îi era colaborator la Hatmanul Baltag, Iacob Negruzzi e înaintat la rangul de Ilustre și iubite Hatmane, chiar autorul semnînd Stacan Comis o scrisoare în care transmitea "Salutările mele lui Pleașcă zis Missir." Nu scapă epidemiei de renominalizare nici anonimi precum N. D. Popescu devenit Popnedea
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a universului și, nu de puține ori, o deplasare spre trivial: patruzecioptismul devine pazopt, poporul bobor, revoluția rivuluție, Wagner "doar poate la restaurante proaste să se potrivească", Ruy Blas de Hugo se metamorfozează într-o "superbă copilărie dramatică", în Hatmanul Baltag (operă bufă în trei acte, în colaborare cu Iacob Negruzzi) se introduc jocuri facile de cuvinte (calambur, măgar-ambur sau Iată în ce hal, în ce halat am ajuns!) iar în celebra traducere Roma învinsă își fac loc expresii pe care
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
și I. L. Caragiale erau una și aceeași ființă". În acest fel ajungem să nu mai înțelegem ale cui sunt meditații de felul "ca să capeți experiență, e bine să practici opinii opuse" și cine sugerează lui Caudella pentru muzica operei Hatmanul Baltag "o ușoară nuanță de trivialitate". Abordîndu-l în marginile psihanalizei, Pompiliu Constantinescu va remarca similitudini între autor și propriile personaje ("Sociabilitatea lui I. L. Caragiale este proverbială; și-a risipit viața în conversații uluitoare, în presă, bodegă și cafenea, trăind alături de eroii
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Preocupările sunt diverse, de la atitudinea politică (editorialul Primul vot al femeilor și partidele politice) la implicarea femeilor în administrație pe alte meridiane (ca în cazul Berthei Knight Landes, primar al orașului american Seattle) sau la chestiunile feministe reflectate în literatură („Baltagul”, Vitoria și feminismul și Despre femei în folclorul român, ambele articole aparținând Silviei Constantinescu). Se reproduc ample conferințe, precum Mișcarea gandhistă (Marioara Alexandrescu), Tagore și Gandhi (sub inițialele Y. I.), sunt prezentați scriitori români (Mihail Kogălniceanu, Mihail Sadoveanu) sau străini
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290735_a_292064]
-
Romulus Rusan, Ilie Purcaru. Versuri semnează Teofil Bălaj, Mihu Dragomir, Nina Cassian, Miron Radu Paraschivescu, Ilie Constantin, Florența Albu, Ștefan Iureș, Alexandru Andrițoiu, Marin Sorescu, Mariana Filimon, Darie Novăceanu, Dim. Rachici, Adi Cusin, Nicolae Dragoș, Petre Ghelmez, A. I. Zăinescu, Cezar Baltag, Ion Crânguleanu, Horia Gane, Constantin Abăluță, Laurențiu Ciobanu (Dan Laurențiu), Victor Mașek, Gabriela Melinescu, Ion Cocora, Grișa Gherghei, Paul Tutungiu, Adrian Păunescu, Gheorghe Istrate, Nicolae Prelipceanu, Gheorghe Pituț, Nicolae Turtureanu, Florin Costinescu, Vasile Igna ș.a. Într-o oarecare măsură, poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290539_a_291868]
-
Dan Botta, Emil Gulian, Simion Stolnicu, Vladimir Streinu, Virgil Gheorghiu, Eugen Jebeleanu, Cicerone Theodorescu, iar în capitolul final, Reveniri la Ion Barbu, este investigată maniera de recitire a textelor barbiene specifică lui Ștefan Aug. Doinaș, Ion Negoițescu, Leonid Dimov, Cezar Baltag, Mircea Ciobanu, Nichita Stănescu. În felul acesta, T. reușește să își atingă scopul propus: nu doar o exegeză, ci și o poetică a receptării operei lui Ion Barbu în evoluția liricii românești. SCRIERI: Poetica lui Ion Barbu, Craiova, 1978. Repere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290139_a_291468]
-
Aventurile unui soldat de plumb, Galați, 1993; Endograme, Caracal, 1998; La roata norocului (în colaborare cu Mihai Opriș), București, 2000. Repere bibliografice: Al. I. Friduș, „Demascarea lui Turnesol”, CL, 1971, 4; Sorin Titel, „Potirul Sfântului Pancrațiu”, RL, 1971, 49; N. Baltag, „Războiul undelor”, LCF, 1974, 32; Emil Manu, „Războiul undelor”, SPM, 1974, 188; Dan Mutașcu, Ironia ca mod de cunoaștere, SPM, 1974, 191; Emil Manu, „Damen-vals”, SPM, 1975, 259; Eugen Teodoru, Talent și fantezie, SPM, 1985, 24; Cândroveanu, Lit. rom., 166-167
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288123_a_289452]
-
832-833, Ist. lit. (1982), 917; Omagiu lui Alexandru Rosetti la 70 de ani, București, 1965; Zaciu, Masca, 245-249; Piru, Varia, I, 161-163, 446-449, II, 13-15, 55-57, 309-312; Tomuș, Răsfrângeri, 211-214; Corbea-Florescu, Biografii, II, 199-207; Ungheanu, Lecturi, 357-362; Balacciu-Chiriacescu, Dicționar, 217-219; Baltag, Polemos, 85-86; Cristea, Faptul, 50-51; Popescu, Cărți, 150-153; Marcea, Varietăți, 294-297; Al. Raicu, Autografe, București, 1983, 160-182; Râpeanu, Memoria, 68-70; Nicolescu, Starea, II, 145-148; Th. Hristea, O prestigioasă istorie a limbii române, RL, 1987, 8; Cioculescu, Itinerar, V, 481-487; Simion
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
10). De cele mai multe ori însă, cruzimea este cea care îl caracterizează, lipsa de compasiune, de înțelegere, de empatie, latura posesivă a ființei pentru care un cod social este mai 111 Stavros Deligiorgis, Arhitectura narativă în Decameronul, în românește de Cezar Baltag, Editura Univers, București, 1979, p. 124. 112 Giovanni Boccaccio, op. cit., p. 351. 47 prețios decât o viață umană. Fie că își ucide soția din gelozie (IV, 3) sau sora pentru a-i salva onoarea pătată printr-o alianță defavorabilă (IV
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Antohi, traducerea textelor din limba latină Ana Cojan și Ion Acsan, Editura Nemira, București, 1994. 23. Curtius, Ernst Robert, Literatura europeană și Evul Mediu latin, Editura Univers, București, 1970. 24. Deligiorgis, Stavros, Arhitectura narativă în Decameronul, în românește de Cezar Baltag, Editura Univers, București, 1979. 25. Dictionary of Literary Biography, vol. 146, Old and Middle English Literature. A Bruccoli Clark Layman Book, edited by Jeffrey Helterman, University of South Carolina and Jerome Mitchell, University of Georgia. The Gale Group, 1994, pp.
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
ca să nu le fie viața neagră ca tăciunii", se uită la soare, pe fereastră. În momentul în care se așează pe masă "steagul", în spatele miresei stă o fetiță numită "svitūka" (luminătoarea) care ține o lumânare la umărul miresei, lipită de "baltagul" mirelui, simbolizând calea cea bună a vieții. c. Înmormântarea În ritualul înmormântării, focul era venerat din cele mai vechi timpuri: incinerația era considerată "înmormântarea în cuptor"302, conferindu-i, astfel, mortului sacralitatea zeilor, prin împărtășirea cu focul primordial.303 Mai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sémiotique et philosophie du langage, traduit de l`italien par Myriem Bouzeher, PUF, Paris. ELIADE, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, Ediția a II-a, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991. ELIADE, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
II-a, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991. ELIADE, Mircea, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991. ELIADE, Mircea, Imagini și simboluri, Eseu despre simbolismul magico-religios, Prefață de Georges Dumézil, Traducere de Alexandra Beldescu, București, Editura Humanitas, 1994. ELIADE, Mircea, Sacrul și profanul, traducere de Brândușa Prelipceanu, Editura Humanitas, București, 1995. ELIADE, Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București,1997, p.33. 65 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, Ediția a II-a, vol. I, De la epoca de piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 51. 66 Ibidem, p. 52. 67 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 39. 68 Informator, Țaran Viorel
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
piatră la Misterele lui Eleusis, traducere și postfață de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 51. 66 Ibidem, p. 52. 67 Mircea Eliade, Istoria credințelor și ideilor religioase, vol. II, De la Guattama Budha până la triumful creștinismului, traducere de Cezar Baltag, Editura Științifică, București, 1991, p. 39. 68 Informator, Țaran Viorel, sat. Colacu, Comuna Fundu Moldovei, județul Suceava, 70 de ani. 69 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Ed. cit., p. 29. 70 Informator, Țaran Viorel, 70 de ani. 71 Viorica
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]