6,215 matches
-
LVR: Apropo de America, știu că ai ținut ore în Statele Unite. Poți să-mi vorbești puțin despre experiența ta de profesor acolo, față de aceea de la Universitatea Complutense din Madrid? Cum era o oră de curs cu profesorul de literatură Andrés Barba? AB: Orele erau foarte diferite, fiindcă cele două sisteme de învățământ sunt la pol opus. Mă plictisesc să țin cursuri, sunt un profesor cam nerăbdător, care se enervează repede. LVR: Spui undeva că te consideri un scriitor al privirii. Privirea
„Am stat o săptămână în casa lui Llosa“ Interviu cu scriitorul spaniol Andrés Barba by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2992_a_4317]
-
nu a fost singurul incident de acest fel. De-a lungul vremii, președinții României au trecut prin situații asemănătoare. În anul 2000, Faur Isaia a reușit să ajungă în preajma lui Emil Constantinescu și l-a stropit cu cerneală albastră pe barbă. Un an mai târziu, la Arad, a reușit să se apropie de Ion Iliescu și să-i înmâneze un plic. În 2002, Isaia a tăiat cablurile la un spectacol al unei televiziuni din Timișoara și s-a urcat pe clădirea
Istoria se repetă. Precedent în episodul "Băsescu-Zglobiu" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/29998_a_31323]
-
nu spui că așa a fost să fie, mă tachina Cobră. Spun că este o casă transparență, cu păpuși mature, așa cum nu am văzut niciodată, drept care vreau să intru în ea, dacă sunt poftita. Cobră mă privi cel putin că Barbă Albastră, dar până la urmă intra și el în urmă mea. Aici nu există o matroana care să le patroneze pe celelalte femei, așa încât toate păpușile se strânseră în jurul nostru, coborând de la etaje și adunându-se de prin camere. Fe-meile erau
Casa cu papusi by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/14776_a_16101]
-
înalt - pentru un dor neted/ găseam unde lăsasem cetate - pădure și unde știusem pădure - cetate și zîmbete. trăiam - parcă urcam în răspărul apelor sîmbete; (visam că scriu - o lume nouă crescuse ca frunza ca iarba scriam că visez cum că barba trupului mort îi crește mai repede) * eu dormeam și visam cum că somnul se năștea fără moașă din mine - o uitare și un început de uitare bufon fără rege și canal de animal subteran; eu dormeam și visam că descalec
de ce plîngi tu, dunga? by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/15022_a_16347]
-
folos pictural (pictopoezia lui D. Anghel cu "roze" roze și cu "nalbe" albe) și muzical (o provocare în stil Dimov), și-un romantism aprofundat și eșuat în simbolism. Paul Valéry-an via Degas, dans, desen, traducătorul - și niciodată trădătorul 5 spiritului bărbi(li)an - ia urma afinului francez sedus de matematici și, în Introducere în metodă lui Leonardo da Vinci găsește sugestii despre "unitatea creatoare a spiritului". Nu este exclus ca din acest brainstorming juvenil să se fi întrupat, la un deceniu
Iulie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/15025_a_16350]
-
amuzat-caldă-ironică a meșterului din Atelier, ai norocul să descoperi un prozator tînăr, Florin Lăzărescu, să asculți, din nou, vorba molcom-apăsat-pedantă a magistrului Mihai Ursachi, muzica lui Romeo Cosma, frazele inspirate - o nouă pictură - ale lui Valentin Ciucă, să (re)vezi barba lui Nicolae Turtureanu, să ghicești șoaptele lui Emil Brumaru - adunați toți în Cenaclul lui Nichita Danilov și, în toate, (i)realitatea imediată a picturii lui Val Gheorghiu, de curînd reîntors din Bermude. Și toți revendicînd cea mai frumoasă temă literară
Cică niște marginali... by Ioan Holban () [Corola-journal/Imaginative/15024_a_16349]
-
mai așteptat din partea posterității. Gabriela Omăt I-a pus Dumnezeu mâna în cap În dogoarea amiezii de august, popa Grigore venea călare prin prăfăria șoselei. Era un om de vreo șaizeci de ani, voinic încă, roșcovan, sângeros chiar, cu o barbă rară, prin care nu se încâlcise nici un fir de păr alb, cu ochii verzi, aprigi, cu câteva pișcături de vărsat în plinul obrazului; era chipeș și călărea voinicește pe roibul încomat. Fusese de dimineață la niște fânețe îndepărtate, pe costișa
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
vină belșugul ca peste cei de la Sărățeni... Rumânii se opreau la fântână, încercau să bea, dar apa le părea coclită, scuipau și plecau. - Le pute, proștii, nici nu bănuiesc ce berechet a dat peste dânșii, își spunea popa Grigore în barba-i rară, roșcată. Cum pe uliță era și multă cărăușie, țăranii din alte sate se opreau la fântâna popei, beau și-și adăpau boii și caii. Părintele Grigore se uita pieziș... �îmi beau apele", își zicea el înciudat. Fântâna nu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
urmă, un Calvar, pe care se silea să-l îndulcească cu o vorbă a Mântuitorului, în gura căruia găsești toate vorbele ce îndulcesc suferințele. I se prezentă, așadar, lui Sergiu, cu aerul lui de veșnic nemâncat, cu servieta subsuoară, cu barba putredă, cu figura suptă, cu privirea pierdută de ascet și mucenic al unei misiuni naționale. în ton plângăreț, cu ochii peste cap, porni o lungă jelanie: fusese totdeauna un persecutat al vieții; îl lăsase acum la o parte și de la
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
dânsul, cu tot trecutul lui plin de lepădare de sine pentru înălțarea culturală a neamului. Dacă cei ce-l văzuseră la lucru îl putuseră călca în picioare, ce mai avea de așteptat de la posteritate? Totul plângea în el: glasul, ochii, barba rară și putredă, cravata ca o funie răsucită, de care părea spânzurat, hainele stoarse ca o rufă, servieta unsuroasă de sub braț, adevărat pui sub protecția cloștei. Sergiu încercă să-l liniștească: nimeni nu fusese chemat anume; venise cine voise; nu
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
mult de trei mese, are prețuri mici, populare: paharul de vin costă cinci mii de lei. Chiar dacă nu se poate plînge de lipsa clienților, patronul vrea să vîndă afacerea. Lazăr, vagabond bătrîn, cu fața roșie, motolită de riduri și o barbă lungă, murdară, care-l face să semene cu un fel de sfînt în mizerie, stă la una din mese ținînd între picioare veșnica lui sacoșă de vinilin, umplută cu resturi alimentare, ziare și haine vechi. Pe terasă, la o masă
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
fel de sfînt în mizerie, stă la una din mese ținînd între picioare veșnica lui sacoșă de vinilin, umplută cu resturi alimentare, ziare și haine vechi. Pe terasă, la o masă de-afară, bea o bere Flaviu. Și el poartă barbă, însă e îmbrăcat mult mai îngrijit decît Lazăr, deși paltonul lung, negru, chica netunsă și fața de călugăr, cu obrajii supți și cearcăne cît pumnul sub ochi, îl fac să semene mult cu primul. Flaviu locuiește în comuna Pantelimon. Sosește
Reportaj din balcon by Cornel George Popa () [Corola-journal/Imaginative/15426_a_16751]
-
născuse și ideea acestui Moș Ajun, de a cărui organizare se ocupase o nepoată a doamnei Oghină, Voica, școlăriță în primii ani de liceu, pe care mai târziu Vinea a adoptat-o. A fost adus și un Moș Crăciun cu barbă albă și manta roșie, actor de la teatrul unde mama Voicăi, doamna Mariorica, lucra ca peruchieră. Astfel sufrageria, salonul și camera lui Nenea Ion, toate odăi mari, cu ușile deschise între ele, din casa doamnei Oghină, s-au umplut de oaspeți
Interviu inedit cu Vlaicu Bârna despre Ion VINEA - poet, prozator și ziarist de mare clasă by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14826_a_16151]
-
bună - floarea paștei în furtună - mânile își împreună în năpăstuita sare și-n troienele amare subt stiharul învechit ochii ei străvăd un schit cum dintr-o cățuie suie vii altoaie de tămâie. Maibătrânul ca gorunul deștele rotește-le prin a bărbii rădăcină și se-aud și se arată pe tipsia-nsângerată picătura milei lină melosul aleanului desfrunzirea neamului. Sună cornul clăbucet - chip și buze de ascet - luminișuri să imite stalactite/ stalacmite peștera epithalam eva oarbă-orb adam. Pod de frânghii luna spală
Duminica norilor by Horia Zilieru () [Corola-journal/Imaginative/16158_a_17483]
-
un pahar izbit de pereți de dorothy parker papucii sylviei plath fularul lui e.a.poe încă amirosind spirt pepit sabia cu care s-a însemnat mishima vioara lui bacovia abacul lui hlebnikov prăjituri de proust inima lui panait istrati marea barbă a lui walt whitman ca o cale lactee îmbrățișând firul de iarbă inelul de logodnă a lui kirkegaard înrourate cu mărgelele de sticlă a lui hesse laurul înflorit din patul lui kiropol polonicul cu care brumaru culegea roua de pe pulpele
Eternitatea e o amintire by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/16353_a_17678]
-
de băț, o apă neagră și mestecenii albi traversează timpul fiecare după felul și asemănarea lui. Femeia pește De cincizeci de ani argintul din fața mea îmi arată o femeie înotând printre plasele pescarilor cu burți lăsate, cu mustăți unsuroase și bărbi până la brâu din când în când privirea ei se înseninează, poate Dumnezeu îi trimite un gând ca o pâlpâire în întuneric astfel chipul ei radiază tot mai mult în apele oglinzii sub formă de hexagon de cincizeci de ani femeia
Poezie by Niculina Oprea () [Corola-journal/Imaginative/2986_a_4311]
-
pentru domnul Ludwig întâmplări vii și reale) veți in-tra (silabisea el) în Lien-den-feld. Spre seară, Herr Ludwig a udat pe rând florile de mușcate și hiacinte; a constatat că ceva nu le priește - probabil vreun vierme - își murmura el în barbă; eu sunt cunoscător în materie - mai zicea - și ziua se încheia pașnic cu o nouă poveste despre iepurii care-au săpat sub gard și au ieșit în grădină și s-au ospătat pe cinste vecinii cu ei. Pădurea de brazi
Doi poeți - Eugen Bunaru by Eugen Bunaru () [Corola-journal/Imaginative/3324_a_4649]
-
de intimitate, de dialog încrezător. Aici, George Banu se definește pe sine însuși drept însoțitor al unor maeștri ai teatrului secolului XX, al celor care, cu siguranță vor marca prin spectacolele și poeticile lor și următoarele decenii : Antoine Vitez, Eugenio Barba, Klaus Michael Grüber, Peter Stein, Grotowski, Luc Bondy, Ariane Mnouchkine, Tadeusz Kantor și mai cu seamă Peter Brook. ș...ț A fi însoțitorul unui mare creator nu înseamnă nici un exercițiu de umilință, nici unul de orgoliu, ci unul al afinităților elective
Laudati odomini George Banu by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/11144_a_12469]
-
epură a cerebralității. Hazul unei asemenea diviziuni este enorm. Nu numai că Hortensia, marea doamnă a prozei noastre, ar căpăta trăsături masculine; dar, simetric, Iorga, Arghezi și alte mari spirite pasional-pamfletare, cu umoarea schimbătoare, ar trebui să-și dea jos bărbile și mustățile, înrolându-se benevol în oastea feminină... Dificultățile lui E. Lovinescu (și efectele involuntar comice ale poziției lui) s-ar atenua dacă el nu ar concepe bărbatul și femeia, vir și femina, ca pe niște structuri biologice și psihice
Femina by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11230_a_12555]
-
vechituri într-o vară Ce ne mai pregătește oare melancolia ta Doamne cu valurile ei negre putrezind ușa de la intrare Ce ne pregătește negresa acesta săpunindu-ne de zor în leșia întunecată că și când ar vrea să ne curețe barbă cu briciul bunicului mort în copilărie în jur întunericul se înmulțește că lintița în albastrul ochilor noștri se ivește deodată un zeu cu arcul întins și noi stăm ascultând vântul ce freamătă cum împrăștie zvonuri și cântece în ramurile arborelui
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
țara mea am plâns și am sperat să ne hulească monștrii alte armii. de libertate știu doar din povești. himere mi-au fost veșnic Feți-frumoșii. prin infertile hărți dumnezeiești n-au coborât de mii de ani Hristoșii. degeaba-mi târai barbă pe pamant și-mi mâzgălesc poemele sub torța. poeții pe planetă nu mai șanț, sau strigă din cămășile de forță. părinții-s buni de țintă-n poligon. junimea noastră naște din computer. azi cel mai saltimbantic epigon detesta plăsmuirile din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
e democrație și facem o strașnaia dictatură!... Am cea mai bună rețetă: „Democrația Jirinovski”. Patent KGB!... Luați creion și hârtie și notați rețetă: Pui în tigaie un nebun care strigă „libertarte” și niște soldați care ocupă tot. Presari mătreața din barbă lui Marx, stropești cu capitalism criticat de Lenin, bați bine, ca la sovietskaia miliția, pornești un foc iute sol-aer-sol. Și servești în sânge, cu afganistane! Așa că am luat rețetă și am venit la Chișinău. Cu ce mă ocup? Le predau
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
și vițelul de aur": "prințul ciubucarilor și al marilor avocați pledanți bucureșteni, trecuți prin ciur și prin dârmon, fără alte idealuri decât banul" (p. 206). Dar poate că victima pamfletului anecdotic, irevocabil zdrobită, rămâne Petru Groza: "omul fără mustăți și barbă, dar cu testicole înfierbântate, de armăsar, spaima femeilor care se plimbă pe stradă, fiindcă le acostează ca un adolescent huliganic (...) Dacă Voitec este Ťfemeia cu barbăť (bărbat molâu și șovăitor, decis numai în favoarea propriilor interese), apoi Groza este o prostituată
Anecdotica pamfletară by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10763_a_12088]
-
bolero.ro). Succesul lui bazat se explică probabil și prin rolul pe care îl joacă neîncrederea în relațiile competitive din mediul în care se dezvoltă limbajul argotic; cuvîntul exprimă o afirmare care contrazice potențialele exclamații de neîncredere (ei, aș! aiurea! bărbi! las-o jos că măcăne! măi, să fie! etc.) - și răspunde oarecum tautologic întrebării "pe ce te bazezi?".
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
la începutul mileniului al treilea, și nu în anii '30 ai secolului trecut, cred că marele pericol al lumii în care trăim este comunismul. Această ideologie demonică e departe de a-și fi epuizat întreaga putere de seducție. E drept, bărbile lui Marx, Engels, Lenin au fost înlocuite de bereta lui Che Guevara. Esența rămâne însă aceeași. Iar când în spatele ei stă, de perversă veghe, și o mare forță statală - la Rusia mă refer - n-avem motive să dormim liniștiți în fața
Umbra "instructorului C. C." by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10897_a_12222]