1,331 matches
-
cucerire, ci recuperare; aceste teritorii, în principal Dacia Traiană, erau privite ca aparținând imperiului. În acest sens, Porcopius din Caesarea, vorbind despre ținuturile străbătute de Dună re, spune răspicat: „Ajungând în vecinătatea Daciei, se pare că desparte mai întâi pe barbarii care se găsesc la stânga, de romanii ce se află la dreapta” . Dunărea, așa cum spunea Nicolae Iorga, nu a avut, în tot evul mediu românesc, caracterul de graniță, mai mult decât a despă rțit, a unit, la fel ca Nilul pentru
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
declarată pentru toți oamenii, fără anexări, fără despăgubiri. Finlanda liberă, Polonia liberă. Steagul roșu [ridicat] deasupra orașelor, steagul roșu în tranșee"628. Un an mai târziu, în 1919 este descrisă foametea. Chiar dacă bolșevismul crește, există state care se unesc împotriva barbariilor provocate de acesta. "În Finlanda tocmai au fost masacrați unsprezece mii de muncitori"629. URSS-ul a înconjurat totul "din Caucaz până-n Finlanda, de la Oceanul Arctic până-n Crimeea, de la Urali la Marea Baltică"630. Aceste relatări îi aparțin lui Victor Serge și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
respectarea contractului social populația să fie împărțită în două grupe: grupa celor răi (alcătuită din aristocrați și clerici) și grupa celor buni (alcătuită din patrioți și filosofi). Cele 7 jaquierii pe care istoria Franței le-a cunoscut, prin cruzimea și barbaria lor au cutremurat Franța timp de 10 ani. Ele utilizau trei modalități pentru înlăturarea celor răi, egoiști și în general a celor considerați dușmani ai libertății, etichetă pe care orice exaltat o putea arunca asupra oricui: - înlăturarea acestora din comunitate
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Așa se explică atitudinea lui tranșantă față de teoria evoluționistă a lui Darwin pe care, prin demonstrație, o etichetează ca antiștiințifică și antisocială, pentru că a stat la baza ideologiilor materialist atee care au zguduit secolul al XX-lea prin atrocitățile și barbariile sale. Iată de ce Paulescu privește etica medicală prin prisma principiilor moralei creștine, ca fiind cele mai apropiate sufletului omenesc și umanității în general. Abordează, în acest context, cele trei verigi importante ale ecuației: spitalul, bolnavul și medicul. Sub această formă
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
vina e în altă parte? Ca scrierea să fi apărut mai întîi, sau numai, în Asia, poate fi un poncif ca altele. Semnele au devenit necesare, și necesarmente au apărut, oriunde comunităților primitive li s-a făcut lehamite de riscurile barbariei jafului și s-au dedat neguțătoriei; asta a implicat de îndată evidențe, contabilitate, fiscalitate, răbojuri. Așadar privesc, nu fără oarecare neliniște, construcția unui alt poncif, căci e în tăietura cea mai clasică să presupui: Putem considera ca un demers prealabil
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
2, p. 333 (n. trad.). ** Ibidem, p. 331 (n. trad.). 41 Jules Michelet, Légendes démocratiques du Nord. * Povestea apare în culegerea Nuits d'Orient de Elena Văcărescu; pentru că nu am putut identifica originea textelor preluate de culegătoare, am recurs la barbaria retraducerii din franceză (n. trad.). * Ultimele două povești fac parte din culegerea Nuits d'Orient (n. trad.). * În literatura medievală franceză, mică povestire umoristică în versuri (n. trad.). * Autorul versiunii franceze din 1894, Jules Brun, afirmă că a tradus textul
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
enervare, dar ceea ce contează cu adevărat este felul în care această stare de spirit este „gestionată“. Enervarea românească este unică, „este suculentă, mustește de culoare locală“. Ne enervăm pentru simplul fapt că trăim în România, în Valahia, în Autohtonia, în Barbaria, în Claxonia, în Absurdistan, într-o țară „de mâna a doua“, în care barbaria și kitsch-ul par a fi câteodată trăsături definitorii. Cei doi prieteni, Mirel Bănică și Codruț Constantinescu, își scriu unul altuia de cele mai multe ori pe ilustrate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
este „gestionată“. Enervarea românească este unică, „este suculentă, mustește de culoare locală“. Ne enervăm pentru simplul fapt că trăim în România, în Valahia, în Autohtonia, în Barbaria, în Claxonia, în Absurdistan, într-o țară „de mâna a doua“, în care barbaria și kitsch-ul par a fi câteodată trăsături definitorii. Cei doi prieteni, Mirel Bănică și Codruț Constantinescu, își scriu unul altuia de cele mai multe ori pe ilustrate de carton, iar corespondența lor seamănă foarte mult cu un schimb de enervări. Enervările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2195_a_3520]
-
instantanee a informației". Același optimism îi împinge pe unii să susțină afirmația că diversificarea culturală este facilitată de înmulțirea mijloacelor media. Din această perspectivă, Toffler vorbește de o societate a hiper-elecțiunii. Dimpotrivă, cei care cred că industrializarea culturii generează o "barbarie stilizată" (după expresia lui Adorno) nu agreează ipoteza că tehnologia conduce în mod ineluctabil la anularea standardelor culturii. În sfîrșit, este avansată ideea că societatea ar putea fi restrînsă prin mijlocirea tehnologiei. Publicitatea din telecomunicații exploatează mai mult acest argument
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
Ea seamănă încă cu strămoșii ei și Europa mai are încă a se apăra împotriva sciților. Împărăția de la Constantinopol a fost altădată expusă pustiirilor lor; același pericol o amenință și astăzi, și toată puterea pe care viclenia o poate adăuga barbariei este întrebuințată pentru a o lovi. În toate războaiele de pe urmă, fruntariile ei au fost rând pe rând cotropite. Crimeea, Kubanul, provinciile Chersonului, Oczacovului au căzut în puterea Rusiei și când puterea a dat greș în împărăția otomană, rușii au
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
cuprinse într-însa ? Drept-credincioasa împărăție, într-adevăr, îndepărtase din hotarele lor orice vrăjmaș, dar se instalase ea în locul altora, pentru totdeauna. Însă am văzut că, prin tratatul secret, împăratul Alexandru anexa țările noastre fiindcă nu voia să le lase pradă barbariei turcești. În ce privește desfătarea ce avea să pricinuiască țărilor noastre șederea într-însele a oștilor împărătești, vom vedea mai departe de ce fel a fost acea desfătare. Consulul austriac din Iași, Duldner, scria la 23 august 1810, Cabinetului din Viena: „... Starea de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
serviciilor furnizate de către instituție în interior și în exterior, a activităților desfășurate de către indivizi atît din punct de vedere calitativ, cît și cantitativ. Civilizația presupune instituirea unor standarde minime care reglementează conduita indivizilor, încălcarea acestora coborînd instituția la nivelul de barbarie și primitivism. Așa cum mediul universitar impune criterii tot mai exigente membrilor săi (cunoașterea limbilor de circulație universală, publicarea cît mai multor articole și cărți, participarea la conferințe și reuniuni profesionale etc.), și mediul carceral este supus unor exigențe civilizatoare (un
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
apă caldă doar 3 minute pe săptămînă) pare consecința mizeriei în care mustește trupul angajaților de rang inferior. Puțind a transpirație nespălată de mult, cu hainele soioase, boțite și degradate, cu pantofii scîlciați și șapca decolorată, unii angajați par întruchiparea barbariei. Iar cînd peste ei se deșartă flacoanele de parfum ieftin în apropierea unor vizite, efectul este de un dezgust total. Doar printre femei se constată o creștere a ponderilor valorii estetice, fapt vizibil și cu ochiul liber celulele lor fiind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
felul de politeți și onorabilități sociale... Ideea de moralitate ține de cultură. Însă utilizarea acestei idei, care conduce doar la similitudinea etică întru loialitate și onorabilitate exterioară, înseamnă civilizație"149. În acest sens, civilizația este complementară culturii și se opune barbariei, primitivismului, sălbăticiei. Acest concept este o expresie a conștiinței de sine a lumii apusene, care a înțeles că dezvoltarea științelor duce la dezvoltarea unor noi atitudini ale oamenilor față de ei înșiși, în direcția unui control mai accentuat al reacțiilor emoționale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cu firmele sau cu autoritățile, nu au dreptul la grevă, nu au dreptul la pauză etc. De aceea munca este deseori privită ca o formă de sclavie, preferată doar pentru că nu există alternativă. Sclavia ca recompensă este o formă de barbarie asemănătoare celei feudale, în care deținuții preferau să tragă la galere, la vîsle în locul încarcerării. În al șaselea rînd, reținerea a trei sferturi din bani de către penitenciar este o formă legalizată de furt, banii nefiind utilizați pentru îmbunătățirea condițiilor de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
telefon, calculator, Internet) îi menține nu numai pe arestați, ci și pe angajați într-o stare de primitivism intelectual și material, gîndirea fiindu-le captivă (după expresia lui Czeslaw Milosz), arestată de o ideologie a sărăciei și a violenței, a barbariei și a răzbunării, specifică unui totalitarism desuet, trecută deja în ilegalitate, dar păstrată de stat ca o formă de virtute în relația cu cei excluși. Chiar și în țările civilizate munca este utilizată ca o pedeapsă, infractorii fiind astfel expuși
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
să le prelungească detenția prin tot felul de mecanisme interne care-i rup de lumea reală, întorcîndu-le pașii înapoi în închisoare. Afirmația lui Michel Foucault: "Delincvența este un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține forțat o barbarie anticivilizatoare și o cultură inutilă unei societăți normale. Dacă secolul al XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul al naționalismului și socialismului. Unirea de la 1918 a schimbat compoziția etnică a persoanelor încarcerate, în
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
diminuează sentimentele de insecuritate ale populației, nu reduce rata criminalității etc.) s-a trecut rapid la cele privind nocivitatea instituției carcerale (creează delincvență și sporește recidiva, devenind adevărată "universitate a crimei", aruncă în mizerie familiile deținuților, menține o stare de barbarie, favorizînd gruparea arestaților în găști periculoase public, favorizează abuzuri și jafuri ale cadrelor imposibil de controlat, absoarbe sume uriașe, semnificativ mai mari decît alte instituții publice etc.). Analizînd aceste aspecte, Gary Becker, laureatul Premiului Nobel pentru economie, a propus înlocuirea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
reduse să-și exprime personalitatea. Cultura penitenciară prinde într-un malaxor inevitabil individualitățile, pervertindu-le sau convertindu-le în tipare umane nefolositoare nimănui, ba chiar dăunătoare. Ea desocializează și egalizează în același timp eșecurile. Refuzul sistematic al civilizației și îmbrățișarea barbariei ca virtute este un mod de refuz al societății. El se exprimă printr-un discurs despre "apelul la lege", "criza valorilor", "creșterea delincvenței", "toleranța zero" ca forme simbolice acceptabile prin care este insinuată ideologia securitară represivă. Previzibila expansiune a cîmpului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pe o piață penală concurențială. Cu celule individuale, dotate decent, cu programe cultural-educative și sanitare a căror eficiență va trebui evaluată sistematic, cu un personal civil înalt calificat, închisorile următorilor ani nu ar mai trebui să amintească cu nimic de barbaria, necivilizarea și abuzurile existente azi. Crearea unei administrații europene a penitenciarelor va institui standarde minime de civilizație și va scoate închisorile românești de sub autoritatea centrală existentă azi, care reprezintă principalul factor de frînă în modernizarea sistemului carceral. O administrare europeană
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a polemizat cu Cesare Beccaria, care propunea centralizarea sistemului punitiv și înființarea unei administrații centrale de stat, Mavrocordat argumentînd la fel ca și bunicul său că trecerea preoților în poziții nesemnificative în pușcării le va arunca pe acestea într-o barbarie și mai mare. 249 Mitropoliile celor două Țări Românești aveau în sarcină organizarea unei părți importante a vieții de detenție. Așa cum bisericile reglementau programul cerșetorilor pe treptele lor și în alte locuri, aveau în responsabilitate asigurarea unui standard minim de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
pădurilor, măsuri ce au generat, sub lozinca "reparării nedreptăților colectivizării forțate" din anii 1950, activități nesăbuite sau voit distructive prin incendierea sau vandalizarea fostelor sedii ale CAP-urilor și IAS-urilor, oferind eventualului turist, dornic să viziteze România, imaginea unei barbarii inutile, vădind un foarte scăzut nivel de civilizație a societății noastre civile. Pe scurt, așa-zisa revoluție din decembrie 1989, care a culminat cu execuția în ziua de Crăciun a lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu, parcă se răzbuna pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
1989, care a culminat cu execuția în ziua de Crăciun a lui Nicolae și a Elenei Ceaușescu, parcă se răzbuna pe întreaga populație a României prin distrugerea economică a fiecărui județ și a întregii țări. Ne întrebam, cine coordonează aceste barbarii, cui îi servește această pauperizare a populației unei țări atât de încercate în istoria ei milenară? Pentru moment vedeam doar profitorii și involuntar mi-a venit în minte un fragment dintr-un vers care suna mai degrabă ca un blestem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
mă impresionau grozav acuzațiile de corupție la adresa partidelor politice democratice. Viața politică românească a fost totdeauna extrem de coruptă și plină de ticăloșii (ajunge să-l citești pe Maiorescu, a cărui Istorie atât de curând mi-a căzut în mână), dar barbariile și abuzurile regimurilor antidemocratice, fie legionari, fie comuniști, fie chiar și dictaturile în aparență mai rezonabile, a lui Carol și Antonescu, care i-au precedat, fiecare ca o uvertură la spectacolul cel mare, au încălcat limitele pe care și le
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
poporul culturii", urmând expresia-cheie a manifestului "Popor și cultură", semnifica faptul că, într-adevăr, "cultura populară este comună unui popor întreg: comună intelectualilor, cadrelor, maselor. Cultura trebuie trăită în plenitudinea ei pentru a o crea"" cultura comună, izvor nesecat, opusă barbariei totalitare, rezultantă a comunicării și a împărtășirii experiențelor, precum și a acumulării de cunoștințe, "născută din burse de studiu sau din academii", liant al unei solidarități care va da un elan ce va cuprinde și va transforma lumea"257. Ideea centrală
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]