1,134 matches
-
mineralogul englez William Withering a observat în minele de plumb din Cumberland, un mineral greu. Deoarece nu putea fii minereu de plumb, Withering l-a denumit "terra ponderosa". Minereul este cunoscut astăzi sub numele de witerita (Carbonatul de bariu BaCO). Bariu metalic a fost obținut pentru prima dată în 1808 de către Sir Humphry Davy în Anglia, prin electroliza unui amestec alcătuit din oxid de bariu (BaO) și oxid de mercur (HgO). Numele de bariu i-a fost dat după mineralul său
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
a denumit "terra ponderosa". Minereul este cunoscut astăzi sub numele de witerita (Carbonatul de bariu BaCO). Bariu metalic a fost obținut pentru prima dată în 1808 de către Sir Humphry Davy în Anglia, prin electroliza unui amestec alcătuit din oxid de bariu (BaO) și oxid de mercur (HgO). Numele de bariu i-a fost dat după mineralul său, barita. Robert Bunsen și Augustus Matthiessen au obținut bariu în stare pură în anul 1855, prin electroliza unui amestec, format din clorură de bariu
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
numele de witerita (Carbonatul de bariu BaCO). Bariu metalic a fost obținut pentru prima dată în 1808 de către Sir Humphry Davy în Anglia, prin electroliza unui amestec alcătuit din oxid de bariu (BaO) și oxid de mercur (HgO). Numele de bariu i-a fost dat după mineralul său, barita. Robert Bunsen și Augustus Matthiessen au obținut bariu în stare pură în anul 1855, prin electroliza unui amestec, format din clorură de bariu (BaCl) și clorură de amoniu (NHCl). În 1910 Marie
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
1808 de către Sir Humphry Davy în Anglia, prin electroliza unui amestec alcătuit din oxid de bariu (BaO) și oxid de mercur (HgO). Numele de bariu i-a fost dat după mineralul său, barita. Robert Bunsen și Augustus Matthiessen au obținut bariu în stare pură în anul 1855, prin electroliza unui amestec, format din clorură de bariu (BaCl) și clorură de amoniu (NHCl). În 1910 Marie Curie izolează radiu, într-un amestec cu bariu. Metalul a jucat un rol important și în
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
bariu (BaO) și oxid de mercur (HgO). Numele de bariu i-a fost dat după mineralul său, barita. Robert Bunsen și Augustus Matthiessen au obținut bariu în stare pură în anul 1855, prin electroliza unui amestec, format din clorură de bariu (BaCl) și clorură de amoniu (NHCl). În 1910 Marie Curie izolează radiu, într-un amestec cu bariu. Metalul a jucat un rol important și în anul 1938 în experimentele nucleare ale lui Otto Hahns și Fritz Straßmann. Ei au bombardat
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
barita. Robert Bunsen și Augustus Matthiessen au obținut bariu în stare pură în anul 1855, prin electroliza unui amestec, format din clorură de bariu (BaCl) și clorură de amoniu (NHCl). În 1910 Marie Curie izolează radiu, într-un amestec cu bariu. Metalul a jucat un rol important și în anul 1938 în experimentele nucleare ale lui Otto Hahns și Fritz Straßmann. Ei au bombardat încet uraniu cu neutroni și spre marea lor surpriză printre produșii de reacție s-a găsit și
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
Metalul a jucat un rol important și în anul 1938 în experimentele nucleare ale lui Otto Hahns și Fritz Straßmann. Ei au bombardat încet uraniu cu neutroni și spre marea lor surpriză printre produșii de reacție s-a găsit și bariu. Găsirea a fost interpretată de ei ca o divizare corecta a nucleului de uraniu. Din cauza reactivității sale crescute, bariu nu se găsește în natură în stare liberă, ci doar sub forma unor compuși. Cu o pondere de aproximativ 0,039
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
Straßmann. Ei au bombardat încet uraniu cu neutroni și spre marea lor surpriză printre produșii de reacție s-a găsit și bariu. Găsirea a fost interpretată de ei ca o divizare corecta a nucleului de uraniu. Din cauza reactivității sale crescute, bariu nu se găsește în natură în stare liberă, ci doar sub forma unor compuși. Cu o pondere de aproximativ 0,039%, bariu este al 14-lea cel mai întâlnit element al scoarței terestre. Bariu se găsește în barită (sulfat de
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
Găsirea a fost interpretată de ei ca o divizare corecta a nucleului de uraniu. Din cauza reactivității sale crescute, bariu nu se găsește în natură în stare liberă, ci doar sub forma unor compuși. Cu o pondere de aproximativ 0,039%, bariu este al 14-lea cel mai întâlnit element al scoarței terestre. Bariu se găsește în barită (sulfat de bariu cristalizat BaSO), din care se și obține cel mai des, și witerită (carbonat de bariu BaCO). Producția mondială anuală de barită
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
de uraniu. Din cauza reactivității sale crescute, bariu nu se găsește în natură în stare liberă, ci doar sub forma unor compuși. Cu o pondere de aproximativ 0,039%, bariu este al 14-lea cel mai întâlnit element al scoarței terestre. Bariu se găsește în barită (sulfat de bariu cristalizat BaSO), din care se și obține cel mai des, și witerită (carbonat de bariu BaCO). Producția mondială anuală de barită a crescut în ultimii 30 de ani de la aproximativ 4,8 milioane
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
nu se găsește în natură în stare liberă, ci doar sub forma unor compuși. Cu o pondere de aproximativ 0,039%, bariu este al 14-lea cel mai întâlnit element al scoarței terestre. Bariu se găsește în barită (sulfat de bariu cristalizat BaSO), din care se și obține cel mai des, și witerită (carbonat de bariu BaCO). Producția mondială anuală de barită a crescut în ultimii 30 de ani de la aproximativ 4,8 milioane tone (1973) la 6,7 milioane tone
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
o pondere de aproximativ 0,039%, bariu este al 14-lea cel mai întâlnit element al scoarței terestre. Bariu se găsește în barită (sulfat de bariu cristalizat BaSO), din care se și obține cel mai des, și witerită (carbonat de bariu BaCO). Producția mondială anuală de barită a crescut în ultimii 30 de ani de la aproximativ 4,8 milioane tone (1973) la 6,7 milioane tone (2003). Rezervele mon¬diale sunt estimate la 2 miliarde tone. Descompunerea compușilor de bariu se
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
de bariu BaCO). Producția mondială anuală de barită a crescut în ultimii 30 de ani de la aproximativ 4,8 milioane tone (1973) la 6,7 milioane tone (2003). Rezervele mon¬diale sunt estimate la 2 miliarde tone. Descompunerea compușilor de bariu se realizează pretu¬tindeni; principalele țări producătoare de bariu sunt: China, Mexic, India, Turcia, USA, Germania, Cehia, Maroc, Irlanda, Italia și Franța. Anual se obțin 4-6 milioane tone de sulfat de bariu (BaSO). Din această cantitate doar o mică parte
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
crescut în ultimii 30 de ani de la aproximativ 4,8 milioane tone (1973) la 6,7 milioane tone (2003). Rezervele mon¬diale sunt estimate la 2 miliarde tone. Descompunerea compușilor de bariu se realizează pretu¬tindeni; principalele țări producătoare de bariu sunt: China, Mexic, India, Turcia, USA, Germania, Cehia, Maroc, Irlanda, Italia și Franța. Anual se obțin 4-6 milioane tone de sulfat de bariu (BaSO). Din această cantitate doar o mică parte este transformată în metal. Obținerea metalului din carbonatul de
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
estimate la 2 miliarde tone. Descompunerea compușilor de bariu se realizează pretu¬tindeni; principalele țări producătoare de bariu sunt: China, Mexic, India, Turcia, USA, Germania, Cehia, Maroc, Irlanda, Italia și Franța. Anual se obțin 4-6 milioane tone de sulfat de bariu (BaSO). Din această cantitate doar o mică parte este transformată în metal. Obținerea metalului din carbonatul de bariu (BaCO) este mai simplă, dar în natură acesta se găsește mai greu decât sulfatul de bariu (BaSO). Practic se obține bariu din
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
sunt: China, Mexic, India, Turcia, USA, Germania, Cehia, Maroc, Irlanda, Italia și Franța. Anual se obțin 4-6 milioane tone de sulfat de bariu (BaSO). Din această cantitate doar o mică parte este transformată în metal. Obținerea metalului din carbonatul de bariu (BaCO) este mai simplă, dar în natură acesta se găsește mai greu decât sulfatul de bariu (BaSO). Practic se obține bariu din barită, care este transformată în oxid de bariu (BaO) și redusă cu ajutorul siliciului și aluminiului într-un vacuum
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
4-6 milioane tone de sulfat de bariu (BaSO). Din această cantitate doar o mică parte este transformată în metal. Obținerea metalului din carbonatul de bariu (BaCO) este mai simplă, dar în natură acesta se găsește mai greu decât sulfatul de bariu (BaSO). Practic se obține bariu din barită, care este transformată în oxid de bariu (BaO) și redusă cu ajutorul siliciului și aluminiului într-un vacuum de 1200 °C. Conform reacțiilor: BaSO (s) + 2C (s) →BaS (s) +2CO (g) BaS (s) + HO
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
de bariu (BaSO). Din această cantitate doar o mică parte este transformată în metal. Obținerea metalului din carbonatul de bariu (BaCO) este mai simplă, dar în natură acesta se găsește mai greu decât sulfatul de bariu (BaSO). Practic se obține bariu din barită, care este transformată în oxid de bariu (BaO) și redusă cu ajutorul siliciului și aluminiului într-un vacuum de 1200 °C. Conform reacțiilor: BaSO (s) + 2C (s) →BaS (s) +2CO (g) BaS (s) + HO (l) +CO (g) →BaCO (s
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
parte este transformată în metal. Obținerea metalului din carbonatul de bariu (BaCO) este mai simplă, dar în natură acesta se găsește mai greu decât sulfatul de bariu (BaSO). Practic se obține bariu din barită, care este transformată în oxid de bariu (BaO) și redusă cu ajutorul siliciului și aluminiului într-un vacuum de 1200 °C. Conform reacțiilor: BaSO (s) + 2C (s) →BaS (s) +2CO (g) BaS (s) + HO (l) +CO (g) →BaCO (s) +HS (g) BaCO (s) →BaO (s) + CO (g) 3BaO
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
într-un vacuum de 1200 °C. Conform reacțiilor: BaSO (s) + 2C (s) →BaS (s) +2CO (g) BaS (s) + HO (l) +CO (g) →BaCO (s) +HS (g) BaCO (s) →BaO (s) + CO (g) 3BaO (s) + 2Al (s) → AlO (s) + 3Ba (s) Bariu de puritate înaltă se obține din electroliza clorurii de bariu (BaCl) topite , care este ulterior supusă vacuumului Bariu este un metal alcalino-pământos solid, paramagnetic, care cristalizează într-o rețea cubică, cu fețe centrate. Culoarea alb-argintie a bariului metalic devine în
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
2C (s) →BaS (s) +2CO (g) BaS (s) + HO (l) +CO (g) →BaCO (s) +HS (g) BaCO (s) →BaO (s) + CO (g) 3BaO (s) + 2Al (s) → AlO (s) + 3Ba (s) Bariu de puritate înaltă se obține din electroliza clorurii de bariu (BaCl) topite , care este ulterior supusă vacuumului Bariu este un metal alcalino-pământos solid, paramagnetic, care cristalizează într-o rețea cubică, cu fețe centrate. Culoarea alb-argintie a bariului metalic devine în contact cu aerul gri mat, deoarece oxidează la suprafață. (vezi
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
HO (l) +CO (g) →BaCO (s) +HS (g) BaCO (s) →BaO (s) + CO (g) 3BaO (s) + 2Al (s) → AlO (s) + 3Ba (s) Bariu de puritate înaltă se obține din electroliza clorurii de bariu (BaCl) topite , care este ulterior supusă vacuumului Bariu este un metal alcalino-pământos solid, paramagnetic, care cristalizează într-o rețea cubică, cu fețe centrate. Culoarea alb-argintie a bariului metalic devine în contact cu aerul gri mat, deoarece oxidează la suprafață. (vezi poza) Bariu generează o flacără de culoare verde
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
s) + 3Ba (s) Bariu de puritate înaltă se obține din electroliza clorurii de bariu (BaCl) topite , care este ulterior supusă vacuumului Bariu este un metal alcalino-pământos solid, paramagnetic, care cristalizează într-o rețea cubică, cu fețe centrate. Culoarea alb-argintie a bariului metalic devine în contact cu aerul gri mat, deoarece oxidează la suprafață. (vezi poza) Bariu generează o flacără de culoare verde cu liniile spectrale caracteristice de 524,2 și 513,7 nm. Bariu are densitatea 3,62 g/cm3 (la
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
topite , care este ulterior supusă vacuumului Bariu este un metal alcalino-pământos solid, paramagnetic, care cristalizează într-o rețea cubică, cu fețe centrate. Culoarea alb-argintie a bariului metalic devine în contact cu aerul gri mat, deoarece oxidează la suprafață. (vezi poza) Bariu generează o flacără de culoare verde cu liniile spectrale caracteristice de 524,2 și 513,7 nm. Bariu are densitatea 3,62 g/cm3 (la 20 °C) numărându-se astfel printre metalele ușoare. Are o duritate de 1,25 fiind
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]
-
cubică, cu fețe centrate. Culoarea alb-argintie a bariului metalic devine în contact cu aerul gri mat, deoarece oxidează la suprafață. (vezi poza) Bariu generează o flacără de culoare verde cu liniile spectrale caracteristice de 524,2 și 513,7 nm. Bariu are densitatea 3,62 g/cm3 (la 20 °C) numărându-se astfel printre metalele ușoare. Are o duritate de 1,25 fiind astfel cel mai moale dintre metalele alcalino-pământoase. Punctul de topire este de 1000 K (727 °C), iar punctul
Bariu () [Corola-website/Science/304317_a_305646]