3,051 matches
-
ar fi născut atâtea limbi pe pământ?”. „Limba noastră-i o comoară/ În adâncuri înfundată/ Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată...” scria la 1917 A. Mateevici, poezie care din 17.08.1995 a devenit imnul Republicii Moldova. Regretatul poet basarabean N. Costenco, exilat în Siberia în perioada 1940-1955, scria: „Limba mea sfătoasă,/ Creangă ce-a iubit-o/ Și-a înaripat-o-n vers Alecsandri,/ Eminescu forma ți-a desăvârșit-o/ În cultura lumii spre a ne mandri”. Printre multele poezii
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
și sovietică, rusificării acerbe Limba în Basarabia a fost sacralizată. După ocuparea ei în a. 1812 Rusia țaristă a stăruit prin toate mijloacele (colonizare, rusificare acerbă prin școală, biserică, administrație, armată) să transforme Basarabia într-o gubernie, iar pe românii basarabeni - în adevărați ruși. S-a întâmplat însă o minune. Rușii, ucrainenii, bulgarii aduși în Basarabia se moldovenizau. Unul dintre cei mai aprigi susținători ai rusificării, istoricul și omul politic Batiușkov recunoștea că „Basarabia este departe de a fi rusească, atât
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
șir de cercetători au remarcat această moldovenizare a populației rutene care se întinde nu numai la limbă, ci și la felul de viață”. Acerst proces de moldovenizare a ucrainenilor a avut loc mai intens în alte zone ale Basarabiei. Românii basarabeni, în mare parte au supraviețuit, renăscând ca pasărea Phoenix prima oară la 1918 după acerba rusificare țaristă de peste 100 de ani și la 1989 după rusificarea sovietică diabolică promovată sub masca internaționalismului proletar de peste 70 de ani (mă refer la
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
dispărut, iar limba vorbită (și la bucătărie) ar fi fost limba rusă. Ceea ce ne-a salvat întrucâtva de la asimilare completă a fost acea vecinătate permanentă favorabilă pentru menținerea flăcării aprinse (mă refer la țara-mamă de peste Prut). În perioada țaristă intelectualitatea basarabeană se refugia peste Prut pentru a-și păstra limba și istoria. În perioada sovietică, pentru cei rămași în Basarabia grație, progresului tehnic, limba română trecea Prutul, chiar dacă acesta avea șapte rânduri de sârmă ghimpată și era păzit vigilent. După alegerea
DE ZIUA LIMBII ROMÂNE ! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375533_a_376862]
-
își descoperea vrednicii strămoși în câteva sate de pe cursul inferior al Moldovei, la jumătatea distanței dintre Roman și Baia, adică în matca Moldovei medievale a lui Dragoș-Vodă. Se întâmpla asta cu vreo treisprezece ani în urmă. De atunci, acest vlăstar basarabean al Șoimăreștilor a închegat între reprezentanții acestor sate și câteva personalități basarabene legături de prietenie, cimentate pe filieră culturală. Comuna Miroslovești devine reprezentativă pentru acest tip de relație, universitarul Vasile Șoimaru fiind astfel artizanul unei simbolice “punți peste Prut”. Ideea
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
la jumătatea distanței dintre Roman și Baia, adică în matca Moldovei medievale a lui Dragoș-Vodă. Se întâmpla asta cu vreo treisprezece ani în urmă. De atunci, acest vlăstar basarabean al Șoimăreștilor a închegat între reprezentanții acestor sate și câteva personalități basarabene legături de prietenie, cimentate pe filieră culturală. Comuna Miroslovești devine reprezentativă pentru acest tip de relație, universitarul Vasile Șoimaru fiind astfel artizanul unei simbolice “punți peste Prut”. Ideea și strădania lui de a realiza o minibibliotecă basarabeană în cadrul Bibliotecii Comunale
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
și câteva personalități basarabene legături de prietenie, cimentate pe filieră culturală. Comuna Miroslovești devine reprezentativă pentru acest tip de relație, universitarul Vasile Șoimaru fiind astfel artizanul unei simbolice “punți peste Prut”. Ideea și strădania lui de a realiza o minibibliotecă basarabeană în cadrul Bibliotecii Comunale din Miroslovești a determinat lărgirea contactelor localnicilor cu personalități chișinăuiene, acestea fiind, de regulă, scriitori și donatori de carte proprie, cu prilejul trecerii prin Miroslovești, în contextul generoaselelor "drumuri ale cărții" prin Țara-mamă, la sânul căreia tânjeau
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
prin Miroslovești, în contextul generoaselelor "drumuri ale cărții" prin Țara-mamă, la sânul căreia tânjeau ca fii înstrăinați ce încă sunt. Reprezentanții comunei, majoritatea învățători și profesori, avându-l mereu alături pe tânărul primar Ionuț Gospodaru, au participat împreună cu oaspeții lor basarabeni la prezentări și lansări de carte, comemorări dedicate prozatorului Mihail Sadoveanu (în componența comunei e și satul bunicilor scriitorului, Verșeni), la serbări ale satului și alte acțiuni contextualizate recuperării perioadei de înstrăinare între frații de neam, dorinței de revenire Acasă
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
două cărți comune, concepute virtual la Miroslovești și tipărite la Chișinău, ambele sub coordonarea profesorului V. Șoimaru. Cu prilejul celei de-a treia ediții a "Sărbătorii Fiilor Satului", mirosloveștenii au avut printre oaspeți, ca și la edițiile anterioare, distinse personalități basarabene. La evenimentul din 9 noiembrie, o manifestare maraton, de zece ore, au participat scriitorul-academician Nicolae Dabija, Artistul Poporului Vasile Iovu și liantul acestei relații inedite, dr. Vasile Șoimaru. Au fost prezenți, ca invitați meniți să asigure ambientul artistic al serbării
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
au participat scriitorul-academician Nicolae Dabija, Artistul Poporului Vasile Iovu și liantul acestei relații inedite, dr. Vasile Șoimaru. Au fost prezenți, ca invitați meniți să asigure ambientul artistic al serbării, pe lângă formația de dansuri populare „Codrii Neamțului” (din Piatra Neamț), și interpreți basarabeni de muzică populară: Maria Iliuț, Maria Stoianov și Tudor Ungureanu cu neasemuita lui formație „Ștefan- Vodă”. Cu acest prilej a fost finalizat actul de omagiere a cărturarului-tribun Nicolae Dabija, savârșit în două etape. Pe 15 iulie a.c., de ziua de
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
ziua de naștere a scriitorului, Consiliul Local i-a conferit titlul de „Cetățean de Onoare” al comunei, iar la evenimentul din noiembrie i-a fost înmânată Diploma aferentă titlului prin care sătenii îi aduc prețuirea lor expresă cărturarului și patriotului basarabean. La rândul său, distinsul lor "Consătean" cu radăcinile la Codrenii Cimișliei le-a dăruit mirosloveștenilor un braț de cărți născute din osârdia și harul domniei sale, cu autograf și emoționante dedicații poetice. Le-a vorbit totodată despre Basarabia ca parte a
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
lucruri reduse doar la cantitate, cerând evaluarea lor în... „kilograme de cărți”. La eveniment a participat și celebrul cărturar și general de aviație de la București, nonagenarul Radu Theodoru, devenit și dumnealui „Cetățean de Onoare” al comunei, tot pe o filiație basarabeană, căci intermediarul relației e același dr. Vasile Șoimaru. Ca într-o întâmplare cu valoare simbolică, generalul, luptator pe Frontul de Est al ultimului Război Mondial i-a îmbrățișat la Miroslovești pe cei doi soldați supraviețuitori de la Cotul Donului (pe Frontul
SCRIITORULUI-ACADEMICIAN NICOLAE DABIJA I S-A CONFERIT TITLUL DE CETĂŢEAN DE ONOARE AL COMUNEI MIROSLOVEŞTI, JUDEŢUL IAŞI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372022_a_373351]
-
ca o mare Flacără a Rugului Aprins: un mare duhovnic, un bun tămăduitor, un zelos predicator, un erudit creator, un luptător statornic în adevăr și sinceritate, un mare caracter. „Sinceritatea și statornicia, spunea un alt mare duhovnic, luptător și mărturisitor basarabean, Părintele Vasile Țepordei, sunt două lucruri de mare însemnătate pentru un om de caracter. Societatea este mânată la vale sau la deal, spre perfecțiune, de caractere. Ce este mai frumos decât să ai ocazia fericită de a vedea în societate
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
merse pe linia tramvaiului. În gangul dintre strada Lăpușneanu și str. I. C. Brătianu era un șantier. Un om așezat pe un scaun îl măsură din priviri și-l opri, îl lămuri după aceea pentru ce. După cizme, dedusese că era basarabean, ca și dânsul. Auzindu-l, îi veni inima la loc. Dacă departe de casă, printre necunoscuți, m-a găsit un conațional, înseamnă că lumea nu-i chiar așa mare, gândi. Omul îl iscodi voind să afle din ce zonă a
INSTRAINAREA PARTEA I de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 209 din 28 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345716_a_347045]
-
la 28 iunie 1940, a însemnat exodul familiei din Chișinău, întâi la Iași, apoi la București, unde Magda i-a urmat. Aici, la data de 8 iulie 1941, se naște fetița lor, Elisabeta. După o scurtă revenire în 1941, refugiul basarabean s-a repetat în primăvara lui 1944; Magda a părăsit și ea, a doua oară, Iașul, familia s-a reunit în Bucureștiul aflat sub amenințarea continuă a bombardamentelor. Pentru Magda, au fost anii „plânsului pe prispe de lut”: singurătate, tristețe
DOAMNE, N-AM ISPRĂVIT! de GABRIELA PETCU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345844_a_347173]
-
acolo... Prieteni cu care țin legătura, care îmi trimit materiale spre publicare, sau doar ne împărtășim ideile... Am cunoscut acolo artiști plastici, muzicieni, jurnaliști de marcă... Israelul e un mediu de cultură românească nemaintâlnit în afara granițelor perimetrului național românesc și basarabean. Veronica IVANOV: Se țin și în Australia tradițiile și obiceiurile românești - Paștele, Crăciunul? George ROCA: Desigur că se țin! Paștele... cu tradițiile pascale, cu slujbele religioase, cu ouă roșii, cu miel-friptură, miel-ciorbiță, miel-drob, sărmăluțe, cozonaci... Întruniri, întâlniri, mese, veselie... „Hristos
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
Uniunea Epigramiștilor din România, poet de aleasă stirpe, în al cărui vers profunzimea și scânteierea se îmbină cu grație, a prezentat un grupaj de epigrame din volumul [...] Corbigrame (III), pe care acad. Mihai Cimpoi le-a catalogat drept „premieră universală basarabeană“ [...]; epigrama a dat în floare în regatul absurdului care-și are parcă dintotdeauna sălaș privilegiat în România...» (p. 140 sqq.). Cele o sută de pagini de Epigrame (1, pp. 17 - 122) ivite „imediat“ după binevenita-i „autoprefață“ teoretizatoare „voltaicizează“ și
ÎNTRE CORBIGRAMĂ, EPITAF ŞI FABULĂ de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1202 din 16 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347838_a_349167]
-
ușor să ponegrești o personalitate... Pe când după 1989, în acest haos al perioadei de tranziție, să distrugi un destin - pe unii nu-i costă nimic... Cine poate crede că moartea venea de bună voie la cei mai curajoși poeți români basarabeni... Cine crede că aceste accidente sunt întâmplătoare... Un Dumitru Matcovschi, Ion Vatamanu, Gheorghe Malarciuc, Lidia Istrati, Grigore Vieru, Leonida Lari, Constantin Tanase... dacă să enumărăm doar scriitorii ... Prea multe jertfe aduse pe altarul așa zisei perioade de tranziție... Constat cu
UN MARE POET ŞI ATÂT DE CUMINTE... de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1426 din 26 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347380_a_348709]
-
datorează, într-o oarecare măsură, părintelui Roman Braga și mie. Noi, studenți fiind, mergeam des la Mănăstirea Cernica și, într-o zi, mergând pe lângă Biserica Sfântul Lazăr din cimitirul Cernicăi, am auzit revărsându-se o melodie aparte. Părintele Roman Braga, basarabean fiind, și-a dat seama despre ce era vorba. Ne-am oprit, am ascultat și am continuat să mergem. Am stat la o liturghie făcută de mitropolitul Neculai de Rostov, împreună cu câțiva călugări ruși refugiați acolo, și între ei era
EDUCAŢIA MORAL-RELIGIOASĂ AR TREBUI SĂ FIE IMPERATIVUL VREMII NOASTRE!... – DIALOG DE SUFLET CU PĂRINTELE NICOLAE BORDAŞIU DE LA BISERICA “SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţ [Corola-blog/BlogPost/346320_a_347649]
-
în breaslă - Vasile Șoimaru, de câteva ori chiar prin aportul direct al generosului redactor-șef, în medie două numere dintre cele patru anuale ale BiblioPolis-ului ajung în patrimoniul personal sau/și în cel al Bibliotecii Comunale Miroslovești (secțiunea “Carte basarabeană”). De atunci mă consider răsfățatul acestui produs cultural, girat în ultimii ani (prin Consiliul științific) de distinșii academicieni Mihai Cimpoi și Nicolae Dabija și desăvârșit prin contribuția dedicată a doamnei conf. univ. dr Lidia Kulikovski, directorul publicației, și a celui
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
deosebit de hrănitoare pentru minte și suflet, deosebit de folositoare cititorului comun care se străduiește mereu să risipească ceața din juru-i, care caută (încă mai caută!) sensurile vieții, care încearcă să urmeze făgașul/matricea Neamului său, care caută modele. Prin acești cărturari basarabeni - în ale căror demersuri publicistice promovează cultura românească, în unitatea ei firească (“de la Nistru pân' la Tisa”) și în canonul ei de moralitate creștină - trăiesc sentimentul că rana încă sângerândă a Neamului cel despărțit de veacurile nedrepte ale Istoriei începe
BIBLIOPOLIS ... ŞI UN REFLEX CONDIŢIONAT (GÂND ANIVERSAR) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348297_a_349626]
-
la adresa Str. Zalomit Z. Ion nr. 12, Sector 1, de lângă Parcul Cișmigiu. Totodată, sâmbătă, 10 martie orele 13:00, tot la Muzeul Național de Istorie a României, va avea loc lansarea cărții „Basarabia 200”, autor Mihai Prepeliță, vicepreședintele ADR, scriitor basarabean, candidat propus de Academia Dacoromână pentru Premiul Nobel pentru Literatură 2012. Vor participa ambasadorii Federației Ruse, probabil ai Ucrainei, personalul diplomatic cultural, membrii Asociației Culturale Pro Basarabia și Bucovina, alte organizații unioniste ale românilor de la răsărit de Prut cât și
LANSAREA ENCICLPEDIEI ACADEMIEI DACOROMÂNE de GEO STROE în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348344_a_349673]
-
rolul de agent al acestuia și de regăsire a adevăratei misiuni, cea duhovnicească. Efervescența din cadrul societății ruse la începutul secolului al XX-lea a însemnat și o afirmare a românilor din Basarabia, inclusiv pe plan bisericesc. Tot mai mulți clerici basarabeni militează pentru utilizarea limbii române, limba poporului, în biserici. Este perioada de afirmare a unor mari clerici și patrioți români, precum Gurie Grosu, Dionisie Erhan sau Alexandru Baltaga. Lucrurile nu au trecut neobservate dincoace de Prut, unde începe să fie
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
prin care trecea întreaga Biserică Ortodoxă Rusă, din ale cărei coordonate amintim: refacerea patriarhatului, emanciparea de sub controlul statului, ideea unei biserici a "poporului", alegerea ierarhilor de organisme din care să facă parte și credincioșii, cu alte cuvinte, "democratizarea" bisericii, clerul basarabean a propus o serie de măsuri care se înscriau într-un proces de "naționalizare" (termenul este contemporan) a Bisericii dintre Prut și Nistru. Se afirma deocamdată păstrarea legăturilor canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă, însă alegerea ierarhilor basarabeni urma să fie
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]
-
democratizarea" bisericii, clerul basarabean a propus o serie de măsuri care se înscriau într-un proces de "naționalizare" (termenul este contemporan) a Bisericii dintre Prut și Nistru. Se afirma deocamdată păstrarea legăturilor canonice cu Biserica Ortodoxă Rusă, însă alegerea ierarhilor basarabeni urma să fie făcută de o adunare eparhială extraordinară, compusă din reprezentanți ai clerului și mirenilor. Basarabia urma să fie o mitropolie cu mai multe episcopii sufragane, toți episcopii trebuind să fie oameni ai locului, cunoscători ai limbii "moldovenești". În
CÂTEVA CONSIDERAŢII ISTORICE DESPRE MITROPOLIA ORTODOXĂ ROMÂNĂ A BASARABIEI – TRECUT, PREZENT ŞI PERSPECTIVE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 19 din 19 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344962_a_346291]