2,615 matches
-
nu reprezintă o "forță productivă", ci un nou mediu sau principiu al societății. De altfel, unii exegeți ai scrierilor baudrillardiene consideră că "analiza hiperrealității poate fi văzută ca o extensie și o radicalizare a teoriei reproducerii mecanice a lui Walter Benjamin"459, care dezvoltă un număr de consecințe sociale și ontologice ale intruziunii crescânde a mijloacelor tehnice în societate (în special în domeniul artei, unde exemplul fotografiei, cinematografului sau dadaismului sunt relevante). Benjamin observă că, deși în principiu, orice operă de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
radicalizare a teoriei reproducerii mecanice a lui Walter Benjamin"459, care dezvoltă un număr de consecințe sociale și ontologice ale intruziunii crescânde a mijloacelor tehnice în societate (în special în domeniul artei, unde exemplul fotografiei, cinematografului sau dadaismului sunt relevante). Benjamin observă că, deși în principiu, orice operă de artă poate fi reproductibilă, de abia în jurul anului 1990 tehnicile de reproducere au ajuns la un nivel care "le permitea nu numai să fie aplicate la toate operele de artă ale trecutului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fel ca și în cazul reproducerii unei opere de artă, simulacrului îi lipsește unicitatea și autenticitatea, în schimb este mai independent față de original, tinzând să se substituie acestuia pentru un public din ce în ce mai larg. Multiplicarea exemplarelor unei opere de artă (la Benjamin) și a obiectelor în serie (la Baudrillard) substituie un "fenomen de masă" evenimentului, singularității, unicității și introduce ceea ce în postmodernism este desemnat drept "democratizarea artei", precum și transformarea unui obiect în actualitate. Obiectul astfel reprodus este desprins de tradiție și lansat
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lor de intruziune și de modificare a realității este semnificativ, la fel este schimbarea mecanismului uman de percepere și definire a realității în confruntarea lui cu noile mijloace tehnice care vor apărea în viitor. Pentru perioada la care se raportează Benjamin, corelația dintre dezvoltarea acestor mijloace de reproducere și importanța tot mai accentuată a maselor creează o forță ce îndepărtează tot mai mult subiectul de "aura" originalului și a naturalului. În această direcție, "omorul" simbolic al realității, descris de către Baudrillard consonează
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
accentuată a maselor creează o forță ce îndepărtează tot mai mult subiectul de "aura" originalului și a naturalului. În această direcție, "omorul" simbolic al realității, descris de către Baudrillard consonează cu distrugerea unicității și a aurei operei de artă, evidențiată de Benjamin: "dorința maselor contemporane de "a aduce mai aproape" lucrurile, din punct de vedere spațial și omenesc, este la fel de intensă ca și tendința lor de a înfrânge caracterul unic al fiecărei realități prin acceptarea reproducerii ei"462. "Înfrângerea" realității și transformarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de seducție și de acțiunea ei în multiple planuri (discursiv, social, politic, mediatic, artistic) poate aduce o serie de precizări pe linia descifrării schemelor teoretice și a modalității sale de a scrie. Jean Baudrillard a aplicat trihotomia realizată de Walter Benjamin la nivelul operei de artă asupra destinului seducției, însă această ordonare va fi completată cu un alt stadiu în Strategiile fatale. Benjamin a analizat situația operei de artă în era reproductibilității ei tehnice, oferind o genealogie a acesteia care s-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
descifrării schemelor teoretice și a modalității sale de a scrie. Jean Baudrillard a aplicat trihotomia realizată de Walter Benjamin la nivelul operei de artă asupra destinului seducției, însă această ordonare va fi completată cu un alt stadiu în Strategiile fatale. Benjamin a analizat situația operei de artă în era reproductibilității ei tehnice, oferind o genealogie a acesteia care s-a finalizat cu distingerea a trei etape principale: prima, în care opera de artă are statutul de obiect ritual, implicat în forma
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
procesul reproducerii mecanice. Dacă forma rituală nu cunoaște originalul, în etapa politică nu mai există decât o multiplicare a obiectelor lipsite de original, "aura" operei de artă fiind pierdută definitiv. Această sugestie de interpretare oferită de lectura lucrării lui W. Benjamin îl va conduce pe Baudrillard, în De la séduction, la discutarea termenului de seducție pe trei paliere distincte: primul, conturat de stadiul ritual al seducției, în care aceasta are caracteristicile dualității, magiei și agon-ului; al doilea, stadiul estetic, caracterizat de strategia
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
București, 2005. BELL, Daniel, The Coming of Post-Industrial Society. A Venture in Social Forecasting, Basic Books, Inc., Publishers, New York, 1973. BELLENGER, Lionel, La force de la persuasion. Du bon usage des moyens d'influencer et de convaincre, ESF éditeur, Paris, 1997. BENJAMIN, Walter, "Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, pp. 107-131. BERTENS, Hans, The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, 1995. BEST, Steven, KELLNER, Douglas, Postmodern Theory
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
acest sens, Baudrillard remarcă faptul că "simulacrele nu sunt numai jocuri de semne, ci ele implică raporturi sociale și putere socială" (ibidem, p. 80). 458 Ibidem, p. 83. 459 Steven Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 102. 460 Walter Benjamin, "Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 109. 461 O interpretare a acestei situații enunțată de Benjamin se regăsește în capitolul "Le tactile et le digitale" din
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Best, Douglas Kellner, The Postmodern Turn, p. 102. 460 Walter Benjamin, "Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, trad. de Catrinel Pleșu, Editura Idea Design & Print, Cluj-Napoca, 2002, p. 109. 461 O interpretare a acestei situații enunțată de Benjamin se regăsește în capitolul "Le tactile et le digitale" din L'échange symbolique et la mort, unde Baudrillard așază aparatul tehnic, ca și publicul unui film, sub semnul aceluiași comportament testarea. 462 Walter Benjamin, "Opera de artă în epoca reproducerii
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
interpretare a acestei situații enunțată de Benjamin se regăsește în capitolul "Le tactile et le digitale" din L'échange symbolique et la mort, unde Baudrillard așază aparatul tehnic, ca și publicul unui film, sub semnul aceluiași comportament testarea. 462 Walter Benjamin, "Opera de artă în epoca reproducerii mecanice", în Iluminări, p. 111. 463 Jean Baudrillard, L'échange symbolique et la mort, p. 87. 464 Ibidem, pp. 98-99. 465 În acest sens, Nicholas Gane (în "Simulation", Theory, Culture & Society, Sage, London, Thousand
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
analizează impactul financiar (câștig/pierdere) al constituirii de provizioane, vânzărilor de active și al investițiilor/dezinvestițiilor în valori mobiliare; Se compară rezultatele obținute în timp (cu rezultatele anterioare ale companiei) cât și în spațiu (cu raportările companiilor concurente). Mai concret, Benjamin Graham, pionier al analizei fundamentale, a propus o serie de criterii de selecție în special pentru acțiuni, bazate pe evaluarea patrimonială a societăților emitente și pe studiul documentelor contabile de sinteză. După experimente îndelungate, în anii '80, Graham a reținut
[Corola-publishinghouse/Science/1466_a_2764]
-
Dawn, intitulată The Hangman's Daughter și regizată, în 1999, de P.J. Pesce, are în centru tocmai figura prozatorului american, plasată într-o confruntare cu vampiri. 41 Cartea lui Henry James a inspirat opera muzicală omonimă, compusă, în 1954, de Benjamin Britten și considerată de mulți o adevărată capodoperă a spectralului. 42 Raymond T. McNally vorbește chiar despre un "gotic irlandez" în cazul prozatorului. Pentru o expunere exhaustivă, cf. McNally, 2002: 11-22. 43 Întregul roman este considerat de Scott Vander Ploeg
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
O relectură a prelegerilor hegeliene (Editura Academiei Române, București, 2010), precum și numeroase studii în reviste și lucrări de specia litate pe teme privind filozofia clasică germană, filozofia religiei, teoria critică sau teoriile secularizării. Din 2009 se preocupă de scrierile lui Walter Benjamin, pe care îl citește din perspectiva unei teologii neexplicite, camuflată în problematica și structura insesizabilă a textului. Cartea City Lights. Despre experiență la Walter Benjamin reprezintă un prim rezultat al acestei cercetări. Părinților mei Bunicilor mei În loc de prefață Lucrarea aceasta
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
filozofia religiei, teoria critică sau teoriile secularizării. Din 2009 se preocupă de scrierile lui Walter Benjamin, pe care îl citește din perspectiva unei teologii neexplicite, camuflată în problematica și structura insesizabilă a textului. Cartea City Lights. Despre experiență la Walter Benjamin reprezintă un prim rezultat al acestei cercetări. Părinților mei Bunicilor mei În loc de prefață Lucrarea aceasta este rezultatul unei cercetări care a început în 2009, la Berlin, în timpul unui stagiu de pregătire oferit de KAAD (Katholischer Akademischer Ausländer-Dienst) la Humboldt-Universität zu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
s-a finalizat în 2012-2013, la București, tot în timpul unei burse de cercetare, oferită de astă dată de Colegiul Noua Europă. Le mulțumesc tuturor celor care mi-au oferit șansa și răgazul de a mă apropia de textele lui Walter Benjamin și de a nota, aici, reperele unui traseu de lec tură. De asemenea, le mulțumesc acelor prieteni care au avut răbdarea de a citi textul (integral sau nu) și de a-mi oferi sugestii și comentarii pe mar ginea lui
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
unui traseu de lec tură. De asemenea, le mulțumesc acelor prieteni care au avut răbdarea de a citi textul (integral sau nu) și de a-mi oferi sugestii și comentarii pe mar ginea lui. Deși în spațiul cultural românesc Walter Benjamin este prezent mai ales prin traduceri și prin câteva studii și analize (capitole interesante din Andrei Pleșu, Despre îngeri, Huma nitas, Bu cu rești, 2003, Anca Oroveanu, Rememorare și uitare. Scrieri de istorie a artei, Humanitas, București, 2005, Simona Mitroiu
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
prezent mai ales prin traduceri și prin câteva studii și analize (capitole interesante din Andrei Pleșu, Despre îngeri, Huma nitas, Bu cu rești, 2003, Anca Oroveanu, Rememorare și uitare. Scrieri de istorie a artei, Humanitas, București, 2005, Simona Mitroiu, Walter Benjamin: Memoria fragmentării, Editura Uni versității „Al.I. Cuza“, Iași, 2012; recenzii și studii în reviste de cultură sem nate de Andrei Corbea, Bogdan Ghiu, Grete Tartler și alții), lucrarea de față nu-și propune să reme dieze această lipsă printr-
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
Funcțio na litatea epidermică a orașului nu-i epuizează ființa, ci o problemati zează, tocmai în acele locuri în care ea își trădează pragurile și penumbrele. Fascinația pentru lumea urbană (citită sau stră bătută) și lectura pasionată a cărților lui Benjamin se întâlnesc în aceste rânduri. Cât privește redactarea prezentului text, câteva chestiuni trebuie, de asemenea, precizate. Am folosit ediția Walter Benjamin, Gesammelte Schriften, Rolf Tiedemann și Hermann Schweppenhäuser (editori), vol. I-VII, Supl. I-III, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1972-1999
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
își trădează pragurile și penumbrele. Fascinația pentru lumea urbană (citită sau stră bătută) și lectura pasionată a cărților lui Benjamin se întâlnesc în aceste rânduri. Cât privește redactarea prezentului text, câteva chestiuni trebuie, de asemenea, precizate. Am folosit ediția Walter Benjamin, Gesammelte Schriften, Rolf Tiedemann și Hermann Schweppenhäuser (editori), vol. I-VII, Supl. I-III, Suhrkamp, Frankfurt am Main, 1972-1999. Pe parcursul textului este citată ca GS I, GS II etc., în funcție de volumul în care se regă sesc fragmentele respective. Am menționat
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nici o referință, traducerea îmi aparține. Am urmărit de fiecare dată exactitatea formulării, uneori poate chiar în detrimentul stilului. INTRODUCERE Cartea de față reprezintă un traseu de lectură, mai curând decât un comentariu. Interesant este, în acest exercițiu, felul în care Walter Benjamin desfășoară scenariul cunoașterii, modalitatea ei concretă, aplicată, nu ca demers teoretic, abstract. Deși titlurile capitolelor și organizarea discursului trimit spre analiza unor concepte, miza acestei încercări este de fapt aceea de a urmări punctele de inflexiune ale întâlnirii dintre Ben
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
nu ca demers teoretic, abstract. Deși titlurile capitolelor și organizarea discursului trimit spre analiza unor concepte, miza acestei încercări este de fapt aceea de a urmări punctele de inflexiune ale întâlnirii dintre Ben jamin și orașul începutului de secol XX. Benjamin notează, la începutul lucrării Berliner Kindheit um 1900: „Dagegen habe ich mich bemüht, der Bilder habhaft zu werden, in denen die Erfahrung der Großstadt in einem Kinde der Bürgerklasse sich niederschlägt. Ich halte es für möglich, daß solchen Bildern ein
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
flaneurul. Despre aceste două fizionomii ar trebui să vorbească, în cele din urmă, cartea de față. O serie de precauții se impun. În primul rând, trebuie precizată intenția lecturii de față. Pagini întregi (precum cele despre „fetișul“ mărfii) ale lui Benjamin pot fi înscrise cu ușurință în grile de lectură de proveniență marxistă; o serie de texte publicate în presa extremistă a vremii trimit la opțiuni politice care, pentru aceeași grilă de lectură, pot fi relevante în înțelegerea textului. Orice interpretare
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
ușurință în grile de lectură de proveniență marxistă; o serie de texte publicate în presa extremistă a vremii trimit la opțiuni politice care, pentru aceeași grilă de lectură, pot fi relevante în înțelegerea textului. Orice interpretare suspicioasă aruncată scrierilor lui Benjamin în acest mod are însă ca rezultat ratarea spectacolului pe care cărțile sale îl desfășoară. Adorno găsește ca model al acestei filozofii jocul cuvintelor încrucișate. Prelun gind imaginea, a-l citi pe Benjamin prin grila hermeneuticii marxiste echivalează cu a
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]