41,971 matches
-
și vinurile cele mai bune (astăzi, la noi, toate aceste revelații pot părea chestiuni banale, dar vă asigur că în urmă cu mai bine de douăzeci de ani lucrurile stăteau cu totul altfel pentru români), comorile aflate la îndemână în biblioteci, în librării și pe rafturile buchiniștilor, șansa de a putea da oricând o fugă pentru a vedea Gioconda sau tablourile lui Van Gogh, spectacolele intrate în istorie, în distribuții de vis, au fost tot atâtea porți deschise gândului către o
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
ce impact spiritual a avut asupra mea cercetarea domniei sale în jurul lui Mihail Afanasievici Bulgakov. Am citit de două ori cartea lui Ion Vartic, "Bulgakov și secretul lui Koroviev. Interpretare figurală la Maestrul și Margareta", publicată la Cluj, în 2004, de Biblioteca Apostrof - sînt multe bijuterii publicate acolo. Și tot de atîtea ori am recitit, cu acest prilej, romanul lui Bulgakov, care m-a marcat decisiv, încercînd să urmăresc, cu pixul în mînă, anumite pasaje și interpretările lui Ion Vartic. Cu tipul
Sadovaia 302 bis by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10279_a_11604]
-
mai întâi ambianța proximă: "Dacă e vorba de Suceva, atunci nici nu știu ce să fac mai întâi: să prețuiesc singurătatea culturală - pe care aici o am din plin -, sau să disprețuiesc amalgamul, pestrițul, sordidul, vanitățile, impostura sufocante? Să deplâng absența unei biblioteci serioase, a unor reviste și edituri de prestigiu, a unor dezbateri fără intermediarul hârtiei, sau să mă fericesc că am aici anonimatul la care visam din copilărie?". De fapt, ambele ipostaze sunt nesatisfăcătoare, întrucât singurătatea în cauză nu e sieși
Fiziologie de critic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10273_a_11598]
-
reușită. Mi-aduce aminte de una pe care am citit-o foarte demult. - Așa e, presupun că orice trebuie să-ți aducă aminte de ceva, zise băiatul. în vara aia, băiatul citise cărțile pe care tatăl său le ținea în bibliotecă. Când se întâmpla să lipsească, deseori băiatul spunea că scrisese. - Arată-mi ce scrii. Și dacă ai vreo problemă, zise tatăl. Scrie ceva ce știi... - Păi asta și fac, spuse băiatul... - Nu vreau să viu să citesc pe la spate ce
Un băiat care scrie bine by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10292_a_11617]
-
de profesie farmacist. Am căutat mereu să alin suferința bolnavilor, dar, În același timp, am adus și bucurie În suflete promovând cultura și tradițiile românești. În România am fost președinta Asociației de prietenie româno - franceze Târgoviște - Orvault - Franța. Am Înființat biblioteca franceză „Jules Verne” În Târgoviște, iar În Franța bibioteca română „Ienăchiță Văcărescu”. La două luni de la sosirea noastră În Montréal, cu ocazia primului Crăciun, am avut onoarea să-l cunosc pe d-nul Alex Cetățeanu, președintele Asociației Canadiene a Scriitorilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
Sufrageria mobilată cu gust și cu tot ceea ce poate fi confortabil unor oameni ce-și duc un trai liniștit. Profesorul Își făcuse din sufragerie și cabinet de lucru, unde chiar și acum Își mai pierde ore bune printre cărțile bogatei biblioteci cu care-și Împodobise pereții. Se așezară tăcuți. Profesorul Întrebător, musafirii stânjeniți. Nu știau cum să Înceapă. - Dacă nu vă supărați, ne puteți spune unde se află soția dumneavoastră, acum? Întrebă civilul. - Desigur. Este plecată la băi, la Herculane. - De
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
etc.), făcându-mi o listă cu titlurile cărților pe care să le citesc, pentru a-mi forma o cultură de bază solidă. In anul 1953, pe când eu terminam școala, profesorul pleacă la București, unde urma să lucreze, ca cercetător, la Biblioteca Academiei Române. Viața face să mă Întâlnesc din nou, cu profesorul meu, la București, unde, află, de la mine, că nu pot profesa meseria de Învățător, deoarece eram fiu de chiabur, și: „nu eram demn de a face educație tinerei generații” și
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
prin care Îl invita pe poet să citească poezia „Luceafărul”, În salonul său din Strada Mercur nr.1 și, În special, ultima strofă din poezia Luceafărul, În redactarea prefinală, din vara anului 1883, facsimilată după manuscrisele eminesciene, aflate În păstrarea Bibliotecii Academiei Române. În tot acest timp, al prezentării m-a așezat pe scaunul de primar al Iașului, al lui Nicu Gane. Încă din acele vremuri când abia Împlinisem 19 ani, m-am atașat mult de profesor care Îmi devenise părinte spiritual
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
de traducere literară. Începând cu apariția volumului bilingv T h e L e g e n d o f t h e E v e n i n g Star/Legenda Luceafărului (Boston, Prospero Press, 1996), ediție reluată și de Bibliotecă Națională Romana În anul 2000, și continuând cu volumul bilingv Eminescu - Selected Poems/ Poezii Alese (București, Editura Univers, 2000), tălmăcirile A G Săhlean și-au câștigat treptat o largă apreciere. Volumul publicat de Editura Univers a primit medalia comemorativa de
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
preluat „din auzite” și se combină absurd cu cel mercantil de „cerere și oferta” Într-o totală ignorantă privind cererea și oferta serioasă sau rolul mediatizării adecvate. Pentru MAE nu mai există scriitori universali, clasici studiați În universități, accesați prin biblioteci și librării... Ca să nu vorbim că „proiectele derulate” s-au rezumat la aniversări făcute de către români, pentru români, În cadrul Centrului Cultural (devenit acum ICR), cu participare explicabil minimă din partea americanilor! Apariția unui volum de autor ca cel scos de mine
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
drept o capodoperă a celui care a dat numele instituției, PR-ul pozitiv pentru Eminescu nu ar fi semnificativ? Dacă, așa cum am propus DRRP-ului, s-ar trimite universităților, centrelor de lingvistică și literatură comparată, centrelor de studii est-europene, precum și bibliotecilor importante americane (sau de limba engleză din Întreaga lume), pachete Eminescu multimedia, nu l-am așeză pe marele nostru poet În rândul universalilor, acolo unde merită? Când s-ar putea realiza atât de mult cu mijloace relativ modeste, concluzia logică
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
zic, domnul Andrei Pleșu are păreri emoționante: , Nu spunea securiștilor altceva decât ne spunea nouă, celor apropiați, sau, în străinătate, lui Cioran, lui Ierunca și celorlalți." Dacă îl vom compara azi pe Constantin Noica, pe marele nostru învățat trecut prin Biblioteca din Fanar, cu doamna Muscă, de pildă, gospodina bravă și sinceră, cu scrisul dumneaei așa de caligrafic, nu știm ce să mai zicem... în România, dizidența superioară se făcea câteodată cu acceptul autorității, având de la ea o părintească încurajare. Domnul
Noblețea apărării by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10310_a_11635]
-
orice Doamnă cu licornul are oarecari afinități. Dar sintagma Doamna cu licornul amintește și de Doamna cu cățelul. Adică licornul este un indiciu sigur pentru a o identifica pe acea doamnă de care este legat indisolubil în orice imagine. * La Biblioteca Națională a Franței se păstrează o pictură de la începutul secolului XVI. Se intitulează Dame ŕ la licorne. "Cifrul" acestei imagini pare mai ușor de decodat decît acela - încă, în multe privințe, criptic - care stă la baza ciclului tapiseriilor expuse la
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
vorbesc nu numai despre simțuri, ci și despre introspecție pare a fi luat sfîrșit. Văzul este singura tapiserie în care doamna este așezată. Tot pe un covor/o insulă (acum, numai metaforică), ca și tînăra înfățișată în pictura, ulterioară, de la Biblioteca Națională a Franței. Licornul își ține labele din față în poala doamnei. Ea îl domină cu un cap, el o domină cu un corn. Pe acest covor, în această imagine, iubirea fizică e pe deplin împărtășită. Dar comuniunea sufletească? Dar
Inorogul și licorna by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/10318_a_11643]
-
mainstream și, în consecință, despuiat de interesul îde sertar'. Criticile radicale - atât pozitive, cât și negative - neîntârziind să apară, au apărut clișee de genul celui citat de Cotidianul pe 8.11.2005, în deschiderea articolului Generația așteptată: 16 scriitori pentru bibliotecile așteptate: "Vor să lichideze adevărata literatură română, ca să-și facă loc în față. Sunt niște pornografi ordinari care ar trebui vânați fără milă. Acestea sunt doar două dintre acuzațiile care li se aduc scriitorilor din noua generație". Caracterizarea alunecă în
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
dă apă la moară maschiliștilor și strategiei lor de a degrada discursul amoros, de a-l coborî în deriziune. Terminat de nevroză, ajuns omul fără însușiri, nemulțumit de slujba la Castel, abulic și considerându-se neisprăvitul neisprăviților, se consolează cu biblioteca în a cărei liniște tombală se simțea dumnezeiește. Decât la cursuri, mai bine în acel refugiu unde, dacă nu-l fura somnul, citea Romanul comic al lui Scarron. Și totuși, studentul nostru un curs tot frecventa, și anume cel despre
Măști și farse by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/10354_a_11679]
-
Vin tîrziu (n-ai să găsești niciodată deschis înainte de 11 - ba chiar 14, la vreo două prăvălioare. Unele stau și duminicile acolo, cele mai multe nu), iar locul unde, pînă spre șapte ale serii, ordonă - blînd, și ordonează dichisit aduce bine a bibliotecă. Era să spun păstrată, cu tot tipicul, dintre ziduri și umbre de mănăstiri, dacă bazele lor de date, consultate de l'ordinateur, oricînd le-ai întrebat ceva, nu m-ar scoate foarte repede în vremea noastră. îți deschid, cu mișcări
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
cota și dispăruse (vîndută? luată pur și simplu?) din locul unde, sub cheie, ar fi trebuit s-o găsim. Așa că, ce să fac, ca să nu scufund cu totul o rubrică de carte într-una de călătorii, dau un atac la biblioteca (românească!) a bunei mele gazde. Din ea, găsesc numai bună de scos pe masă și luat la răsfoit o superbă ediție format mare, legată în imitație (sic!) de pînză de sac, cu funde din mătase ruginie, pe care o ștanță
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
anchetă despre tabieturile și metehnele scriitorilor care continuă cu partea ei secundă (și ultima, din păcate), "profilul" de traducător al lui Radu Paraschivescu, emoționanta scrisoare a lui Dinu Manoil către Laura Guțan prezentată de G. Liiceanu și reportajul (trist) despre bibliotecile publice semnat de Stela Giurgeanu. Noua rubrică "3,14TECA" este sora geamănă a simpaticei " Cu ochii-n 3,14" din Dilema veche. Rubrica este, fără îndoială, una dintre cele mai savuroase, dar ne-am fi așteptat la ceva mai original
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
îmi ia cam trii - patru ore. Că nu-i ușor, trebe să rimeze. Da' nici asta nu-i destul, că strofele trebuie cumva legate unele de altele, altfel nu au înțeles." Să mai conteze oare prezența pe vreo poliță de bibliotecă? Răstălmăcire și rea-credință În numărul din august al Ideilor în dialog, Horia-Roman Patapievici, în articolul " Prostia și reaua-credință transformate în delict de interpretare" ia poziție față de răstălmăcirile de care a avut parte un articol pe care l-a semnat în
Ochiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10363_a_11688]
-
loc într-o zi cu semnificație, așa cum este și cea de astăzi, 7 noiembrie 2014, de ziua mării revoluții bolșevice. Asistăm astăzi la un triplu eveniment, o cronologie a celor 45 de ani de Război Rece, completată cu inaugurarea unei biblioteci de memorialistica și cu mărturiile unor oameni care au fost deținuți politici ai regimului comunist". Prezentarea expoziției a fost realizată de scriitorul Romulus Rusan, Presedintele Fundației Academia Civică. Acesta a declarat: Este vorba de cadrul mondial al dezvoltării pe durata
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
zone calde. Acum, prin evenimentele din Ucraina și Orientul Mijlociu, începe să se refacă Războiul rece, un război care să făcut peste frontiere, prin propagandă și amenințări". La vernisaj au participat și foști deținuți politici în timpul regimului comunist. A urmat inaugurarea Bibliotecii de Memorialistica a Facultății de Științe Politice și Administrative, realizată la inițiativa Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, care a declarat: "Ne-am gândit că este firesc ca studenții și profesorii să aibă un fond de documentare propriu. Am scris tuturor editurilor
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de a ne dona cărți tematice. Mulțumim editurilor care până în prezent ne-au răspuns și au transmis volume și le mulțumim anticipat și celor care o vor face. Am adunat aproximativ 120 de volume, enciclopedii, dicționare sau cărți de interviuri". Bibliotecă a fost realizată prin donațiile făcute de Editură Polirom, Fundația Academia Civică, Institutul de Istorie "Nicolae Iorga", Fundația Nicolae Titulescu și Editură Institutul European. În continuare, s-a desfășurat dezbaterea Exilat printre frați, coordonată de Lect.univ.dr. Constantin Ilaș, la
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Putem afirmă la finalul acestei "călătorii" că tabloul prezentat este edificator, iar conținutul, dincolo de omisiunile și reducționismele inerente, clarificator? Da, întrucat lucrarea în sine este nu numai o excelentă sinteză, urmărind în primul rând să ne ghideze pașii prin "gigantică bibliotecă a utopiei", ci și un discurs argumentativ, coerent și consistent, profund și subtil, ce răspunde unei necesități vis-à-vis de modul în care mai știm astăzi să citim și să interpretăm operele fondatoare ale literaturii utopice. Drept urmare, considerăm că Utopia. Imaginarul
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
acest patronaj cultural și primește în continuare finanțare de la Ministerul (devenit acum al) Culturii și al Cultelor. A doua dificultate care intervine de la volumul VII, unde începe editarea publicisticii, privește problema documentării. Aflat la vârsta senectuții, îngrijitorul ediției, veteran al bibliotecilor și al fondurilor documentare, dă semne de oboseală și de scepticism. În nota la volumul VII, apărut în 2002 și incluzând publicistica din anii 1896-1918, Teodor Vârgolici îi avertizează pe cititori: "În periodicele vremii au rămas uitate extrem de numeroase articole
Socialismul evanghelic by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10538_a_11863]