4,348 matches
-
Pentru aceasta, ampelografia folosește metode de cercetare proprii care se referă la următoarele aspecte: descrierea și recunoașterea soiurilor, după caracterele morfologice ale principalelor organe vegetative (frunze, lăstari, coarde și struguri) și caracterizarea acestora prin metode moderne de investigații (ampelografice, ampelometrice, biochimice și genetice). înființarea colecțiilor ampelografice pentru asigurarea sursei de germoplasmă necesară lucrărilor de ameliorare și pentru studiul comparativ al soiurilor de viță de vie; obținerea de noi soiuri de viță de vie prin hibridarea sexuată dirijată sau prin folosirea biotehnologiilor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiuri). De aici rezultă faptul că, variabilitatea fenotipică foarte pronunțată influențează gradul de omogenitate al soiurilor de viță de vie. De aceea, pentru descrierea și recunoașterea unui soi nu sunt suficiente numai caracterele fenotipice ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
variabilitatea fenotipică foarte pronunțată influențează gradul de omogenitate al soiurilor de viță de vie. De aceea, pentru descrierea și recunoașterea unui soi nu sunt suficiente numai caracterele fenotipice ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
aceea, pentru descrierea și recunoașterea unui soi nu sunt suficiente numai caracterele fenotipice ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
ci și alte metode de natură biochimică sau genetică. CAPITOLUL III METODE BIOCHIMICE ȘI GENETICE PENTRU DESCRIEREA ȘI RECUNOAȘTEREA SOIURILOR DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
DE VIȚĂ DE VIE 3.1. METODE BIOCHIMICE Tehnicile moderne de analiză izoenzimatică și marcaj molecular, bazate pe utilizarea markerilor biochimici și moleculari, constituie un progres important în studiul soiurilor de viță de vie. Astfel, prin tehnicile moderne de diagnoză biochimică au fost puse în evidență existența unor dependențe între diferitele sisteme enzimatice (λ esterază, gluconat - oxalacetat transaminaze etc.) și anumite caractere ampelografice, originea genetică și cea geografică probabilă a soiurilor. Prin tehnici de electroforeză au putut fi identificate soiuri de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și Lonkas, 1983). Acestea permit analiza rapidă pe tot timpul anului a unui număr mare de plante, dat fiind faptul că materialul vegetal poate fi conservat prin înghețare la temperatura de - 80°C. 3.1.1. BAZELE TEORETICE ALE ANALIZEI BIOCHIMICE Conform ipotezei formulate de G.W. Beadle și E.L. Tatum (1941), concepția despre genă s-a completat prin formula “o genă = o enzimă”, gena controlând sinteza, funcția și specificitatea unei enzime. S-a stabilit că gena corespunde unui segment de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
corespunde automat și o schimbare a secvenței aminoacizilor din proteină. Variabilitatea genetică dintre organisme aparținând diferitelor specii sau unități taxonomice poate fi evidențiată prin studiul produșilor chimici ai genelor, deci a enzimelor. Pornind de la aceste considerente de ordin genetic și biochimic, analiza enzimatică și-a găsit aplicația în cercetările cu privire la originea soiurilor la plantele cultivate și în special la soiurile de viță de vie. Enzimele sunt proteine specializate în cataliza reacțiilor biologice, situându-se printre cele mai remarcabile biomolecule cunoscute, datorită
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
E.C.1.10.3.1); - peroxidaza (E.C.1.11.1.7). + transferaze - glutamat oxaloacetat transaminaza (E.C.2.6.1.1). + hidrolaze - carboxil esteraza (E.C. 3.1.1.1); - fosfataza acida (E.C. 3.1.3.2). 3.1.2. EVIDENȚIEREA DIVERSITĂȚII BIOCHIMICE PRIN ANALIZA ENZIMELOR Sistemele enzimatice au fost primele utilizate în caracterizarea moleculară a plantelor, regăsindu-se în majoritatea etapelor din ciclul de viață a acestora, începând cu stadiul embrionar și până la cel de după maturitate. De asemenea, se cunoaște faptul că
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soiului Țâța caprei neagră, în timp ce soiurile Ceauș alb și Ceauș roz aparțin aceluiași sortogrup, prezentând un polimorfism izoenzimatc foarte scăzut, de unde concluzia că probabil cele două soiuri au origine genetică comună sau unul a stat la baza obținerii celuilalt Metodele biochimice prin analiza izoenzimatică pot contribui la diferențierea soiurilor de viță de vie prin aprecierea intensității izoenzimatice, dar pentru precizia informației este necesar ca aceste cercetări să fie completate cu analize genetice de investigare a genomului, la nivelul ADN cloroplasic prin
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
de vegetație (dezmugurit, înflorit, creștere și maturarea boabelor) în decursul a mai multor ani, a constat că ponderea totală a aminoacizilor variază de la un an la altul. 3.2.1.2. Analiza acizilor nucleici (ADN și ARN). Bazele genetice și biochimice. Încă din anul 1941, geneticienii G.W. Beadle și E.L. Tatum formulează anumite ipoteze, conform cărora "gena = o enzimă". Genele reprezintă molecule complexe alcătuite din acizi nucleici ADN și ARN, constituind material genetic care conține informația ereditară. De asemenea, gena
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
analiza fiecare fracțiune (pic) care iese din coloana cromatografică, pe măsură ce avansează eluția, inclusiv în cazul urmelor de substanțe existente în probă. Aceste cuplaje sunt utilizate la detecția și dozarea moleculelor organice, inclusiv medicamentoase, din matrici complexe, cum sunt cele biologice (biochimice) sau din extracte de plante, ceea ce face posibilă detecția lor din urină, sânge, plasmă, țesuturi, precum și studiul biodisponibilității și al metabolismului medicamentelor. De asemenea, spectoscopia de masă este utilizată în analiza elementară și în aceea a amestecurilor izotopice și în
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
fi folosită detecția selectivă. Datorită detecției selective, o probă dintr-un complex poate fi analizată cu minime pregătiri. Imunoanaliza a fost aplicată la molecule mici. Această abordare a cunoscut o mare dezvoltare în domeniul biomedical prin dezvoltarea ingineriei genetice și biochimice. Aceleași metode au fost folosite în ultimii ani în mod obișnuit și în științele care implică mediul înconjurător. Principiile de bază Introducerea într-un corp a unei substanțe străine (un antigen) care are o greutate moleculară suficientă induce producerea unor
ANALIZA MEDICAMENTELOR. VOLUMUL 2 by MIHAI IOAN LAZ?R, DOINA LAZ?R, ANDREIA CORCIOV? () [Corola-publishinghouse/Science/83481_a_84806]
-
privința agresivității care să se datoreze unui cromozom Y suplimentar. Sunt recunoscute Însă influențele neuronale prezentate de modelul neurobiologic. Pe lângă acestea ar mai fi influențele hormonale (masculii sunt mult mai agresivi decât femelele datorită diferențelor de natură hormonalăă și cele biochimice (creșterea alcoolului În sânge, săcderea glicemiei pot intensifica agresivitatea). 2.2.Caracterul dobândit al agresivității 2.2.1. Ipoteza frustrare-agresiune Patizanii caracterului dobândit al agresivității susțin că aceasta survine În funcție de contexe și este un răspuns al individului la condițiile de
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Grigore Ț. Popa. Când s-a stabilit în America, era deja un om de stiinta format”. Faptul acesta este confirmat de G.E.Palade: „De la fiecare dintre maeștrii mei am luat ce am crezut că mi se potrivește”; „structura (Rainer), analiza biochimica (Boivin) și experiment concret, aprofundat (Gr.T.Popa)”{\cîte 120}. Cititorii vor accepta și remarcă noastră că, așa cum se știe, atât profesorul Francisc Iosif Rainer, cât și Grigore Ț. Popa s-au format și s-au perfecționat ei înșiși la scoala
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
orice proporție și miscibil cu acetonă, cloroform, eter, glicerină, uleiuri vegetale. Condițiile de livrare pe care trebuie să le îndeplinească alcoolul etilic rafinat sunt reglementate prin standarde, funcție de calitate și destinație. Anexa XVII. FERMENTAȚIA ALCOOLICĂ Fermentația alcoolică este un proces biochimic de oxido- reducere, anaerob, prin care sub acțiunea echipamentului enzimatic al microorganismelor, zahărul fermentescibil este metabolizat în alcool etilic, dioxid de carbon, produse secundare și o cantitate de energie consumată pentru biosinteza compușilor celulari ai microorganismelor vii. Obținerea prin biosinteză
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
și poartă numele de calea glicolitică Embden- Meyerhof - Parnas. Sistemul multienzimatic care acționează catalitic în etapele succesive ale procesului cuprinde 11 enzime localizate în afara mitocondriilor, în citosolul celulelor. Energia eliberată în proces este stocată în legăturile fosfat ale ATP. Mecanismul biochimic al fermentației alcoolice este identic cu cel al glicolizei pînă la formarea acidului piruvic. Transformările glicolitice pot avea punct de plecare glicogenul sau amidonul din care sub influența fosforilazei, acidul fosforic scindează cîte o moleculă de glucoză, cu formarea glucozo-1-fosfatului
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
determină comportarea cerealelor în decursul păstrării, între aceștia existînd o strînsă corelație. La un conținut de umiditate scăzut (10÷15%) cerealele se păstrează timp îndelungat fără a se altera, acesta fiind cel mai sigur mijloc de evitare a unor procese biochimice care duc la pierderi în substanțe utile. Cerealele destinate fabricării spirtului sunt depozitate în magazii, silozuri sau buncăre la umiditatea de maximum 14÷15% și la temperaturi sub 12°C. Umiditatea relativă a aerului din depozitul de cereale nu trebuie
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
critică de umiditate a boabelor (14,5÷15,5%), cînd embrionul bobului se află în stare latentă. Peste această limită se intensifică o serie de procese care duc la ridicarea temperaturii și, în final, la degradarea masei de cereale. Transformările biochimice, dezvoltarea microorganismelor, insectelor și acarienilor se intensifică foarte mult cu creșterea umidității boabelor și a temperaturii. Transformările biochimice se referă la respirația cerealelor, la modificările hidraților de carbon, a compușilor azotului și a lipidelor. Prin respirație, glucoza din bobul cerealelor
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
această limită se intensifică o serie de procese care duc la ridicarea temperaturii și, în final, la degradarea masei de cereale. Transformările biochimice, dezvoltarea microorganismelor, insectelor și acarienilor se intensifică foarte mult cu creșterea umidității boabelor și a temperaturii. Transformările biochimice se referă la respirația cerealelor, la modificările hidraților de carbon, a compușilor azotului și a lipidelor. Prin respirație, glucoza din bobul cerealelor este transformată în prezența oxigenului în dioxid de carbon și apă cu degajare de căldură. Acest proces este
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
caz, cu lapte de var sau cu acid sulfuric. In cazul utilizării amilazelor bacteriene sau fungice se pot adăuga săruri de calciu care stimulează activitatea enzimatică. Se impune de asemenea controlul microbiologic al plămezilor zaharificate fie microscopic fie prin analize biochimice specifice. Pentru evitarea infecțiilor cu microorganisme străine se impune o igienă perfectă a instalației și dezinfecția zaharificatorului și traseelor. Dezinfecția instalației se face alternativ cu formalină și cu lapte de var. Dezinfecția plămezii se face cu formalină, cu o astfel
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
melasei se face în rezervoare metalice, închise, curățate și dezinfectate în prealabil. Volumul rezervoarelor poate să ajungă pînă la cîteva sute de metri cubi. In timpul depozitării, în melasă pot avea loc fenomene de degradare, datorită unor procese chimice și biochimice. Intensitatea cu care se produc aceste procese depinde de gradul de infectare microbiană, de compoziția chimică a melasei și de condițiile de depozitare. In cazul depozitării îndelungate are loc o scădere a concentrației în zahăr și o creștere a acidității
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
rășini, fenoli, alcooli, grăsimi etc. Deșeurile de la prelucrarea lemnului (crengi, scoarță de copac, cioate, rumeguș) precum și cele agricole (paie, tulpini, coceni, coji de semințe etc.) reprezintă o sursă de materiale brute folosibile pentru obținerea de produse importante pe cale chimică și biochimică. La acestea se adaugă deșeurile de bumbac, șroturile de la fabricarea uleiurilor vegetale, deșeurile de la prelucrarea legumelor și fructelor, plante ierboase, hîrtie reciclată, leșiile bisulfitice de la fabricarea celulozei și hîrtiei, apele menajere etc. Avantajele importante ale deșeurilor de celuloză sunt abundența
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
steroli, acizi grași și alcani. Ponderea acestor compuși variază între speciile diferite de arbori, de la 0,4% pînă la 8,3%, raportat la substanța uscată. Dintre proteine predomină glicoproteinele, bogate în aminoacizii hidroxiprolină, prolină și glicină. Transformarea chimică și/sau biochimică a biomasei vegetale este dependentă de structura inițială a acesteia și de eventualele pretratamente aplicate pentru creșterea accesibilității componenților la acțiunea microorganismelor și enzimelor. În prelucrările chimice sau biochimice un rol deosebit revine legăturilor care se stabilesc între diferiții componenți
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
bogate în aminoacizii hidroxiprolină, prolină și glicină. Transformarea chimică și/sau biochimică a biomasei vegetale este dependentă de structura inițială a acesteia și de eventualele pretratamente aplicate pentru creșterea accesibilității componenților la acțiunea microorganismelor și enzimelor. În prelucrările chimice sau biochimice un rol deosebit revine legăturilor care se stabilesc între diferiții componenți ai biomasei vegetale. De aceea, obținerea unor rezultate eficiente depinde de realizarea unei scindări selective a legăturilor chimice în condițiile unei degradări minime a componentului urmărit. Din acest punct
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]