45,900 matches
-
si 19 ani 21,2 intre 20 si 24 ani 10,6 peste 24 7,1 Total 100,0 Dintre părinții căsătoriți/recăsătoriți 22,6% au unul sau mai mulți copii biologici. Mai precis, 17,5% dintre aceștia au copii biologici din căsătoria actuală, 5,1% au copii din căsătorii anterioare. În această ultimă situație, 3,3% sunt copiii mamei adoptive, iar 1,8 sunt copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au copii din căsătorii anterioare. În această ultimă situație, 3,3% sunt copiii mamei adoptive, iar 1,8 sunt copii ai tatălui adoptiv. Un singur părinte adoptiv necăsătorit a adoptat un copil în condițiile în care are și un copil biologic. În acest caz s-a adoptat un copil din asistență maternală față de care s-a atașat în timp. Constatăm că 91% dintre adoptatori au adoptat un singur copil, restul de 9% au adoptat doi copii. Adopția a doi copii nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
80,01%). 15,83% dintre gospodăriile familiilor adoptatoare au 5 sau mai multe camere, dar numărul mediu de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de membri este ușor mai crescut în acest caz. Tabelul 4.5. Structura gospodăriei pentru familia adoptivă comparativ cu structura gospodăriei pentru familia biologică Nr. camere locuibile Numărul mediu de membri/gospodărie familie adoptivă Numărul mediu de membri/gospodărie familie biologică 1 3,00 4,15 2 3,25 10 3 3,28 39,16 4 3,24 30,83 5 și peste 3,55 15,83 Total 3,29 100 Analiza apartenenței etnice și confesionale impune raportarea la regiunea/județul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
înregistrați cu diferite tulburări psiho-emoționale (3,2%) (ex. labilitate afectivă, conduită neadecvată față de străini, anxietate de separare). Istoricul social al copiilor adoptați. 45,1% dintre copiii adoptați au petrecut o perioadă mai lungă sau mai scurtă de timp în familia biologică. Restul, 54,9% au fost părăsiți încă de la naștere în instituții sanitare (maternități, pediatrii) sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sau în locuri publice. 86,1% au maternitate recunoscută, dar paternitatea este recunoscută numai în cazul a 15,6% dintre copii. Tabelul 4.8. Istoricul social al copiilor adoptați Da Nu A intrat sau nu in contact cu mediul familial, biologic 45,1% 54,9% Maternitate recunoscută 86,1% 13,9% Paternitate recunoscută 15,6% 84,4% Frați/surori după ambii părinți 32,0% 68,0% Frați/surori după un singur părinte 20,5% 79,5% Protecție specială 94,2% 5
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
iar 20,5% au frați/surori după un singur părinte, în general după mamă294. Restul copiilor fie nu au frați, fie dosarele nu ofereau astfel de informații. În ceea ce privește istoricul social al fraților, constatăm că, 48,4% sunt menținuți în familia biologică, iar 12,5% se află în plasament, de regulă în familia extinsă. Nu s-a înregistrat niciun caz în care fratele sau frații copilului adoptat să rămână în asistență maternală, un procent de 14% dintre copii au rămas însă în
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au o soră care a fost menținută în familie. 4.6 Motivația adopției Pentru a identifica principalele categorii de adoptatori în funcție de motivația care a stat la baza adopției am avut în vedere o serie de variabile: statusul marital, prezența copiilor biologici, posibilitatea adoptatorilor de a procrea, existența unor relații de rudenie (de sânge sau prin alianță) între adoptator și adoptat, protecția specială a copilului în familia adoptatoare. La intersecția acestor variabile au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
au rezultat șapte categorii de adoptatori: 1. adoptatori care prezintă infertilitate primară, 2. adoptatori care prezintă infertilitate secundară / boli care conduc la contraindicația de a procrea, 3. adoptatori celibatari, 4. adoptatori părinți vitregi ai copilului adoptat (soț/soție al părintelui biologic), 5. adoptatori rude de până la gradul IV cu copilul adoptat, 6. adoptatori care anterior adopției au fost asistenți maternali ai copilului și nu se încadrează în nici una dintre categoriile anterior menționate, 7. adoptatori care nu îndeplinesc nici una dintre condițiile anterior
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
un cuplu să fie o familie în adevăratul sens la cuvântului." Cuplurile cu infertilitate secundară, care reprezintă 9% din totalul adoptatorilor, invocă și ele nevoi și motive diferite: o primă categorie este reprezentată de acele cupluri care au avut copii biologici, dar aceștia au decedat. Un cuplu declara următoarele: Ne dorim un copil care să acopere golul pe care, decesul fiicei noastre l-a lăsat în sufletele noastre." O altă categorie este a acelora care au dat naștere unui copil biologic
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
biologici, dar aceștia au decedat. Un cuplu declara următoarele: Ne dorim un copil care să acopere golul pe care, decesul fiicei noastre l-a lăsat în sufletele noastre." O altă categorie este a acelora care au dat naștere unui copil biologic cu probleme de sănătate fizică și/sau mintală și-și doresc în mod special un copil sănătos. Am identificat de asemenea familii care, deși au un copil biologic sănătos, adoptă din dorința de a oferi un frate/o soră acestuia
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
O altă categorie este a acelora care au dat naștere unui copil biologic cu probleme de sănătate fizică și/sau mintală și-și doresc în mod special un copil sănătos. Am identificat de asemenea familii care, deși au un copil biologic sănătos, adoptă din dorința de a oferi un frate/o soră acestuia. Noi avem un copil al nostru, dar întotdeauna am dorit să avem doi copii. Eu am crescut singură la părinți, soțul meu la fel și știu cât de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
posibilitatea să-și continue și să-și termine liceu, copilului să-i oferim un cămin permanent". Un alt motiv care conduce adeseori la adopția unui copil de către cei care ar trebui să-i fie bunici este instabilitatea maritală a părinților biologici sau nașterea copiilor din legături extraconjugale. "Climatul familial conflictual existent în familia fiicei noastre a făcut ca încă de la naștere copilul să fie crescut de către noi, iar acum dorim să-l adoptăm pentru a avea și el un cămin sigur
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
important pentru selecție este genul, adoptatorii manifestând predispoziția de a-și declara dorința de a adopta un copil "indiferent de gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în ansamblul părinților adoptatori, este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de a-și declara dorința de a adopta un copil "indiferent de gen". Revenind la celelalte criterii, putem afirma că, în ansamblul părinților adoptatori, este mult mai probabil ca, cei fără copii biologici și fără capacitatea de a avea copii biologici să-și dorească copii cu vârstă sub un an, indiferent de gen, de etnie română și clinic sănătoși. Tabelul 4.11 Preferințe pentru adopție manifestată de adoptatorii infertili 298 Preferința legată de vârstă Preferință legată de gen Preferință legată de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Vârsta sub 1 an (3,00**) Indiferent de sex (2,28*) Română (1,96*) Clinic sănătos (1,96*) Pe lângă criteriile referitoare strict la copilul adoptat, au mai fost identificate o serie de alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii ai căror părinți biologici nu au putut fi identificați. Alții dimpotrivă, și-
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
alte criterii de selecție cu referire la părinții biologici. Vom enumera o parte dintre ele, fără a susține existența vreunei relații de asociere statistică între variabile. Astfel, identificăm dorința expresă a unor adoptatori de a adopta copii ai căror părinți biologici nu au putut fi identificați. Alții dimpotrivă, și-au exprimat dorința expresă de a adopta un copil cu situație familială cunoscută, o parte dintre aceștia solicitând ca părinții să fie sănătoși din punct de vedere fizic și psihic, să nu
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
sănătoși din punct de vedere fizic și psihic, să nu fi săvârșit fapte penale sau să nu fi conceput copilul în urma unui incest. Tabelul 4.12 Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Tabelul 4.12 Profilul copiilor adoptați de către cuplurile infertile 299 Vârstă Stare de sănătate Relația cu familia biologică Protecția copilului anterior adopției Cuplurile infertile Între 1 și 3 ani (3,00**) Clinic sănătos (1,96*) Copilul a intrat în familia biologică (-1,98*) Maternitate recunoscută (2,3*) Paternitate recunoscută (-1,98*) Protecție specială (3,6**) Plasament in centru de plasament (-1,96*) Plasament familial (2,8**) Analizând comparativ datele din tabelele 4.11 și 4.12 constatăm că probabilitatea ca profilul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
copiilor adoptați pentru care există o probabilitatea semnificativă să se suprapună cu preferințele exprimate este starea de sănătate. Alte caracteristici ale copiilor adoptați de cuplurile infertile: este mult mai probabil ca acești copii să nu fi avut contact cu familia biologică, dar să aibă maternitate recunoscută, însă nu și paternitate recunoscută; de asemenea este mult mai probabil să fi beneficiat de protecție specială, concretizată cel mai probabil în plasament familial, dar puțin probabil să fi beneficiat de plasament în centru de
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
9** Pitești 3,7** Brașov/Sibiu -4,2** Preluarea copilului în plasament familial anterior adopției se practică în cel puțin două condiții: pe de o parte, când copiii sunt abandonați încă de la naștere, fără să ia nici un contact cu familia biologică. În aceste cazuri copiii sunt plasați în regim de urgență la familiile care doresc adopția unor copii foarte mici și ulterior, când legea o permite și toate formalitățile au fost îndeplinite se deschide procedura de adopție. Aceștia reprezintă aproximativ 72
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
la familiile care doresc adopția unor copii foarte mici și ulterior, când legea o permite și toate formalitățile au fost îndeplinite se deschide procedura de adopție. Aceștia reprezintă aproximativ 72,7% din totalul celor care nu iau contact cu familia biologică și sunt adoptați de către cupluri infertile; pe de altă parte întâlnim cazurile copiilor care o perioadă au fost crescuți de către familia biologică, iar apoi au intrat în sistemul de protecție fiind plasați în centrele de plasament. Dintre cei adoptați din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
deschide procedura de adopție. Aceștia reprezintă aproximativ 72,7% din totalul celor care nu iau contact cu familia biologică și sunt adoptați de către cupluri infertile; pe de altă parte întâlnim cazurile copiilor care o perioadă au fost crescuți de către familia biologică, iar apoi au intrat în sistemul de protecție fiind plasați în centrele de plasament. Dintre cei adoptați din centrele de plasament 80% sunt luați pentru o perioadă în plasament familial și ulterior adoptați. Aceștia sunt copii, în general, mai mari
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
majoritatea adoptatorilor fac parte din categoria celor care nu au copii proprii, prezentând diferite probleme medicale ce conduc la infertilitate primară. Rațiunea pentru care își doresc să adopte este aceea de a dobândi un copil care să suplinească lipsa copilului biologic. În aceste condiții considerăm a fi întru totul firească dorința lor de a adopta copii de vârstă mică, fără probleme deosebite de sănătate. A-i determina să adopte un copil din categoria celor cu nevoi speciale nu este în interesul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
altă etnie, mai exact: 20% de etnie maghiară, 11,1% de etnie rromă și 6,7% au declarat că etnia copilului este incertă sau necunoscută. În ceea ce privește istoricul social al copilului, 17,7% dintre copii au fost adoptați direct din familia biologică sau din spitalul maternitate 317, 64,4% au beneficiat de protecție la asistent maternal profesionist, 42,2% au beneficiat de protecție în centru de plasament. Menționăm că, 22,2% au beneficiat de forme multiple de protecție, mai exact au beneficiat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]