2,274 matches
-
dai Napoi ce ai luat de la iazigi Și să te ții de ce-i decis odată. DEC[EBAL] Roma vrea... Dar să vedem acum Dac-oi binevoi și eu... Să cuget, Să văd dacă iubirea pentru Roma Va-nvinge iubirea pentru biruinți. {EminescuOpVIII 48} Du-te de-mpacă pe-mpăratul... Spune-i Că nu-i nimic... și cumcă mi-ar plăcea Să nu s-amestece decât acolo Unde se cade. L[ONGIN] Nu e vorba d-asta. Pari a nu mă fi
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
ARBORE Boierilor! Se poate că nu m-ați înțelege, Căci voi vorbi de-un Vodă ce au murit de mult Ceea ce știți din carte, urice și poveste, Cela ce pentru lume basmu de iarnă este, Acel voievod mare încins de biruință Din a căruia vorbe au rămas doar sentințe, Din viața cărui lumei i-au rămas numai fapte, A cărui nume falnic l-ați supt cu-al mumei lapte, Cel ce pentru voi nu e decât un basmu crud Pe acel
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
țara asta..... Zău mai bine Lăpușneanu. - Cum să nu fi fost vremi bune? Doamne, îmi aduc aminte Ce mai vremi, vremi mari, avurăm * noi și țara mai-nainte! Mohamed stârnise moartea cea stăpână peste stepe Ș-au dat gând de biruință mulgătorilor de iepe. Peste mări de mulți plutite, peste țări înfloritoare Aruncase lacom, mândru, ochii Asiei tartare. Împăcând cu gând de pradă ale triburilor certuri Răsărit-au dintre ele, soare roșu din deșerturi, Pe cetățile-n ruine, pe noroadele strivite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cobii Și pe uliți grămădite stăteau roabele și robii. Stăteau legați împreună, ici ostași legați de clerici, Țipetele de muiere răsunat-au din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau în aer. Numai turnurile nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste spaimele aceste; Clocotea întreg orașul prins de spasmele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... se
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
mai bune vremuri în Moldova altădată. JURJ HRÎBOR Cum să nu fi fost mai bune! Îh! Cind îmi aduc aminte Cum i-am fost luat odată pe păgâni de dinainte... Muhamet stârnise moartea cea stăpână peste stepe, Dădu gând de biruință mulgătorilor de iepe... Pe[ste] mări de mulți plutite, peste țări înfloritoare Aruncase lacom, mândru, ochii Asiei tartare Împăcând cu gând de pradă ale stolurilor certuri Răsărit-au dintre ele, soare roșu din deșerturi; Pe cetățile-n ruine, pe oștirile
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe uliți în grămadă plângeau roabele și robii, Când din Aghia Sofia n-auzeai cântări de clerici: Țipetele de muiere răsunau doar din biserici Prin strigări de bucurie... Oardele cele barbare Înadins făcuse nunta lor păgână în altare; Urlete de biruințe mestecate cu lung vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecau prin aer Numai turnurile-nalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturele mute peste sîngiurile-aceste; Clocotea întreg orașul prins de ghearele pierzării Și prin țipetul mulțimii urlau valurile mării... Moarte, ce
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și pe șaptesprezece regi, Țara [î]i supune râuri, marea [î]i supune valul Și în Aghia Sofia cu ovăz hrănit-au calul. Acum stă măreț și rece între suliți, între darde, Prin fereștile deschise vede-orașul care arde. Urlete de biruință, ale chinurilor vaier {EminescuOpVIII 205} Glas tremurător de clopot se amestecă [î]n aer I-ajungea l-a lui ureche printre stâlpii nalți ai scării Și prin vaietul mulțimii sună marmurele mării. * Strecuratu-s-au mulțimea, sala naltă e pustie, Muhamed cu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
întins. El vedea pe ienicerii cu turbane și [cu] suliți Și mulțimea cea robită se-mpingea vuind pe uliți. Peste-oraș cădea o ploaie de scântei și de cenușă, Grinzi cădeau arzând pe drumuri, și cădeau ferești și ușe Urlete de biruință și al chinurilor vaier Glas tremurător de clopot se amestecă prin aer, Trec prin fum și bălți de sânge, trec pin stîlpii-nalți ai scării Și prin țipătul mulțimii sună vuietele mării. * risipite Și pe frunți încoronate trec a calului copite
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
cu sutele deodată sunt mânați în urmă robii. Unii sunt legați cu brâie, și în lanțuri grele unii {EminescuOpVIII 206} Și cu mînile la spate cetluite tot cu funii; Glas de clopot și bocire, lungul chinurilor vaier, Cu urlări de biruință se amestecă în aer; Plâns și gemet ce pătrunde prin urlarea * desfrânării Și prin zgomotul mulțimii sună valurile mării. Bolțile de la biserici ș-ale zidurilor creste Stăteau negre și tăcute peste vaietele-aceste. Mohamed stîrnit-au moartea cea stăpână peste stepe, Le-
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Plâns și gemet ce pătrunde prin urlarea * desfrânării Și prin zgomotul mulțimii sună valurile mării. Bolțile de la biserici ș-ale zidurilor creste Stăteau negre și tăcute peste vaietele-aceste. Mohamed stîrnit-au moartea cea stăpână peste stepe, Le-au [dat] gând de biruință mulgătorilor de iepe; Peste mări călătorite și cetăți înfloritoare Mohamet aruncă lacom ochii Asiei tartare, Împăcând cu gândul pradei ale triburilor certuri, El răsare peste ele, soare roșu din deșerturi. Peste munți, peste ruine, peste holdele strivite, Peste frunți încoronate
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
crudă vrâstă, și bătrâni și albi sânt unii, Slugă și stăpân alături, ici ostași legați cu clerici Țipetele de muiere crud răsună din biserici Cu strigări de bucurie... oardele cele barbare Înadins făcură nunta lor păgână în altare; Urlete de biruință, țipete, strigări și vaier Cu-ale clopotelor glasuri se amestecă în aer; Clocotea întreg orașul prins de spaimele pierzării Și prin țipătul mulțimii urlau valurile mării, Numai bolțile înalte ș-ale zidurilor creste Stăteau marturile mute peste vaietele-aceste. Mohamed dormea
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
De ce? Fiindcă în jumătatea căii sale se-namoră, ca să aibă în cealaltă parte să se dezamore, pentru a se-namora iarăși. atunci în natura moartă n-am adora pe Dumnezeu {EminescuOpVIII 297} [ȘTEFAN CEL MARE] 1 2260 Și când lumea biruință a putut s-o înțeleagă Clopotele de la Roma au sunat o zi întreagă De-au cutremurat văzduhul și zidirile cetății Și dentîi i-a zis lui Ștefan Papa: "Scut creștinătății". 2 2270 Și lipsiți suntem de focul și de razele
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
de șerpe. Strălucire răsărită de prin lumi necunoscute Îmbăta a mea vedere și, cu mințile pierdute, Îmi părea cumcă o mare de lumină, de miroase Și de dulce încîntare varsă raze călduroase Împrejurul litierei. Frumusețea ta cea mare, Sigură de biruință, mândră, era orbitoare Mistuind împrotivirea ca a soarelui lumină. De o patimă turbată a mea inimă fu plină Și atunci hotărâi tare să câștig al tău amor, Fie-o zi, fie o oră, fie fulger trecător {EminescuOpVIII 462} De o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
și mai multe și mai dureroase. Deci față cu ei se mărgini de acuma-nainte mai mult în defensivă, prin care însă ei deveniră mai îndrăzneți și mai poftitori. Campanie mai fericită a romilor contra românilor și sârbilor Îmboldiți prin biruințele lor repețite, iar prin prădăciuni fericite umplîndu-se cu de prisos cu averi și cu arme de tot. felul, românii deveniră neîmblînziți și nu se mai mărginiră la pustiirea șesului cu târgurile sale deschise și cu ogoarele, ci atacară orașe întărite
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fu oprit în drum de partizanii lui proprii, prins și dat pe mâna împăratului ca vinovat de înaltă trădare, care spre pedeapsă puse să-l orbească, cruțând cu toate astea pe complicii lui, deși erau vrednici de pedeapsă. {EminescuOpXIV 86} Biruințe aie românilor. Ar- Mare bucurie se făcu în tabara românilor despre cum mările și căderea lui Isaac ieșise acest lucru și Petru și Asan se veseleau cu multă Angelos în a[nul] 1193. părere de bine ca și când Constantin Angelos și-
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lipsea în mare parte. Între acestea iscusitul Asan își așezase partea cea mai numeroasă și mai destoinică a oștirii la locurile cele mai potrivite, puind-o să pândească din dosuri și ascunzători, și peste aceștia năvăli Isaac orbește, sigur de biruință, c-o furie bacantică, unde apoi se și-ncurcă ca-n ițele unei mreje de vânat. Când năvăliră românii și cumanii din locurile ce-i acopereau, atunci intră spaima-n oasele romeilor surprinși, cari, puțin ce se-mprotiviră, și căzură mulțime
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pe arhiepiscopul din Tîrnova, primat al noului regat, îl împuternici, pentru cazul de schimbare în domnie, să poată încorona și unge pe noul regent și-i subordină lui provinciile bisericești din Bulgaria și Vlahia. Campania lui Ioannițiu spre Adrianopoie și biruința lui. În așa chip se-ndeplini în statul româno-bulgar odioasa uniune cu Roma; neamul Asanizilor fu ridicat la rangul recunoscutelor dinastii regale ale Europei, aprinsa ambiție a setosului de fapte Ioannițiu fu mulțămită. Nu ținu mult însă acest raport de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
boale care curând după asta îl răpuse pe d-a pururea. Puțini cavaleri scăpară numai spre Adrianopol la tovarășii lor de arme carii rămăseseră acolo și carii de atunci încoace încăpură la mai mare primejdie, de vreme ce regele Ioannițiu, mândru de biruința și de prețiosul său gaj de onoare, se sârgui a dispresura cu totul orașul încunjurat și a nimici cu desăvârșire pe latini. Latinii îngrijiră înșii ca împresurații din Adrianopol să nu afle numaidecât știrea înfrîngerii suferite, căci în noaptea ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
analele bizantine povestesc cum călăreții romei prizonieri au fost aruncați de vii cu cal cu arme cu tot în gropile pline cu cadavre, îngropați și acoperiți cu țărână. Pieirea orașelor și satelor, ruinarea întregi țări au fost barbarul monument de biruință a-sumețitului cuceritor româno-bulgar. {EminescuOpXIV 107} Campania latinilor contra lui Ioannițiu Moartea lui Balduin. Latinii tăbărâră mai întîi din precauțiune înaintea porților Adrianopolei și strămutară comunicația cu orășenii pe câmp; curând însă încheiară cu romeii i-nfrățire de arme, dădură ajutor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dreaptă și opuse directului drept de moștenire al fiului dreptul său duplu de înrudire. Mare piatră căzu în orice caz de pe inimele grecilor și latinilor când se săvârși din viață un dușman atât de rezolut, puternic și crud. După multe biruinți, prudentul împărat Enric încheie cu Borilă o pace admisibilă, apoi știu să-nduplece la o liniștită învoială și pe Theodoros Laskaris, principele grec al Niceei, încît împăratul se bucură pentru câtăva vreme de-o liniște relativă, întreruptă de mai multe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deocamdată, dar Vatatzes și Asan reînnoiră în anul următor (1236) atacul asupra orașului împărătesc, pe care iar îl înconjurară cu asediu. Ioan de Brienne strânsese până atunci pe vasalii si aliații săi, ținu bărbătește calea inamicilor aliați; câștigă o hotărâtoare biruință și zădărnici în acest chip al doilea asediu al rezidenței sale. Ruptura și reîmpăcarea între Ioan Asan și Vatatzes. Împresurarea orașului Tzurulus. Cu toată înlăturarea momentană a primejdiei, latinii erau în genere reduși la o stare foarte rea, iar trufia
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dentîi împresurare neizbutită a Constantinopolei, din anul 1235, papa Grigorie IX provocă pe regele maghiar Bela IV s-alerge în ajutorul împărăției latine de lângă Bosfor, contra căreia grecii din Asia și romîno-bulgarii se pregăteau din nou la o sângeroasă năvală. Biruința grecilor ar însemna în genere un dezastru public, de vreme ce ei au o ură mult mai aprinsă în contra latinilor decât contra păgânilor chiar. Pentru ajutorul militar, pre care mai cu folos și mai repede îl poate da Ungaria, îl așteaptă pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
deunăzi se ridicaseră contra romeilor, fură siliți să se supună împăratului Ioan (Vatatzes), dar nu erau atât de dăscăliți în supunere până întru a-și înfrînge ura lor națională contra romeilor, ură care răsufla la orice ocazie favorabilă. Campania și biruința împăratului Theodoros Laskaris II în anul 1256. Uimit de năvala și progresele bulgarilor, împăratul Theodoros Laskaris II ținu în anul1256 sfat serios cu miniștrii și mai marii împărăției sale și, potrivit cu părerea marelui său domestic George Muzalon, a cărui vorbă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Maria atunci, abuzând de încrederea lui, puse cursă neprevăzătorului ei fiu adoptiv și-i luă viața. Sângele nevinovatului ucis cerea răzbunare de la dreptatea cerească și-n curând se și ivi un răzbunător cumplit ca plinitor al fatalității. Ridicarea, răscoala și biruința lui Lachanas. Pieirea lui Constantin. Era în țară un sătean simplu, de soiul lui porcar cu simbrie, numit de popor Cordocuba, și grecii traducând acest cuvânt, care însemnează legumă, îl numeau Lachanas(adică grădinar de legume), avea însă-dealtfel multă isteție
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
asemenea roi de tătari se aruncă Lachanas cu ceata sa mică și-l zvârli claie peste grămadă; curând nimici un alt despărțământ de tătari și, cu cât mai departe mergea, cu atât mai mulți partizani câștiga, cu atât mai multe biruințe izbândea asupra năvălitorilor, cu atât mai mult creștea faima lui de om ales pentru lucruri mari. Mase mari de popor și ținuturi întregi se luau după dânsul și-i sporeau partizanii cari, prin mulțimea și direcția lor, începură a deveni
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]