1,090 matches
-
găsite de autoare dând acestor pagini un farmec aparte. Remarcabile sunt cronicile despre concertele lui W. Furtwängler, W. Backhaus, Pablo Casals, G. Enescu, W. Kempff sau Sviatoslav Richter. În studiul Eminescu oglindit în Chopin, D. încearcă apropieri între cei doi, bizuindu-se pe talentul ei de a găsi corespondențe. Portretele, amintirile, notele de călătorie din Mozaic în timp (1973) sunt transcrieri ale unor impresii, disecate până la cele mai fine nuanțe. Volumul Trepte muzicale (1984) cuprinde texte radiofonice din perioada 1942-1944. Aceste
DELAVRANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286715_a_288044]
-
cu o recapitulare a domnitorilor, de la Dragoș Vodă până la Grigore Al. Ghica. Alte evenimente care își găsesc loc în cronică sunt războiul ruso-turc (1768-1774), luarea Bucovinei, ocupația rusească din 1806-1812, zilele de „zaveră” (1821), revoluția de la 1848. Câtă vreme se bizuie doar pe scrisa altora (Grigore Ureche, Dimitrie Cantemir, Dionisie Fotino ș.a.), expunerea e austeră. Când evocarea se apropie de vremea sa, stilul se însuflețește, prinde culoare. Nostalgia trecutului se desprinde din cronica lui D., conștient totuși de neajunsurile vechiului regim
DRAGHICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286850_a_288179]
-
evaluează calitatea performanței sistemului de control intern în timp. În practică, membrii comitetului de audit nu sunt în poziția de a determina faptul că sistemul de control intern asupra raportării financiare funcționează adecvat și din aceste motive trebuie să se bizuie pe alte persoane. În acest sens, ei vor adresa o serie de întrebări managementului, direct responsabil pentru organizarea și funcționarea controlul intern, vor solicita și opinii independente auditorilor interni și auditorilor externi. Pentru fixarea unor opinii corecte, comitetul de audit
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
Bod, unde ironizează indicațiile de genul: „De astăzi treci la regim pe deplin vertical”. Cu toată simplitatea ei aparentă, poezia este marcată de interogațiile existenței și destinului omului, în linia lui Tudor Arghezi. Volumul de povestiri Ioana din primăvară se bizuie pe virtuțile amintirii și evocării, specifice scriitorilor din Moldova. De semnalat arta autorului de a face o mișcare de translație dinspre trecut înspre prezentul cotidian, creionând câteva portrete satirice memorabile ale activistului obtuz sau ale responsabilului de cadre bicisnic. În
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
este constant. Scriitoarea întocmește chiar o serie de portrete ale unor voievozi români, ca Radu Negru, Ioan I Basarab, Mircea cel Bătrân, Ioan Corvin de Hunedoara, Ștefan cel Mare, îi evocă pe Horea, Avram Iancu. Paginile despre istoria românilor se bizuie pe o bogată bibliografie, românească și străină. Dintre români, îi citează pe Gh. Șincai, Petru Maior, A.T. Laurian, M. Kogălniceanu, C. Bolliac ș.a. Cu deosebire, nutrește față de Șincai o mare admirație, paginile scrise despre el fiind unele dintre cele
DORA D’ISTRIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286833_a_288162]
-
să evite vulgaritatea de circumstanță prin alertețea dialogurilor; Bunica la Istanbul, satiră nostalgică, descrie indiferența în care se dispersează ultimele resturi de conștiință, iar Estul sălbatic, poate cea mai realizată dintre piese, cel puțin la nivelul jocurilor de cuvinte, își bizuie conflictul pe mașinațiile sinistre puse la cale într-un cimitir (parabolă morbidă a tranzacțiilor și a traficului de influență). Cinci noi comedii sunt cuprinse în volumul Teatru. Schimbare de sex (2001). Sunt satire și farse burlești ale prăbușirii societății românești
GRIGORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287356_a_288685]
-
scurt, comprimată adesea până la dimensiunile unui aforism, nu manifestă inhibiții față de ideile unor cugetători iluștri. Cu o obstinată ambiție a disocierii, luând în discuție noțiuni cum ar fi adevărul, libertatea, fericirea, absurdul, răul și binele, viața și moartea, C. se bizuie în aceste exerciții de reflexivitate pe bunul-simț (Proze pentru anul inimii, 1934, Zaruri, 1936, Casă pe nisip, 1937, culegerea postumă În căutarea Atlantidei, 1989). În chestiuni de artă, de teorie literară, C. pune în relație, de câte ori are prilejul, valențele esteticului
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
artistic de azi, liniile lui complexe de evoluție, reprezintă scopul mărturisit al autorului și perspectiva din care vor fi apreciate idei, opere și personalități ale culturii românești din epoca veche. Pledoariile, excelând prin precizia și laconismul unui spirit eminamente clasic, bizuite pe o informație impresionantă, afirmă astfel existența unui umanism de limbă slavonă la noi și în sud-estul european, restabilesc adevărul despre imaginea și meritele lui Ștefan cel Mare și susțin paternitatea lui Neagoe în cazul Învățăturilor lui Neagoe Basarab către
CHIŢIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286217_a_287546]
-
e plauzibil ca junele Cantemir, ambițios și dornic să demonstreze ceea ce a acumulat și să impresioneze prin erudiția sa, s-a putut baza pe un contact mai vechi cu textul românesc, este puțin probabil ca maturul Cantemir să se fi bizuit pe amintirile unei lecturi a manuscrisului, făcută la o vârstă necoaptă, în adolescență. Sigur, toate aceste informații nu fac decât să ne readucă la una dintre întrebările inițiale: respira Cantemir aerul nerarefiat al culturii autohtone? S-a format el în
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
la cale o ambuscadă dintre sălcii și, având doar nasul ieșit în afară și înșelând o turmă de capre care se hrănea cu frunzele".34 E clar, un lup nu atacă oricum, nu lasă nimic în voia întâmplării, ci se bizuie pe propria capacitate de a întoarce situația în favoarea sa. Găsește, altfel spus, mereu soluția optimă, oricât de dificile ar fi circumstanțele. Această faimă este confirmată și de prima poveste a Vulpii. Nu altfel stau lucrurile în cea de a doua
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
să-i sfarme capul. Cum armele fizice (colții, ghearele) nu-i slujesc, prădătorul recurge la un șiretlic: îngurgitează pământ și se preface mort, iar când armăsarul îl adulmecă, se prinde de botul acestuia și îl ține captiv, până când îl sufocă, bizuindu-se și pe faptul că greutatea sa îmbunătățită simțitor îl va apăra de smuciturile calului. În acest mod, victoria este deplină: Lupul nu doar că-și ucide vrăjmașul, dar are acces la întreaga herghelie. În fața unei asemenea cruzimi, Vulpea reacționează
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toate acestea, Monica Lovinescu înțelege să nu judece într-un mod radical cazul acestora, dat fiind faptul că există un risc al schematizării, căci „suntem prea departe de Moscova pentru a avea certitudini asupra identității spirituale a fiecărui protagonist. Ne bizuim doar pe texte - destul de grăitoare de altminteri - pe impresiile observatorilor și ale corespondenților de presă și numai rareori ca acum, pe întâlniri și impresii personale. Nu e destul pentru un diagnostic amănunțit” (p. 60). în afară de rare excepții - Pasternak, Soljenițân -, scrierile
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
experiență vastă, nici o mare anvergură intelectuală". Vezi C.S. Lewis, Despre minuni.Cele patru iubiri. Problema durerii, Editura Humanitas, București, 2012, p. 412. 20 ,,Așa cum un tânăr dorește să primească de la tatăl său o alocație regulată, pe care să se poată bizui ca pe proprii săi bani (...) tot așa au dorit și ei să fie proprii lor stăpâni, să se-n-grijească de propriul viitor, să-și chivernisească avutul împărțindu-l pentru plăceri și pentru zile negre, să aibă un meum, din care să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
alcătuiește ditirambul nietzschean. în concordanță cu un astfel de program sînt compuse și poemele lui Cotruș, cărora E. Lovinescu, detectîndu-le sursa germană, le aprecia "intemperanțele verbale", "expresia torențială și abruptă�, "violența și exagerarea". La polul opus poeziei clasice, picturală și bizuită pe armonie, producțiile social orientate ale lui Cotruș se întemeiază pe valori ritmice și muzicale, sugerînd forța, mobilizarea, lupta: "Scrise în vers liber, textele acestea, consideră Ion Cristofor, par a fi redactate special pentru a fi citite viva voce, rostite
Metalirismul lui Aron Cotruș (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12535_a_13860]
-
urmînd, ca rezultat al unor sancționări axiologice, integrarea lor în perspectiva diacronică. Dar, după cum o dovedește chiar practica lui Marin Mincu, gestul antologator își conservă valabilitatea și pentru materia deja trasă în istorie, din nevoia unei ,revizitări" periodice a acesteia, bizuită pe cea a exercitării unui imprescriptibil gust personal. Panoramînd selectiv ,poezia română în secolul XX", de la Al. Macedonski la Magda Isanos (minus avangarda înfățișată separat), Marin Mincu aduce însă în prim-plan un demers teoretic și anume acela de-a
O antologie a lui Marin Mincu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12581_a_13906]
-
se înfățișează insuflat de un duh al prognozei împlinite. Să mai relevăm încă o teză scumpă sufletului de vizionar al lui N. I. Herescu, potrivit căreia ,perdeaua de fier" a totalitarismului roșu n-ar putea fi un zid inexpugnabil, deoarece se bizuie pe forța brută, pe ,rețeaua de soldați și mitraliere" care poate opri exclusiv factorii materiali: oamenii, treburile, mărfurile etc. Spiritul, gîndul rostit ori scris poate trece dintr-o parte în alta a teribilei bariere aidoma păsărilor: ,nu s-au născocit
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
apele ce-și urmează albia,/ între turmele ce-și pasc soarta pe cîmp/ și între frunzele care se dau în vînt" (Declin). Această elegie alcătuiește poate inima poeziei lui Vinea. Ieșit din turnul său de ivoriu, emblematic însă oarecum convențional, bizuit pe prefabricate, poetul își încarcă acum tropii mai mult decît cu propriul lor sens aleatoriu sau cu unul prestabilit, cultural, cu înseși semnificația ființei sale, abordate ca act liric. Ion Vinea, Paradis destrămat. Florilegiu româno-italian. Selecție și versiune italiană de
"Postmodernistul" Ion Vinea by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11405_a_12730]
-
ca să clarifice, să cumpănească, să justifice. Limpezime, simplitate, măsură, sunt valorile lui Ionuț Niculescu. Judecata lor dreaptă, consimte același Ionuț Niculescu, din consistența documentelor își trage forța. Cartea se deschide cu un Argument, menit să fixeze într-o succintă judecată, bizuită pe temeiuri esențiale, semnificația termenilor Teatrului cel Mare și Teatrului Național. Logica lor interioară în individualitatea istoriei începuturilor, punctată cu privirea grea a balanțelor: puterea turcească "suzerană", "protectoare" cea rusească, și mizeria morală a unora de pe la noi, care întindeau un
Din istoria Teatrului Național by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13661_a_14986]
-
patrie cu diversionismul său, ceea ce la ora actuală nu e un lucru tocmai lesnicios... Consemn|m acum alte cîteva aspecte ale creației în chestiune. Bard îndurerat al țării despărțite în două, Grigore Vieru vădește în principiu o sensibilitate socială, adică bizuită pe generalități, pe tipologie, mult mai curînd integrativă decît disociativă. E un menestrel al simțămintelor "simple", precum Goga, Iosif, Coșbuc, Cotruș, Beniuc ( și, evident, patronalul Eminescu). Simțăminte care, în substanțialitatea lor perenă, pot oricînd alcătui instrumentul unor noi experiențe literare
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
pală de ozon montan în încăperile cu aer confinat ale unui modernism tras în fire prea subțiri, ostenit. Ca și poetul Cîntecelor de pierzanie, Vieru reîmprospătează motive și modalități aparent defazate, le animă printr-o sinceritate părelnic conjuncturală, în fond bizuită pe arhetipuri sufletești. Iată o cantilenă ce captează ecouri intemporale: "Pe drum alb, înzăpezit,/ Pleacă mama./ Pe drum verde înverzit,/ vine draga.// S-o petrec pe cea plecînd/ Pe drum alb?/ S-o-ntîlnesc pe cea venind/ Pe drum verde?// Două drumuri
Poezia de patrie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13686_a_15011]
-
căutînd a scoate în relief particularitățile fiecăruia, convergente în compunerea tabloului general. Dacă punctul de pornire îl reprezintă temele simboliste comune, poetul român are puterea de-a le transfigura, de-a le trece "în viziune eschatologică, transcendentală". Poetica bacoviană e bizuită pe înțelegerea creației ca suprimare a vitalului, ca artificiu: "Lumea, la atingerea ei, se artificializează - ca florile care, plasate în cavou, alături de amorul întors cu fața în jos cu aripile atîrnîndu-i de pe catafalc, sînt și ele de plumb. Citită la
Radu Petrescu despre G. Bacovia (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16643_a_17968]
-
drumul lor astrele, dacă Josua îi cere. În orice credință în Dumnezeu, se află o ușă ascunsă redutabilă, de îndată ce credința încetează să te mai asigure că o lege fizică nu ar putea fi încălcată și că omul poate să se bizuie pe ea. În acest sens, ar trebui să se înțeleagă vorba: Dumnezeu, care este fidel, și nicidecum altfel. Și în acest sens scriam: "Miracolele (așa numitele) sunt niște infidelități ale lui Dumnezeu."... Orice rugăciune care-i cere lui Dumnezeu să
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
triumfe; nicidecum în chip necesar, ci prin voința omului - a câtorva oameni," * "Nu suport să aud că am descurajat pe cineva, oricine ar fi. Dar eu nu scriu pentru cei a căror bunăvoință se năruie de îndată ce nu se mai pot bizui pe minciuni sau himere. Există un fel de a-l adora pe Dumnezeu care îmi pare o blasfemie. Există un fel de a-l nega pe Dumnezeu care se confundă cu adorația." * "Ah! Câtă dreptate aveați de a fi văzut
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
fiecăreia a stat cunoașterea care ne privește pe toți și, primordial, memoria din straturile profunde și mai de suprafață, hrănindu-ne deopotrivă, tocmai pentru a nu uita lucrurile pozitive sau dimpotrivă, negative, nedemne de condiția umană. Pe acest tineret se bizuie anii ce vor veni din urmă, anticipativi, slujind de învățătură și exemplu expresiv. Iată-l, de pildă, pe 'unul din autori", lămurindu-ne și lămurindu-se la doar 17 ani ai săi (are o clarviziune exemplară, deși nu-i decît
Profesiunea de părinte by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/15583_a_16908]
-
cu privire la faptul că excepția "autorizărilor explicite" ar "obliga efectiv la stabilirea caracterului adecvat" al Fair Credit Reporting Act (FCRA). Lucrurile nu stau așa. În absența constatării specifice a nivelului adecvat al FCRA, acele organizații din Statele Unite care altminteri s-ar bizui pe această constatare trebuie să promită să adere la principiile "sferei de securitate" în toate privințele. Acest fapt înseamnă că acolo unde cerințele FCRA depășesc nivelul de protecție încorporat în principii, organizațiile din Statele Unite trebuie să respecte doar FCRA. Pe
jrc4489as2000 by Guvernul României () [Corola-website/Law/89655_a_90442]