10,418 matches
-
albastră și caschetă rotundă, cu cozoroc, uniforma de adjunct de șef de gară. Era mărunt și subțirel, cu o față maronie și ridată, iar mâna care ținea un revolver tremura puțin din cauza emoției, vârstei și furiei. Pentru o clipă, ochii blânzi ai lui Josef se Îngustară și se concentrară pe revolver, calculând unghiul și traiectoria glonțului și dacă acesta va trece pe alături. Nu, se gândi el, va ținti la picioare și mă va nimeri În stomac. Herr Kolber era cu spatele la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Îi spuse ceva cu blândețe Într-o limbă străină. Ea se Întoarse Împrejur, gata să protesteze, să implore, s-o ia la goană dacă trebuia, și să alerge la vagonul-restaurant, dar teama Îi fu potolită puțin de ochii mari și blânzi ai soldatului. Acesta Îi zâmbi și dădu din cap, arătând spre clădirile gării. Tânăra spuse: — Ce dorești? Nu vorbești englezește? El clătină din cap și zâmbi, arătând iar În aceeași direcție, iar ea văzu că doctorul se Întâlnise cu soldații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
doctorului. O sobă așezată În mijlocul Încăperii ardea, iar imaginea ce se vedea prin geamuri era fragmentată de linii Înghețate. Nu putea să nu fie conștientă În fiecare clipă de scrisoarea pe care o avea În palmă. Soldatul o conduse Înăuntru blând și politicos, apoi trase ușa fără s-o Încuie. — Ce vor? Întrebă ea. Nu trebuie să pierd trenul. — Nu fi speriată, spuse el. O să le explic eu și or să-ți dea drumul În cinci minute. Trebuie să-i lași
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
grațios dezinteres pentru dreptate. Aceasta se Întâmpla cu cinci ani În urmă, dar anii nu-l marcaseră prea mult În ceea ce privea Înfățișarea. Părul Îi era de-un argintiu plăcut deasupra urechilor și la colțul ochilor se vedeau câteva riduri blânde. — Maior Petkovici, spuse el, sunteți bun să le citiți arestaților acuzațiile ce li se aduc? Oferă-i doamnei un scaun. Dr. Czinner Își scoase mâinile din buzunarele balonzaidului și Își șterse ochelarii. Putea să-și stăpânească emoția din vas, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
fotolii de inox erau scăldate În aerul galben-pal. Iată, Emma, spuse domnul Stein, l-am convins pe domnul Carleton Myatt să vină să te vadă. Nu existau colțuri Întunecate În Încăpere și n-aveai unde să te ascunzi de lumina blândă și generoasă, dar Dna Eckman făcu tot ce-i stătea În putință să se ascundă după pianul care se Întindea ca o platformă lustruită Între ei. Era mică și cenușie, Îmbrăcată modern, dar hainele nu i se potriveau. Îi amintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
dormitorului sunt zugrăviți în verde. Pe pat sunt așternuturi din liână, imprimate cu terieri scoțieni. Singurul miros din încăpere vine de la un acvariu plin de șopârle. Atunci când cineva apasă o pernă pe fața unui copil, legistul califică asta drept „omucidere blândă“. Cel de-al cincilea copil mort la care mă duc e într-o cameră de hotel undeva pe lângă aeroport. La fermă și la apartament găsisem din nou Versuri și poezii din lumea-ntreagă... Deschisă la pagina 27. Aceeași carte de la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
lentă, dar bătrânii sunt găsiți de fiecare dată morți cu apă în plămâni. Tânăra spunea că e un înger. Toată treaba arăta foarte natural. Wagner administra o moarte nobilă și eroică. Ea era sfârșitul definitiv al agoniei și suferințelor. Era blândă, grijulie și sensibilă și-i lua numai pe cei care implorau să moară. Era îngerul morții. În 1987 mai apăruseră deja încă trei îngeri. Toate cele patru asistente lucrau în tura de noapte. Spitalul își căpătase numele de Pavilionul Morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
așa cum e cazul meu. Dave se referea la practica obișnuită la Alcolicii Anonimi ca membrii cu o perioadă mai lungă de abstinență să se angajeze în relații terapeutice bipartizane cu colegii lor juniori, novici. Dan fusese de acord cu această blândă ruptură. Nici nu prea avea de ales, dat fiind că era moale ca o cârpă. Dar, în adâncul sufletului său sensibil, se simțea abandonat chiar și când Dave 2 lipsea numai pentru o seară. — Să nu cumva să îi ții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
chiar și în momentele de erecție. Iar răsuflarea - în clipa în care mă ridicase din genunchi, îndepărtându-mă de poala lui și se plecase în față pentru a mă săruta - avea aroma de vanilie din copilărie. Era o răsuflare inocentă, blândă, de încredere, neviciată. Mă sărută și mă dezbrăcă, apoi mă violă. M-a violat. Și, oricât de neobișnuit ar putea părea astăzi, ținând cont de vârsta mea și de societatea pluralistă în care trăim, m-a și dezvirginat. Îîn sensul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Guilin, în sud-vestul țării, Munții Changbai din nord-estul țării, Munții celor Patru Fecioare din provinica Guizhou, Xishuangbanna din provincia Yunnan, insula Hainan și multe altele. Guilin Orașul Guilin se află în Regiunea Autonomă Guangxi-Zhuang din sud-vestul Chinei. Cu o climă blândă și aer umed, iarna, zona este ocolită de geruri, iar vara, vremea este plăcută. Temperatura medie anuală este de 19 grade, astfel că vegetația își păstrează verdele pe tot parcursul anului. Guilin are un mediu natural și ecologic optim, fiind
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
importante sunt Pagoda Dayan, lacul Huaqing și Muntele Huashan. Lhasa Lhasa, capitala regiunii autonome Tibet, cu o suprafață de 29.052 km2, se întinde pe versantul nordic al Munților Himalaya. La Lhasa, cerul este senin în majoritatea timpului. Iarna este blândă, iar vara temperatura este plăcută, datorită unei clime semiuscate, cu o temperatură medie anuală de 7,4 grade Celsius. Volumul anual al precipitațiilor, care cad în special în lunile iulie, august și septembrie, este în jur de 500 ml/mp
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
Guanyin era văzută ca aducătoare de noroc și avea puterea de a alunga calamitățile, putând atât să dăruiască odrasle, cât și să le protejeze. Din acest motiv era mult adorată, mai ales de femei. Numele ei complet este ,,Guanshiyin cea blândă și milostivă care îi ajută pe cei nevoiași și le ușurează viața obidită''. Arta plierii hârtiei Arta plierii hârtiei își are originea în practicile funerare tradiționale și îmbină tehnicile plierii, lipirii, decupării, modelării, colorării etc. Această artă poartă multe alte
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
întâi al „stranei” oficiale. E, ca de obicei, într-un costum alb-spital și rânjește cu spor. Nu pot să nu-mi imaginez cam cum ar apărea Ștefan cel Mare și Sfânt în foaia România Mare dacă ar fi acum, când blândul creștin Vadim s-a radicalizat din nou, pe post de Ion Iliescu: „Bătrâna piticanie erotică Fane Pohticiosu n-a mai scos nasul din crețul jupâneselor decât ca să pecetluiască trădarea de țară, pacea ticăloasă cu turcul. Curvăsăria de la Curtea Domnească e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
impresia că trăiește simetria bilaterală a ființei umane ca pe o limitare, dacă ar avea șapte obrazuri, nu două, ar întoarce șase ca să fie lovită. Bunătatea ei supraomenească, fragilitatea, totala lipsă de apărare acționează însă ca un cocteil excitant pentru „blânzii” locuitori ai Orașului Câinilor. În cele două ore și ceva ale filmului, ei se transformă în niște monștri, în niște torționari pe lângă care soldații romani care-l biciuie la nemurire pe Iisus par comici. De fapt, nu se transformă, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
cu un taior bej și o fustă plisată verde (ca piatra de la inel), cu pantofi cu toc cui pe mozaicul plin de ecouri și de sunete vii, cu mâna dreaptă ridicată, nu ca să lovească din nou, ci într-o plutire blândă și leneșă. Îmi imaginam c-o să văd și o să aud multe, dar ce-am văzut și am auzit m-a lăsat fără aer. Tata s-a aplecat curtenitor și a sărutat mâna care mă plesnise, își tot cerea scuze pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
fleașcă și, în plus față de mine, găsise de cuviință să plângă ca un disperat, n-am mai apucat să-i comunic acea descoperire uimitoare. A trebuit să se facă duminică. Știu sigur că era duminică pentru că lumina dospea dincolo de geamuri, blândă, calmă și neclintită, Filip se prefăcea că sforăie ca un tigru, iar eu, cuibărit la pieptul lui, încercam din răsputeri să-i imit ferocitatea, peste noi plutea un miros de pâine prăjită și ceai, duminica intrase cumva și în aparatul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
diatribe Împotriva New Deal-ului, ghiduri despre Noua femeie. Însă, firește, Flo nu știa că lucrurile astea sînt cărți. Aventuri pe planeta Pămînt. Mă amuză să mi-o Închipui cercetînd cu privirea acest peisaj ciudat - să-mi imaginez chipul ei blînd și obosit, trupul Îngreunat, nu, trupul ei rotund ca o minge, ochii strălucitori, de ființă mereu la pîndă, și felul În care Își Încrețește nasul, atît de drăgălaș. Uneori, doar așa, de amuzament, Îi pun o băsmăluță pe cap și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
mai mare carte ? Ei bine, așa cum Îi place lui Jeeves să spună, e o chestie legată de psihologia individului, care În acest caz este Flo, mama mea gestantă. Mi-e teamă că “rotundă ca o minge” e o expresie prea blîndă. Era dezgustător de imensă și simplul efort zilnic de a căra mereu cu ea tot mormanul ăla de osînză o făcuse Îngrozitor de nervoasă. O scrofulină cu capsa pusă. Îndemnată de agitația vorace a milioane de celule hămesite, Întotdeauna apuca cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
În care muream În chinuri groaznice, strivit sub dicționarul Webster, versiunea integrală, sau mă Înecam zbierînd ca din gură de șarpe, dus de șuvoi, pe o țeavă de scurgere. Și atunci mă trezeam În magazinul cu căldură toropitoare, În țîrÎitul blînd al picăturilor de ploaie și În foșnetul fin al pămătufului și eram iar vesel. În acest timp, lumea din afara librăriei arăta tot mai mult ca un loc din care nu prea voiam să fac parte. În excursia noastră de orientare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
de la Astral Press, care Îl publicase În 1950, aveau un veritabil simț al hiperbolei - cartea nici gînd să fie cu vreun șobolan uriaș, deși, spre final, avea o groază de orașe incendiate. Vreme de un secol Întreg Înainte de vremea noastră, blînzii și extrem de inteligenții locuitori ai planetei Axi 12, localizată la capătul Îndepărtat al galaxiei noastre, trimiseseră sonde robotice care să studieze planeta Pămînt, care era singura planetă din toată galaxia, În afară de a lor, locuită de niște forme de viață evoluate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
văzuse ! Oare ce-avea să facă acum ? Nu mai eram singur. Am Încercat să-mi amintesc ochii lui. Ce spuneau ei ? Am judecat retrospectiv, cu ochii minții, și mi s-a părut că am văzut În ei dragoste. Firește că blîndul și inteligentul Norman fusese capabil să treacă ușor cu vederea faptul că nu aveam bărbie, obrajii păroși și, firește, fusese În stare să vadă dincolo de licărul din ochii mei și să intre direct În sufletul unui confrate, artist și om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
A așezat pe fundul cutiei un prosop Împăturit - pe el scria HOTELUL ROOSEVELT -, m-a ridicat Încet și a pus cutia pe podea. Prosopul avea dungi albastre. Nu mirosea a Jerry. El Îmi tot vorbea cu vocea aia veselă și blîndă a lui - profundă și aspră -, În timp ce se uita prin frigider, fără să Întoarcă deloc capul. — Ce bei, șefule? a zis sever. Lapte ? Laptele e foarte bun. A scos un borcan cu capac roșu. Ai Încercat vreodată unt de arahide ? A
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
că e posibil ca un tip de vîrsta lui Jerry să mai aibă părinți. Erau incredibil de bătrîni, amîndoi aveau părul alb, erau Încovoiați de spate și de ani, și aveau pielea cenușie și zbîrcită, ca de spiriduși. Aveau chipuri blînde, mai ales mama lui, care cred că fusese o femeie Înaltă pe timpuri, Însă acum era extrem de cocîrjată. Arătau ca dintr-un basm, și am lăsat-o pe mamă să-mi intre În gînduri, ca Bătrîna din povești. Cu ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
cea mai mare parte a timpului pe spate, cu toate cele patru picioare ridicate În aer, visînd și aducîndu-mi aminte, sau cîntînd la pian, aducîndu-mi aminte și visînd. Vedeam cum mi se schimbă visele În timp ce le visez. Erau tot mai blînde și mai pline de nostalgie, scăldate Într-o aură vag crespusculară, și nu mai aveam atîtea aventuri extraordinare, ca altădată. Mi-era cumplit de dor de trecut, chiar și de părțile lui Îngrozitoare. Nu uit niciodată nimic din ce mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]
-
De ce-mi dai asta ? E o Înștiințare de evacuare. — Sau o invitație. Tu hotărăști. A plecat, trîntind ușa În urma ei. Am auzit yala Închizîndu-se scurt, urmată de țăcănitul descendent al tocurilor ei pe scări. A urmat apoi un zgomot blînd și Învăluitor, al ușii de la intrare deschizîndu-se și apoi zgomotul, tot mai puternic, al unui buldozer ce urca dealul pe Cornhill, cu șenilele de oțel țăcănind amenințător. M-am cocoțat pe fotoliu și m-am Întins pe spate, cu toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1976_a_3301]