2,430 matches
-
la mănăstire: „Sevastița, numai tu poți să mă salvezi pe mine și pe Andrei din ghiarele diavolului. Te rog să nu-l uiți nici pe vărul nostru Costică...” și s-a stins ca o frunză ce se desprinde din pomul blestemat al vieții pământene. - Așa!... iar tu, dacă-nțeleg bine, măicuță dragă, te-ai angajat în fața muribundei că ai să te rogi Mântuitorului... să fie iertat un criminal? - Prea cuvioasă maică stareță, din fericire... și Andrei s-a stins în mod
ULTIMA SPOVEDANIE (NUVELĂ DE DRAGOBETE) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346838_a_348167]
-
889 din 07 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Îmi amintesc și-acum cu nostalgie, Prin clasa cincea când s-a demonstrat, La ora ce-mi plăcea la nebunie De-o profă, jos cu fesu', de chimie, Cât e alcoolul, astăzi blestemat, De criminal, chiar cu economie: A pus pe banca mea două pahare, (În prima stam, că nu se copia) Și l-a umplut cu apă pe cel mare, Apoi, pe cel micuț, tremurătoare, Cu țuică de Văleni, că mirosea, De
EFECTUL MORTAL AL ALCOOLULUI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 889 din 07 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346273_a_347602]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > SĂMÂNȚA NOROCULUI MEU Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 459 din 03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Brazde fertile peste tot cuprinsul necuprinsului... Și semănatori risipitori, blestemați să poarte păcatele firii în primăverile zămislirii. * Iertat e doar semănătorul căruia-i fură semințele vântul - și el, un semănator pe ogor sfințit sau blestemat să-i fie brazdă roditoare ori piatră stearpă. * Ce dezordine universală, cu-atâtea câmpuri mănoase
SĂMÂNŢA NOROCULUI MEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345296_a_346625]
-
03 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Brazde fertile peste tot cuprinsul necuprinsului... Și semănatori risipitori, blestemați să poarte păcatele firii în primăverile zămislirii. * Iertat e doar semănătorul căruia-i fură semințele vântul - și el, un semănator pe ogor sfințit sau blestemat să-i fie brazdă roditoare ori piatră stearpă. * Ce dezordine universală, cu-atâtea câmpuri mănoase și-atâția semănători risipitori! * Și-n așa haos pământesc (strunit cu greu de Sus) eu sunt sămânța norocoasă - nu pentru altceva, ci pentru că chiar eu
SĂMÂNŢA NOROCULUI MEU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345296_a_346625]
-
să-l mai țină!? Cred că o să-i dea și lui drumul". Multe întâmplări din sclavia petrecută la ruși a mai povestit unchiul Ion la toți ghioroienii și... nu după prea mulți ani, a părăsit această lume cu războiul ei blestemat... război care a răpus milioane de oameni, a lăsat văduve, mame îndoliate și copii orfani. În amintirea acelei zile de la Turnu Severin am scris o poezie (TRINU-I TRIN, NU ESTE OM) pe care... când o citesc simt că ochii
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
gară, la Severin,/ O măicuță și-un copil/ Ochii-nlăcrimați aveau,/ Cu mare jale-i strigau:// Trinule, tu-mi ai motor,/ Ești din fier și nu ai dor,/ Îmi duci soțul la armată,/ Iar eu rămân supărată ... // Fiară rea și blestemată,/ Dacă tăicuțul lui pleacă,/ Cine-o să mai stea cu el,/ Cum va crește singurel?// Trinule, nu-mi ai habar,/ Cât dor are-un militar,/ De soție și părinți/ Și de copiii iubiți?// Suflet n-ai și nu te doare
TAINA SCRISULUI (45) – SCRISOAREA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 819 din 29 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345473_a_346802]
-
-l înălță deasupra capului și lovi cu putere, de acolo de sus, de pe cal. Era furia prăzii încolțite , ce nu se dă învinsă . Repetă loviturile urlând ca o fiară , în dreapta și în stânga , peste ochi , peste spinări , peste fețele și destinele blestemate ale acestor nemernici fără Dumnezeu ! Văzu oamenii adunați și realiză că tatăl este în pericol.Lăsă jos povara, dădu pinteni calului și ajunse fremătând în mijlocul vâltorii ! Calul se răsuci spumegând ținut strâns de căpăstru și Ana , înțelegând pericolul în dimensiunile
OGLINDA VENEȚIANĂ de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376789_a_378118]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - XI. CASTELUL BÂNTUIT Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Întreaga săptămână familia Valdescu stătu cu frica în sân ca nu cumva demonul să le divulge secretul. Bănuiau că reîntoarcerea acestuia, pentru
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
pace! Din acest moment castelul nu mai este bântuit, iar tu ai o misiune de îndeplinit! A fost al principelui. Acum îți aparține! - Aici în mijlocul dracilor? - Dar noi suntem peste tot! Gata, nici pădurea și nici castelul nu mai sunt blestemate! Chiar și iazul, din această noapte, nu ne mai aparține! Gata, vraja s-a rupt! Împărăția noastră este cât cuprinde pământul! Crezi că n-avem și altceva de făcut decât să-ți păzim ție comorile și domeniile? Pătru Valdescu, principele
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
o mai deschidă, o luă sub braț și coborî treptele scării întortocheate. Ajuns în curtea castelului, încălecă, și aruncând o ultimă privire înapoi spre grandiosul castel năpădit de liane și bălării, luă calea de întoarcere spre casă. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - XI. Castelul bântuit / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1414, Anul IV, 14 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
XI. CASTELUL BÂNTUIT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376823_a_378152]
-
comori păzite de diavoli? Ptiu!- și-și continuă fuga. Deodată, în față, zări o flacără galben-albăstruie care se ridica printre trunchiurile stejarilor. - Ăsta-i legendarul joc al galbenilor! E ispita diavolului! Trebuie să ies cât mai repede din această pădure blestemată! Cu chiu cu vai reuși să ajungă pe coama dealului, de unde văzu luminițele lămpilor de petrol de la căsuțele țărănești ale satului său natal, uitat de aleșii națiunii. Liniștit, lăsă calul să coboare la pas către sat. Se puse în pat
COMOARA DIN PĂDUREA ALBASTRĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376802_a_378131]
-
credință ta să mai rămână Planetă se salvează prin iubire- Creștin, împui păcate din scripturi Cu antrax, cu napalm, drept umilire Înconjurat de-armate de sperjuri! * De ce-ai uitat creștin îndoliat De crimele comise în pustie? Conflictele din veacul blestemat Au otrăvit izvor cu apă vie Virgil Ciucă New York 18 ianuarie 2015 Referință Bibliografica: Replică îndoliata / Virgil Ciucă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1480, Anul V, 19 ianuarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ciucă : Toate Drepturile Rezervate
REPLICA INDOLIATA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1480 din 19 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376887_a_378216]
-
ne amețeau în luna lui mai cu mirosul lor . Iar mai la deal, pe coasta aia bătută în raza de soare ne tăvăleam noi băieții prin iarbă grasă. De ce m-o fi prins pe mine istoria dincolo de Prut? Amarnica și blestemata fu ziua de vară în 940! Și amare ne fură toate zilele și zilișoarele vieții. Vai de suflet de român necăjit și înstrăinat! Ca niște puiuți pribegiți am ramas ... Ne mai îndulceam amaru cu graiul și cu cantul nost.... Da
SECTIUNEA PROZA SCURTA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377025_a_378354]
-
mine”. Metafora triumfului vieții asupra morții învinge îndoiala de-o clipă și întrebările care, nevoit, se insinuează: “De ce-a mai fost / ce-a fost? De ce / să speri? De ce să / crezi că e ce nu se-arată? / O, îndoială crudă, / blestemată! M-am rătăcit. Rostesc / blasfemieri”. Dar, ca și Iov cel răbdător, poetul se întreabă: “Cine sunt eu să / judec? Lumea toată / mă-neacă în nădejdi și-n / mângâieri. / Dar nu mi-s de folos. / Mă sting și / pier / de jale
NIRVANA de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1479 din 18 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377872_a_379201]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - VII. SOLII ADÂNCURILOR Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Femeia se simțea așa de bine la pieptul bărbatului încât ar fi stat toată ziulica în pat. - Nu mi-ai povestit pe
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
al cimitirului, coborâră coșciugul cu moarta în ea și o astupară cu pământ. Preotul parohiei, Popa Ștefan, nici măcar de curiozitate nu veni la fața locului. Afirmă că nu se cade să spurce sfânta biserică cu simpatizantele necuratului. Referință Bibliografică: COMOARA BLESTEMATĂ - VII. Solii adâncurilor / Ion Nălbitoru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1396, Anul IV, 27 octombrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ion Nălbitoru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
VII. SOLII ADÂNCURILOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377919_a_379248]
-
spus adevărta tragedie pe care o trăia Prichindel. Matilda se iubea cu un avocățel pe care-l strigau mușterii „Gargară” (se dădea scriitor), dar când a auzit că Matilda a fost soția lui Prichindel... n-a mai călcat prin locul blestemat. Îmi pare rău că nu am văzut-o pe Matilda, care probabil se retrăsese din activitate și nu mai muncea la crâșma conului Gicu, fiindcă de foarte multe ori treceam prin fața cârciumioarei, când mergeam în Grădinari la nenea ION COANDĂ
LĂUTAR CU PLETE DALBE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1351 din 12 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376367_a_377696]
-
cerșetorii după el și se lăuda că dacă se va dărâma marele Templu el îl va rezidi în trei zile, deci făcuse doar niște promisiuni deșarte și mincinoase și din această cauză a fost ajuns de blestem, căci știm cu toții, blestemat e cel care este spânzurat pe lemn. În fine, noi avem dreptatea legiferată prin cuvântul scripturii, iar el a șters legea instituind o lege cu de la sine putere pe care a intitulat-o: legea iubirii de vrășmași. Dar iubirea de
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
vagabond! spuse arhiereul dojenitor făcând un gest cu mâna. Ai noroc însă că ne știm de multă vreme și n-o să te biciuiesc așa cum meriți. Dar acum să-ți spun și eu ceva la care te rog să reflectezi. Iată: ,,Blestemat este cel spânzurat pe lemn”! Știi tu asta? Insinuiezi că acest învățător care v-a sucit mințile era Mesia! Romanii l-au spânzurat pe lemn, deci a fost blestemat! Iar Mesia nu poate fi blestemat! rosti Anna triumfător. Mesia va
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
unii au ajuns să adopte pe față și sub scutul legii lucrurile pentru care au fost nimicite Sodoma și Gomora . Și uneori mari căpetenii ale creștinismului (fals). 35 . Credința sinceră în Hristos te face să lași toate lucrurile rele și blestemate , să le scoți afară din tine ; dar din cei cu o credință superficială sau care nu au credință deloc , cine îi face să lase lucrurile rele , căci lege umană adeseori se poate ocoli ? 36 . Singurul om care a ieșit biruitor
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
o furtună sau vreme grea , oamenii îl caută pe Dumnezeu dar mai pe urmă își văd de ale lor. 50. Omul e cea mai gingașă și mai nobilă ființă de pe Pământ , dar vai e și cea mai groaznică și mai blestemată făptură din câte a creat Dumnezeu . 51. Adevărul e ca o fântână săpată în stâncă . Cu cât scoți apă din ea cu atât apa e mai bună și mai proaspătă , și-ți stâmpără mai profund setea . 52. Aproape toți oamenii
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
făcut? - Am încuiat-o în iatacul ei, sub pază strașnică. - Bine! zise împăratul. Alte păreri? - Sire, cuvântă și Rază de Vis, lăsați-mă pe mine să-i învălui pe cei doi îndrăgostiți cu razele mele vrăjite. Ei vor uita de blestemata împărăție a cumplitei Ierni. Apoi, îi vom duce în Grădina Fericirii Veșnice, unde le voi organiza eu, în fiecare zi, petreceri de vis la care veți participa și Majestatea-Voastră cu cinstiții voștri slujitori. - Exclus, Majestate! sări Rază Fierbinte. Acest Mărțișor
MĂRŢIŞOR-10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1493 din 01 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375970_a_377299]
-
când luna coboară în mare. Ce noapte-ntinată... de tine ( azi) mă desparte, ce noapte străină, ce vuiet în ochiul de ape... * În umbra zeilor, te caut iubito, neprețuito, frumoasă floare rămasă pe-o piatră- la răscruce de vremi - aruncată... oh! Blestemată seară... surâsurile toate-mi devin o grimasă când trista-mi amintire te caută disperată, în lumânări - de vifor spulberate - * Mai albastre decât cerul coborât peste ape rămân jurămintele și-mbrățișările noastre. O! Zei! Nu lăsați pădurile să moară de dragul unei
ÎN UMBRA ZEILOR, TE CAUT... de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1465 din 04 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376681_a_378010]
-
larg aripile. ULTIMA FILA DIN VIAȚA MEA E-o dimineață albastră, dar nu și pentru tine, Reyhaneh, fata din tărâmul de aur, închisă șapte ani, maltratată și judecată a fi executată prin spânzurătoare pentru împotrivirea întinării ei. În noaptea aceea blestemată ar fi fost moartă, după ce ar fi fost pângarită, de nu ar fi înfruntat, cu un stilou, frica și demonul atacator. Nouăsprezece ani i-a permis lumea ei să trăiască. Nouăsprezece ani până să înțeleagă ororile lumii în care-a
CERUL (POEME) de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375114_a_376443]
-
condamnat la 12 ani de închisoare. Cercetările și interogatoriile au continuat însă, frecvent, și după condamnare. În decembrie 1949 a fost dus la penitenciarul din Aiud și, de acolo, în februarie 1950, a fost trimis la închisoarea din Pitești, centrul blestemat al „reeducării” deținuților, unde „țăndări din sufletele noastre au ajuns pînă la Cer”... Trece, mai departe, prin alte locuri ale detenției politice, mereu hărțuit de Securitate („pentru continuarea cercetărilor în vederea clarificării tuturor problemelor cunoscute”). Sergiu Mandinescu a fost eliberat din
SERGIU MANDINESCU-UN POET AL ÎNCHISORILOR COMUNISTE FOARTE PUȚIN CUNOSCUT, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1974 din 27 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375232_a_376561]