1,671 matches
-
extrem de importante în ultimele decenii pe tărîmul literaturii, al filmului, muzicii, teatrului și a întregii lumi a artelor 3. Expresia culturală a constituit întotdeauna o modalitate de rezistență în fața opresiunii și de exprimare a experiențelor de rezistență și luptă. Gospel, blues, jazz, rock sau alte forme de muzică au exprimat, în mod tradițional, lupta și rezistența afro-americanilor. Literatura "neagră" a fost, de asemenea, o sursă de bogată originalitate care a făcut auzite vicisitudinile experienței afro-americanilor și cultura lor. Pe parcursul ultimei decade
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
al filmelor inspirate din viața de colegiu a adolescenților. Următorul său film, Do the Right Thing (1989), a fost recunoscut imediat drept o mărturie cinematografică a situației negrilor din Statele Unite de astăzi, iar filmele care i-au urmat (Mo' Better Blues, Jungle Fever, Malcolm X și Crooklyn) au dus la recunoașterea lui Lee drept unul dintre cei mai importanți cineaști din Statele Unite. Mai mult, succesul filmelor lui Lee a ajutat în deschiderea unor căi de finanțare a unei serii de alte
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Scena dintr-un restaurant fastfood, în care studenții se confundă cu clasa muncitoare a negrilor, sugerează ostilitatea și diferența între aceste categorii ale afro-americanilor contemporani, însă aceste diferențe nu sînt explorate în mod adecvat în filmele lui Lee. Mo' Better Blues (1990) și Jungle Fever (1991) se centrează pe figurile unor profesioniști negri și dacă cel de-al doilea film prezintă imagini dintr-o casă de nebuni și urmărește degradarea datorată dependenței de droguri, nici unul dintre ele nu explorează realitatea oprimării
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Atît Jungle Fever cît și X fetișizează pielea albă a femeilor, prezentîndu-le pe acestea atît ca pe niște obiecte ale dorinței bărbaților negri, cît și ca o cale a pierzaniei acestora. Una dintre prietenele cîntărețului de jazz din Mo' Better Blues are pielea deschisă la culoare, pe cînd cealaltă are pielea negru închis. Majoritatea scenelor de sex din filmele lui Lee sînt filmate noaptea și lumina exagerează diferențele de culoare a pielii, accentuînd interesul aproape obsesiv pe care îl dă Lee
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
abandonează soția negresă pentru o femeie albă, relația cu aceasta din urmă eșuînd ulterior. Hola Darling în She's Gotta Have It întărîtă trei negri unul împotriva celuilalt, tensiunea care rezultă distrugîndu-i toate relațiile. Cîntărețul de jazz din Mo' Better Blues are două prietene și, o dată în plus, această situație este prezentată ca nefondată; personajul principal se căsătorește cu femeia care este cea mai convențională dintre cele două, își întemeiază o familie și renunță la cariera sa în jazz. Astfel, în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
superioare mărețelor performanțe de gen din cinematografia hollywoodiană. Rap-ul și discursul radical al negrilor Afro-americanii au folosit în mod tradițional muzica și idiomul muzical ca forme privilegiate de rezistență la opresiune. Gospelul a apărut ca răspuns la sclavie, în timp ce blues-ul a răspuns la rasismul instituțional, ambele exprimînd astfel suferința produsă de opresiune și rezistența față de aceasta. Ragtime și jazzul s-au adăugat apoi experiențelor afro-americane, căutîndu-și un idiom muzical care să exprime suferința și bucuria, agonia colectivă și revolta
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bucuria, agonia colectivă și revolta individuală, dominația și rezistența. Pe măsură ce afro-americanii s-au mutat din sud în orașele industrializate din nord, ei au creat noi forme de muzică pentru a-și descrie experiențele, producînd, printre alte forme, și rhythm and blues-ul. Muzica și cultura afro-americane erau adesea limitate la enclavele locuite de negri și erau răspîndite în primul rînd în interpretări live. În timpul anilor '50, R & B s-a transformat în muzică rock and roll și artiștii negri precum Fats
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
profesioniste și muzica rock au promovat cel mai mult lupta pentru libertățile civile ale negrilor, arătîndu-le albilor că și negrii sînt "cool", demonstrîndu-le că și ei sînt ființe umane care meritau toate libertățile civile existente. Mare parte din rhythm and blues-ul negrilor care a migrat în rock and roll era un produs urban, al ghettoului, și cultura afro-americană a asimilat cu repeziciune muzica în textura vieții urbane. Radiouri, boxe, radiocasetofoane walkman și difuzoare de stradă transmiteau sunetele culturii negre mai
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
interpretat într-un stil rapid, staccato, deși ritmul și rima adesea complexe pot crea tensiuni între spontaneitatea interpretării și fixitatea versurilor. Cîntecele rap sînt adesea povești lungi și complexe cu variații individuale și solo-uri reluate din ragtime, jazz și blues. Raperul seamănă adesea cu un preot al bisericii negrilor, care are un mesaj pentru auditoriul său. Mesajul este transmis de către rapperi în moduri diferite și, asemenea corului din bisericile negrilor, raperii au și ei un fundal coral. Muzica rap utilizează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
imaginii și a identității Miami Vice a fost, alături de MTV, exemplul favorit al multor critici despre ce reprezintă televiziunea postmodernă. Serialul s-a născut în 1984, apărînd ca un produs al producătorului Anthony Yerkovich (care a produs și Hill Street Blues a regizorului de film Michael Mann); Mann a devenit figura dominantă și a rămas în această poziție pînă la încheierea serialului, în 1989. Serialul a luat forma unei povestiri polițiste avînd în centru figurile a doi ofițeri ce lucrează sub
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cuvinte. Textele sale nu au caracter polisemic, rezistă lecturii și se complac într-un joc propriu, cu scopul de a descompune sensul. În vreme ce Madona manifestă tendința de a exploata genurile familiare ale muzicii populare, Anderson amestecă genurile pop, rock, jazz, blues, gospel, clasic și altele, cu un nou sound electronic și cu imagini create pe calculator pentru a produce un nou tip de spectacol și de artă multimedia o "implozie" postmodernistă între artă "înaltă" și "comună" și genuri muzicale familiare. Într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Într-o secvență din Home of the Brave, spune: "Bun venit în spațiul artei dificile" și apoi interpretează piesa "Language is a Virus From Outer Space" ("Limba este un virus din spațiul cosmic"). Acompaniamentul muzical amestecă voci de cîntăreți de blues, cu ritmurile de jazz produse de saxofon, percuție, chitară și pian, cu ritmuri rock, toate formînd, în final, un hibrid cu sound pop. Imaginile și cuvintele fulgeră pe ecran, într-un stil multimedia caracteristic lui Anderson, iar ea încheie piesa
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
drogurilor și crimei. În secțiunea despre " Utopia devenită realitate" din volumul America se afirmă în permanență că Americii îi lipsește cultura, în vreme ce Europa reprezintă cultura înaltă, elitistă. Baudrillard nu ia nici un moment în considerație forme ale culturii americane precum jazzul, bluesul, rapul sau orice altă formă de muzică populară; el pare să considere că arta americană este mult sub nivelul celei europene; și, deși se referă în mod constant la efectul extrem de important jucat de cinematografia hollywoodiană, el privește cinematografia, televiziunea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Music Video Reader, Londra, Routledge. Fromm, Erich (1941), Escape From Freedom, New York, Holt, Rinehart and Winston. Gane, Mike (1991a), Baudrillard, Critical and Fatal Theory, Londra, Routledge. (1991b), Baudrillard's Bestiary, Londra, Routledge. George, Nelson (1988), The Death of Rhythm and Blues, New York, Pantheon. Gerbner, George (1992), "Persian Gulf War: The Movie", in Mowlana et al. (eds.), Triumph of the Image, Boulder, Colorado, Westview. Gerbner, George and Larry Gross (1976), "Living with Television: The Violence Profile", Journal of Communication (Spring). Gibson, J.
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
ale noii generații de instrumentiști sunt noile delicii ale capitalei. Se aud tot mai des trompete, clarinete și saxofoane, iar chitările, pianele, alături de bas și baterie, se potrivesc parcă mai mult cu ritmul tot mai agitat al oame- nilor. Dacă bluesul, dixielandul sau chicagoul nu reușiseră să pătrundă la vremea lor, odată cu maturizarea swingului și apariția marilor orchestre, odată cu apropierea de revoluția be-bopului, care plutea în aer și avea să deschidă drumul peste ani cool- jazzului și hard-bopului, iată că muzica
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
noi, blocuri din beton și sticlă, ridicate după 1945 cu o fervoare și o dorință de recuperare impresionante. În gară, când ieșim pe peron, avem surpriza unei primiri insolite, zgomotoase: o trupă de jazz care ne cântă piese dansante și bluesuri, nu marșuri militare. În fața lor țopăie de zor o tipă tunsă scurt, probabil șefa orchestrei sau, mai degrabă, o animatoare de profesie - genul „activistei” în pantaloni, care mai și cântă la portavoce. Apoi ne ia în primire o echipă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de data aceasta a fost altfel. Parcă mai umilitor decât altădată, dar nu știu de ce. Pentru că nu a știut să mi-l ofere, a făcut-o mecanic, din obligație. Anul 2002 Ascult la radio o selecție din ceea ce noi numeam blues (de fapt slow-urile imbecile, cu sirop de roze ale anilor '90). Melodii pe ritmul cărora cred că am dansat de sute de ori în riturile noastre de împerechere din căminele studențești. Mă întreb unde și cum a putut să
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
melodia Like a Prayer, Madonna, albumul din 1989. O melodie la începutul căreia inocentele mele colege de liceu se simțeau datoare să ne spună nouă, masculilor cu început de mustață, că: "accept să dansăm, dar să știi că nu este blues!" O dulce, hipnotică, îngrozitoare nostalgie fizică mă cuprinde. Am tot scris în acest fals jurnal despre muzică ca vehicul al nostalgiei. Muzica este cu adevărat purtătoare de memorie, așa cum au încercat de altfel să demonstreze studiile savante, cum ar fi
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
Teatrul „Luceafărul“, în spectacole de divertisment muzical. Titel Popovici a reușit performanța de a propune publicului o orchestră de estradă „Univers“, alcătuită din 35 de instrumentiști, majoritatea studenți la Universitatea de Arte „George Enescu“ Iași, organizând două ediții ale Festivalului „Blues pentru Iași“. În 1980 a devenit membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (U.C.M.R.). A organizat Festivalul „Flori de tei“, la care, de-a lungul edițiilor, multe premii au revenit elevilor Școlii Populare de Arte din Iași. A
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Internațional în 2012. Publică volumul Vagabondul stelar, Editura Contact Internațional. POPESCU-NEVEANU, Paul (1926-1994), fiu de preot, psiholog, autor; PRICOP, Ion Gheorghe (n. 1994), scriitor; RAICU DELAHUȘI, George, scriitor; RĂDUCANU, Maria (1967), Cântăreața de jazz, nonconformista, îmbină folclorul românesc cu jazzul, bluesul. Lansează o serie de albume. RĂDULESCU, Constantin (n. 1914), fiul profesorului Al. Rădulescu de la Liceul „Cuza Vodă”, dirijor, artist emerit, directorul Teatrului de opereta din București; RĂILEANU, Grigore (1913-1966), geolog, profesor universitar doctor, autor. ROTARIU, Mihai, coordonator, alături de Costin Clit
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
o fixație pe teroriste cu cătușe la mîini ; Carlos amintindu-și cît de bine ajunseseră să-l știe copiii lui pe unchiul Jacques : filmul e plin de asemenea momente epifanii negative care-ți extind cultura răului. Dilema Veche, aprilie 2008 Blues Iubire cu gust de afine/My Blueberry Nights (SUA, 2007), de Wong Kar-Wai Tare aș vrea să mă înșel, dar mi se pare că în noul lui film, My Blueberry Nights, Wong Kar Wai dă semne de (sper că numai
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
Center. - Agamemnon de Eschil, la Lincoln Center și Delacorte Theater din Central Park. - Sonata spectrelor de Strindberg, la Yale Repertory Theatre, New Haven. 1978 - Sganarelle, un spectacol de piese Într-un act de Molière, la Yale Repertory Theatre. - Mad dog blues de Sam Shepard, spectacol montat pe plaja Oceanului Atlantic, la New Haven, cu studenții școlii de teatru de la Yale University. - Maestrul și Margareta, adaptare de Andrei Șerban după romanul lui Bulgakov, la Public Theater, New York. 1979 - Umbrelele din Cherbourg, un musical
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
puțin capul. Cred că fetele deștepte au cel puțin trei sute de feluri de răspunsuri pentru un bărbat divorțat, în vârstă de treizeci și cinci de ani. I-am mulțumit și am pornit mașina. Dylan cânta Stuck Inside of Mobile with the Memphis Blues Again. Fata mi-a mai schimbat puțin starea de spirit. Ceasul digital de pe bord arăta ora patru și patruzeci și două de minute. Amurgul se lăsa ușor. M-am strecurat cum am putut pe străzile aglomerate și am pornit spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
universal apare Întîmplător, nu ține de un program și nici nu trece prin manifestarea unei voințe. A Înțeles asta atît detîrziu Încît astăzi, cînd citesc cel mai recent roman al lui David McNeil, Angie ou les douze mesures d’un blues (Gallimard, 2007), autor francez (!) am senzația că citesc literatură engleză tradusă În franceză. Faptul că acesta pare să fie viitorul literaturii franceze nu trebuie pus pe seama predării literaturii franceze În școli, ci chiar pe seama identității literaturii franceze Înseși care, În
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
BOZZETTO R. (1992), L' Obscur objet d'un savoir: fantastique et science-fiction, deux littératures de l'imaginaire, Presses de l'université de Provence, 1992. EIZIKMAN B. (1979), "Ronge et dérange, le temps incertain", în Inconscience fiction, col. Matin d'un blues, Kesselring, pp. 7-11. FONDANECHE D., "Dick, the libertarian prophet", Science Fiction Studies, nr. 45, pp. 161-169. HABERMAS J. (1978), La Technique et la science comme idéologie, col. Tel, Gallimard, nr. 161, 1990. LABBÉ D. și MILLET G. (2002), La Science-fiction
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]