1,995 matches
-
și dineurile cu câte două sute de persoane, avioanele particulare și automobilele cu șofer, pariurile imbecile pe talente de mâna a doua sau a treia, stipendiile lunare pentru artiști ale căror lucrări nu se vindeau), dar gâsca se prăvălise ca un bolovan în Mexic și nu avea să mai facă niciodată ouă de aur. Acesta a fost momentul în care Dryer a născocit un plan pentru a-l scuti pe Harry de necazuri. Cu suptul și fututul mergea o vreme, dar, dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
care se uită la mine?), și-a amintit cine sunt și a zâmbit. — Cum ai dormit? am întrebat-o. — Foarte bine, unchiule Nat, mi-a răspuns ea, pronunțând cuvintele cu un accent care părea a fi din sud. Ca un bolovan mare pe fundul fântânii. Zbang! Gata. Lucy vorbise. Fără îndemnuri și încurajări, fără să se mai oprească să se întrebe ce urmează să facă, deschisese pur și simplu gura și vorbise. M-am întrebat dacă domnia tăcerii luase sfârșit sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
în cale: suna telefonul - nu răspundea dacă nu suna-n telenovelă -, mă și mir cum Dumnezeu mânca totuși, că mie în zile ca acelea cina și prânzul luate deodată cu pâine în exces mi se opreau în capul pieptului ca un bolovan. Cel puțin în săptămâna asta știu că banii n-or să-mi permită să bag în mine până să mi se pună bolovanul și nici nervii nu-mi mai sunt atât de contractați după trecerea șocului din prima zi, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cina și prânzul luate deodată cu pâine în exces mi se opreau în capul pieptului ca un bolovan. Cel puțin în săptămâna asta știu că banii n-or să-mi permită să bag în mine până să mi se pună bolovanul și nici nervii nu-mi mai sunt atât de contractați după trecerea șocului din prima zi, cu lipsa lui Ilie. Mai trec în fiecare zi pe la casa cu obloane trase din Cuza Vodă, dar parcă numai din obișnuință... După două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
care suntem împinși să o urmăm, harta noastră a intrat din nou la apă. Nu am învățat destule lecții? Nu am pierdut bătăliile în fața lui Chiang Kai-shek sau a japonezilor, ci în fața dușmanului dilăuntru. Capetele fraților noștri se rostogolesc precum bolovanii... În ce privește păstrarea inocenței politice, da, vrem să ne-o păstrăm, nu din ignoranță, ci din cunoaștere și înțelepciune. Conducerea noastră e atât de slabă, că ghinionul nu ne mai părăsește. Ne cad dinții când bem apă rece, și ne împiedicăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
nu aluneci! Atenție să nu... De câte ori n-ai mai mers pe aici, la fel, la fel, la fiecare pas picioare nenumărate urcă odată cu tine treptele de ciment ale podului, dedesubt, trei firișoare de apă, supte de limbile de nisip, de bolovanii mari, rotunjiți, pe care stau sezoniști modești. Leșuri moi, albicioase așteptând zadarnic să mai iasă soarele peste pământul semănat de umbre. Ajunserăm la capătul de apă/ pe-afundul ocean, unde-i orașul cimerian, poporul cel de-a pururi/ Învăluit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
că ai venit să mă ucizi? — Da. De asta am venit. Mubarrak aprobă în tăcere, înțelegător, apoi privi lung în jurul său, la pământul încă reavăn și la minusculii lăstari de acheb ce încercau să-și scoată capul printre stânci și bolovani. A fost frumoasă ploaia, spuse. Foarte frumoasă. — în curând pustiul se va acoperi de flori, și unul dintre noi nu-l va putea vedea. — Trebuia să te fi gândit la asta înainte de-a aduce străini în tabăra mea. Sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
prima rază de soare alunecă peste pustiu când terminase să se acopere cu pietriș, lăsându-și descoperiți doar ochii, nasul și gura, care, în cele mai grele ceasuri ale dimineții și serii, aveau să fie protejate de umbra a doi bolovani mari. Oricine ar fi putut urina la trei metri distanță, fără să bănuiască măcar că acolo, chiar sub picioarele lui, se ascundea un om. în fiecare dimineață, când jeepul se apropia din nou de sebhka, s-ar fi spus că două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
națiunea spre destinul său. Prin urmare, închisorile gemeau de răufăcători și oameni politici din opoziție, și în nici una din aceste pușcării nu era loc pentru cineva care se născuse, ca acel targuí, ca să trăiască în spații fără hotare. Când umbra bolovanilor nu-l mai protejă, soarele îl izbi din plin în față și picături mari de sudoare îi curseră în voie pe frunte, deschise ochii și, fără să se miște, privi în jurul său. Dormise fără să facă nici cel mai mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
nevastă? Păi, dacă aia de-acasă nu e în stare... atâta că nu vrea să divorțeze. De câte ori nu se certaseră la cuțite și pe chestia asta? De câte ori nu i-a spus, și el nimic, Mirelo, tot ca piatra și ca bolovanul, de nu l-ai urni nici mort din ale lui. Vedea bine că nu poate să-l aibă doar pentru ea, iar pe de altă parte, degeaba ar fi vrut s-o rupă de tot cu el, că nu putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
ale soră-sii, care bineînțeles că trebuiau și ele bârfite. Păi, Roșioara cu copiii ei crescuți vai de capul lor, care o șantajează de nu-ți vine să crezi. Păi, să-l vezi p-ăla mare cum o amenință cu bolovanul că-l aruncă-n televizor dacă nu-i dă bani de discotecă, un mucos de treișpe ani, ziceți și dumneavoastră, domnu’ Rafael, dacă acuma, la treișpe ani, la care el că te rog io mult de tot să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
îl complimenta subtil cum că n-ar fi chiar așa bătrân față de ea, friptă cum era să se lege de viața Roșioarei, care mereu pă interes și care n-ar mai avea mult până să-i dea fiu-său cu bolovanul în cap ca să scoată bani de la ea, și c-o știe ea pe Roșioara ce-i poate pielea încă de pe vremea când lucra la cantină și-i ținea copiii pe mâncare, și drept răsplată, s-a apucat să umple cartierul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2084_a_3409]
-
invitații apucau cupele și se așezau În preajma cursurilor de apă, naturale sau artificiale, care șerpuiau printre plopi. Servitorii se grăbeau să le aștearnă Îndată covorul sau perna pe locul ales, dar unii dintre oaspeți se mulțumeau să șadă pe un bolovan sau chiar pe pământul gol; grădinile Persiei nu au gazon, ceea ce, În ochii unui american, le dă un aspect oarecum golaș. În acea seară s-a băut În mod rezonabil. Cei mai pioși se mărgineau la ceai. În acest scop
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
îi zdrobise capul ultimului reacționar. Expresiile astea le auzisem la ora de istorie, acolo unde notele mele n-aveau nevoie de nici o lamă de ras. Am aflat însă că ultimul reacționar încă nu murise: i se zicea disident și căra bolovani de colo-colo, câteodată chiar și douăzeci de ani. Asta o spusese tata și nu numai el, ci și postul de radio pe care îl asculta în toiul nopții. În timpul zilei și în afara apartamentului nostru, cuvântul disident era interzis. Tata îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
numai el, ci și postul de radio pe care îl asculta în toiul nopții. În timpul zilei și în afara apartamentului nostru, cuvântul disident era interzis. Tata îl interzisese, iar eu îi respectam interdicția cu sfințenie, pentru că nu voiam să-1 știu cărând bolovani. Avea și așa probleme cu spatele. Odată, grasul de la noi din clasă - și grași erau puțini, fiindcă prea puțini aveau destulă mâncare ca să se îngrașe - a pus întrebarea cine fusese de fapt primul revoluționar. Marx fusese, desigur, a sărit îndată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
tot. Și de ce n-a fost strada pustie miercuri seară, când crainica a anunțat filmul rusesc Balada soldatului? În orice caz, tata vorbea prea mult. Nu ca mama, ci de unul singur. Asta l-ar fi putut ferici cu niște bolovani grei de cărat. Așa că am luat eu măsuri de precauție. Am spus în clasă, în gura mare, că primul revoluționar fusese tovarășul, doar pentru aceea stătuse el în închisoare, pentru revoluție. Precis că discursul meu i-a îmbunătățit situația tatei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
să fii disident. Atunci nu aveai numai bonuri, puteai și să pleci mai repede în America. Tata nu era disident. Să fii disident însemna să nu stai de vorbă cu sectoristul în bucătărie la tine despre vecini, ci să cari bolovani la închisoare, preferabil mai mulți ani. Să fii disident însemna, de asemenea, să ai în permanență o umbră. Atunci, după o convorbire, telefonul făcea de două ori clic. Tata și cu mine trebuia să așteptăm până se va ivi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
părut un fel de cutremur. „E plăcut aici, cu tine”, a pus ea. „E plăcut aici, cu tine”, am răspuns eu. Am tăcut amândoi și era ca și cum aș fi încetat să respir și totul s-ar fi oprit în loc. Ca bolovanul cel mare de lângă noi. El stătea neclintit acolo, din copilăria noastră sau puțin mai mult. Ea m-a privit dintr-o parte. „Alin.” „Da.” „Există un poem despre tine.” „De Eminescu. Mama l-a citit pe Eminescu, pe când era o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
și eu așteptam la școală să se deschidă deodată ușa clasei și să vină unii ca să mă ia. Până la urmă, se pare că povestea cu disidența va deveni totuși o realitate. Cu singura deosebire că acum toți trei vom căra bolovani. În sfârșit, să zicem că pe mine mă vor cruța, având în vedere vârsta și boala și mă vor pune la numărat bolovanii. N-a venit nimeni. La al doilea post de control, s-au mulțumit să ne urmărească din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
povestea cu disidența va deveni totuși o realitate. Cu singura deosebire că acum toți trei vom căra bolovani. În sfârșit, să zicem că pe mine mă vor cruța, având în vedere vârsta și boala și mă vor pune la numărat bolovanii. N-a venit nimeni. La al doilea post de control, s-au mulțumit să ne urmărească din priviri de departe. Ne-au lăsat să trecem, fără să ne oprească, apoi șoseaua a devenit mai lată. Am aruncat o privire în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2370_a_3695]
-
un răget În spatele crestei, lăsÎnd În urmă o trîmbă de praf. Dedesubt, dincolo de cîmpul pe care mișunau ambulanțele, se vedea frunzișul Înverzit de pe malul rîului. Mai era o casă mare cu acoperișul din țiglă roșie și o moară făcută din bolovani; printre copacii din jurul casei aflate dincolo de rîu străluceau flash-urile aruncate de armele soldaților noștri. Trăgeau direct spre noi și Întîi vedeai flash-urile gemene, apoi auzeai bum-bum-ul sec, răgușit, ieșit din gurile de 76, și apoi scîncetul În crescendo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
de un albastru Închis. Un braț al lacului se-ntindea Între mlaștină și dealuri. Numai că de unde stăteau acum nu-l puteau vedea. Simțeau doar de la distanță că e acolo. — Uite izvorul, Îi spuse Nick soră-sii. Și unde vezi bolovanii Ăia, acolo mi-am pus cortul ultima oară. — E foarte, foarte frumos, Nickie. Putem să mergem să vedem lacul? — E un loc de unde se vede. Dar ar fi mai bine să ne punem lucrurile aici. MĂ duc s-aduc niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
știe lucrurile astea. Dar nici vorbă, toți se agită, Își construiesc berbeci și turnuri de asalt din lemn, cunoașteți Înjghebările alea pe roți care se Împing lângă zidurile dușmane și aruncă foc, pietre, săgeți, În timp ce de departe catapultele bombardează cu bolovani... Ascalonienii Încearcă să incendieze turnurile, vântul le e nefavorabil, flăcările cuprind zidurile, care În cel puțin un loc se prăbușesc. S-a făcut breșa! În acest moment toți asediatorii năvălesc prin ea ca un singur om și se Întâmplă ciudățenia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
mai rămâne o țigară lui. Aerul e tot mai tare și respirația îl face vizibil ca o locomotivă: a naibii treabă!. Auzul îi țiuie de cartușele care seceră mărăcinii. Stârcii și guzganii aleargă înnebuniți. Explozii firave îl caută la rădăcina bolovanilor mai răsăriți. Inima lui Leonard se zbate entuziasmată. Peste ea, în buzunar, se află scrisoarea. Scrisoarea către cei de acasă cu mesajul de adio al unui eventual erou. La ora patru, împuținați, inamicii ripostau tot mai slab. Zorilele îi surprinseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
din Keats și Berdiaev. Când noi străbatem pustiul până la măsuța greierului : Alo, noi? Da, noi! cine ne... Ascultă, sunt aici în bluzonul ăla bej cu mickey pe față și o chiflă pe verso, Și noi ce să..., ...cu piciorul pe bolovanul de care se reazemă cabina telefonică și cu vreo 15 pijamale la fundul meu care vor să scape și ele de-aici. V-aștept urgent la ospiciu! auzi, la ospiciu! Când coborâm după 35 de stații la 2 prăjini de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]