1,819 matches
-
nevoie de un mediu pentru a trăi: e vorba de rațiune, pe care o mai fixați și În proverbe. Și recunosc anumitor bipezi, anume românilor, o subtilitate cu totul deosebită În această privință. Un exemplu e „câte bordeie atâtea obiceie“. Bordeie? Un cuvânt care semnifică, pentru mulți - aceia educați În epoca pe care vă chinuiți În fel și chip s’o renegați -, sărăcia. Dimpotrivă. Bordeiul, adică adăpostul Îngropat În pământ, e ceva cât se poate de natural. În fond, asta e
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
românilor, o subtilitate cu totul deosebită În această privință. Un exemplu e „câte bordeie atâtea obiceie“. Bordeie? Un cuvânt care semnifică, pentru mulți - aceia educați În epoca pe care vă chinuiți În fel și chip s’o renegați -, sărăcia. Dimpotrivă. Bordeiul, adică adăpostul Îngropat În pământ, e ceva cât se poate de natural. În fond, asta e opțiunea Naturii care Își Învață copiii cuminți - animalele - să-și sape vizuini. De nu, să le fure de la alții, mai conștiincioși, precum vulpea de la
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Învață copiii cuminți - animalele - să-și sape vizuini. De nu, să le fure de la alții, mai conștiincioși, precum vulpea de la viezure. Dar mai e ceva, și mărturisesc că am tras cu ochiul prin notițele amicului meu biped: Îngropat În pământ, bordeiul devine un fel de beci. Adică păstrează o temperatură constantă tot anul - anul vostru, al trăitorilor Într’o zonă tempe rată. Adică, mereu 11 C prin Muntenia, 10 pe la Iași, vreo 9 pe la Suceava; răcoare vara și căldură iarna, când
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Suceava; răcoare vara și căldură iarna, când pe deasupra suflă crivățul prin care rușii exportă vreo 20 de grade, dar sub zero... fără urmă de foc; pe când casa, bântuită de toate vânturile, trebuie musai Încălzită. Și, doar cu câteva găteje, locatarul bordeiului poate chiar huzuri; fără ca Natura să simtă ceva. Încă, lutul În care bordeiul e săpat, ca și cu lemnul care-i alcătuiește acoperișul, sunt nu numai cele mai naturale materiale, dar și cele mai indiferente pentru locuitori din punct de
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
exportă vreo 20 de grade, dar sub zero... fără urmă de foc; pe când casa, bântuită de toate vânturile, trebuie musai Încălzită. Și, doar cu câteva găteje, locatarul bordeiului poate chiar huzuri; fără ca Natura să simtă ceva. Încă, lutul În care bordeiul e săpat, ca și cu lemnul care-i alcătuiește acoperișul, sunt nu numai cele mai naturale materiale, dar și cele mai indiferente pentru locuitori din punct de vedere energetic, acela În care omul excelează printr’o diversitate care face orice
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aceste materiale mai fac ceva: Înglobează, tocmai pentru că’s incapabile a-și impune „feleșagul“, precum face cărămida, betonul, fierul, aluminiul, sticla ori alte materiale moderne, Înglobează deci un biocâmp rezultant al familiei, individualizând-o față de oricare alta, locuitoare a altui bordei, desigur față de tot atâtea obiceiuri. Asta e vrerea Naturii: o diversitate, dar nu una dusă la extrem, la individ, care riscă astfel chiar incompatibilitatea cu partenerul condamnând viața la moarte, ci una dusă - ca adevărul aflat la mijloc - până la o
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot microscopice, dar de care vă depinde viața, ca de pildă bacteriile nitrificante din sol, dar și moartea, adică acelea din țintirim, care eliberează locul pentru altul... Și, revenind la leit-motivul discursului meu, eu, pisica, prefer să mă oploșesc În bordeiul cutare, acela care mi-e pe plac, dar În citadinul care vă uniformizează mă simt străin. Percep ceva compatibil, dar la nivel global, nu și iubire, aceea pe care doar o familie anume mi-o poate acorda. Și prefer să
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
a versifica ori de a „melodia“ ori, și mai rar, ambele, restul fiind afoni. Și acela o face la bucurie, la necaz - à propos de țiganul care cântă când e flămând - debitând, pentru sine dar În auzul tuturor vecinilor, de bordei ori de ogor. Aici abia intervine colectivul, dar unul care nu crează, ci doar alege. Și astfel, dacă creația aceluia e pe placul grupului căruia Îi aparține, ea va fi adoptată, răspândită (de cei care cât de cât pot articula
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
cald. I-am făcut o cămașă și o catrință nouă. Și atunci am văzut că am o nevăstuță mândră ca un păun. Câtăva vreme am lucrat amândoi la un jilip prăpăstios și luciu, ca osul înghețat. N-aveam casă, nici bordei. Dormeam sub cetina brazilor și cetină așterneam sub noi, peste nea. Acolo nevăstuța mea a născut prunc. Noaptea îl țineam la sân, să nu înghețe. Că acolo la jilip mulți oameni au murit de ger ; mulți erau schilăviți de lemnele
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
rătăcit berte cingători la femei birt crâșmă, locandă blid farfurie din pământ blidariu suport pentru vase blehăi, behăi(a) a vorbi într-una, a spune vrute și nevrute blehiu tablă boachtăr paznic de noapte boboanțe bomboane boltaș om de prăvălie boltă prăvălie bordei adăpost săpat în pământ boscorodi a vorbi fără înțeles boreasă nevastă boșorog trecut spre vărsta a treia botă vas de lemn pentru apă de băut bresenești (a) a face treaba cu întârziere brăcinariu cingătoarea pantalonilor brănișteriu brigadier silvic briftaș pungă
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sau al Loieștilor. În general, fiecare casă bătrână arată până astăzi două cămări scunde, la care se ajunge printr-un culoar intermediar, strâmt și întunecos. Prin ferestrele mărunte mult soare nu răzbătea în încăperi. În curte, alături, se humuia un bordei pentru troacă, pentru așezatul lemnelor sau chirpiciului; în alt loc se zidea un cuptor pentru vară; lângă casă, cușca câinelui, paznic slăbănog și răbdător 37[...]. La vremea aceea Ipoteștii aveau 18-20 de case; era deci un cătun cu nu prea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
acolo se află o altă păreche de coșere vechi tot de nuieli sub un acoperământ de stuh cu standola prin mijloc, având o lungime de 8 stânjeni; la coșeri se afla o casă de locuință acoperită cu stuh și două bordeie pentru servitori 43. Publicarea s-a făcut în Gazeta de Iași din 21 februarie 1890. La termenul fixat pentru vânzare (25 mai 1890), s-au făcut formalitățile, iar licitația s-a ținut cu ușile deschise. S-a procedat conform regulilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
chin. Câte sfaturi mi-a dat mama Dar n-am ascultat. Acum stau în închisoare În lanțuri legat. Voi copii din țara noastră Voi ce aveți mame Și oricine vă sfătuiește Să-i dați ascultare !. M-am născut într-un bordei » este un alt cântec care îi place și-l cântă doamna Adriana : M-am născut într-un bordei, Învelit cu paie, Dormitor mi-a fost întâi Leagăn, - o copaie. Mama mă lua cu ea Când pleca la muncă Ba la
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
Voi copii din țara noastră Voi ce aveți mame Și oricine vă sfătuiește Să-i dați ascultare !. M-am născut într-un bordei » este un alt cântec care îi place și-l cântă doamna Adriana : M-am născut într-un bordei, Învelit cu paie, Dormitor mi-a fost întâi Leagăn, - o copaie. Mama mă lua cu ea Când pleca la muncă Ba la grâu - la secerat Ba la fân - pe luncă. Pe sub tei umbriți pe câmp, Mă umbrea cu ramuri Și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
două vecine, singure și necăjite, două fete bătrâne din capătul uliței, Leonora și Profira, care veneau bucuroase ca la un fel de clacă, la un ceas de taifas; și mai mult povesteau decât torceau, apoi târziu, când se-ntorceau la bordeiul lor, se căpătau de fiecare dată cu câte ceva de soi, de-ale gurii sau cu câte-o haină. Eu fie că mă învârteam și rămâneam printre ele până târziu, fie că mă urcam după cuptor și mă prefăceam că dorm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
când mă pregăteam să dau bir cu fugiții, fiindcă era târziu și Moș Ene umbla pe la gene, numai ce-o aud pe Leonora zicându-și una dintre multele ei snoave: Iarna trecută, pe la Bobotează, când era omătul până aproape de streașina bordeiului nostru și mai era un puișor de ger siberian de crăpau lemnele, tocmai mâncasem și fiindu-ne sete, zic "ian să aduc eu niște apă proaspătă"; drept care, iau cofa din tindă, deschid ușa să mă îndrept spre fântână și, ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
modul de impozitare a veniturilor salariale și profiturilor patronale. Într-adevăr, sunt uluit să văd, să constat, să mă conving eu însumi că în Suedia nu există nici în așezările rurale, nici în cele urbane contraste sociale și mai ales bordeie, cocioabe, mahalale și cerșetori. Dacă acest lucru înseamnă socialism sau pragmatism, ne interesează mai puțin. Esențialul este faptul că statul a reușit ca lucrătorii și patronatul să-și dea mâna, să colaboreze, să conlucreze în așa fel încât să prevină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
asigurarea clădirii sau altei construcții. 5. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosit temporar, cum sînt: bărăcile, colibelor, saivanelor și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cat
NORMA din 9 februarie 1988 de asigurare şi tarifele de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii aparţinînd persoanelor fizice, precum şi tariful de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii şi bunuri aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125652_a_126981]
-
materiale 1,19 NOT��: Nu sînt cuprinse în asigurare: a) ambarcațiunile; ... b) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la punctul 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivite cu destinația lor din cauza degradării. ... ------------
NORMA din 9 februarie 1988 de asigurare şi tarifele de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii aparţinînd persoanelor fizice, precum şi tariful de prime la asigurarea prin efectul legii a clădirilor şi altor construcţii şi bunuri aparţinînd unităţilor agricole cooperatiste. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125652_a_126981]
-
asigurarea clădirii sau altei construcții. 5. Nu sînt cuprinse în asigurare: a) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... b) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... c) construcțiile ușoare aflate în afara perimetrului construibil al localităților și folosit temporar, cum sînt: bărăcile, colibelor, saivanelor și altele asemănătoare; ... d) clădirile (atît cele de locuit, cat
DECRET nr. 35 din 9 februarie 1988 privind perfecţionarea sistemului asigurărilor de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]
-
materiale 1,19 NOTĂ: Nu sînt cuprinse în asigurare: a) ambarcațiunile; ... b) clădirile și alte construcții degradate sau ruinate care nu mai pot servi pentru locuit sau pentru vreo altă destinație economică; ... c) împrejurările, construcțiile subterane fără clădiri deasupra lor (bordeiele în pămînt, ghețăriile în pămînt), puțurile, digurile, șanțurile, iezăturile și construcțiile de ameliorare; ... d) bunurile prevăzute la punctul 2 și 5 din tariful de prime, care nu mai pot fi folosite potrivite cu destinația lor din cauza degradării. ... Anexă 2 NORMELE
DECRET nr. 35 din 9 februarie 1988 privind perfecţionarea sistemului asigurărilor de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125651_a_126980]
-
al României, Partea I, nr. 188 din 6 august 1993, modificată și completată prin Hotărârea Guvernului nr. 326/1998 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 232 din 25 iunie 1998, se modifică după cum urmează: "Județul Brăila Comunele Bordei Verde și Ulmu din circumscripția Judecătoriei Însuratei, județul Brăila, trec în circumscripția Judecătoriei Faurei, județul Brăila. Județul Buzău Comună Robească din circumscripția Judecătoriei Buzău, județul Buzău, trece în circumscripția Judecătoriei Râmnicu Sărat, județul Buzău. Comună Rusetu din circumscripția Judecătoriei Buzău
HOTĂRÂRE nr. 635 din 5 august 1999 privind modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 337/1993 pentru stabilirea circumscriptiilor judecătoriilor şi parchetelor de pe lângă judecătorii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125017_a_126346]
-
confecționeze cărămizi și să poată asigura astfel sursa de venit necesară comunității. Cărămidăria a devenit o meserie căutată În special Începând cu prima jumatate a secolului al XIX-lea când țăranii au Început să renunțe la locuințele tradiționale de tip bordei, trecându-se la construcțiile din argilă uscată la Soare În amestec cu paie (chirpici) sau, chiar au trecut la construirea de case din argile superioare, nisipoase, uscate În cuptoare termice (cărămidă arsă). Comunitățile de cărămidari erau seminomade, iar unele dintre
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
mănăstirile de unde au fost dezrobiți, ei sedentarizându-se prin construirea unor așezări proprii sau au migrat spre orașe. După reformele agrare din vremea lui Alexandru Ioan Cuza mulți rromi vătrași au format pe moșiile unde au lucrat ca robi sate de bordeie la Început iar mai apoi și-au construit case. Unii dintre ei care au acumulat terenuri agricole s-au apucat de agricultură cu rezultate bune economice, cum ar fi cei din zona orașului Tg. Frumos care au ”Învățat” tehnologia agricolă
RROMII ÎNTRE TRADIŢIE ŞI CONTEMPORANEITATE by Judit Găină, Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/91787_a_93174]
-
ALECU, VIOREL; LĂZĂRESCU, GHEORGHE, Limba și literatura română (clasa a X-a), RPed, 30, nr.11, 1981, 61-62. [4] ALEXANDRESCU, ECATERINA, Locul sintaxei într-un curs intensiv de limba română. Probleme practice ale predării, LMO, 23-28. [5] ALEXANDRU, DOMNIȚA; BOCA BORDEI, RAMONA, ILEANA COSTE, FLORENTINA FRĂȚILĂ, ION VLĂDUȚU, VIOREL BOLDUREANU, HORIA AVRĂMUȚ, Coordonator: dr. Emil Ghițulescu, Limba română. Manual pentru studenții străini. Profil tehnic, București, 1981. M.E.î. în: LM, p. 277-278. [6] ALEXANDRU, JULIETA; ANDREESCU, FLORICA, Dezvoltarea vorbirii, pregătirea pentru
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]