1,183 matches
-
s-a întâmplat în 1971, când femeia, care fusese forțată să se prostitueze în Taiwan, și-a publicat amintirile sub pseudonimul Suzuko Shirota. Datorită bunei organizări și a caracterului deschis al prostituției din Japonia, a părut logic ca să se organizeze bordeluri care să deservească forțele armate. Autoritățile japoneze au sperat să ridice moralul și eficiența militarilor prin organizarea unor bordeluri accesibile. De asemenea, prin instituționalizarea bordelurilor și menținerea lor sub un control strict, guvernul spera să țină sub control răspândirea bolilor
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
sub pseudonimul Suzuko Shirota. Datorită bunei organizări și a caracterului deschis al prostituției din Japonia, a părut logic ca să se organizeze bordeluri care să deservească forțele armate. Autoritățile japoneze au sperat să ridice moralul și eficiența militarilor prin organizarea unor bordeluri accesibile. De asemenea, prin instituționalizarea bordelurilor și menținerea lor sub un control strict, guvernul spera să țină sub control răspândirea bolilor cu transmitere sexuală. Din corespondența militară din acea perioadă, rezultă că responsabilii Armatei Imperiale considerau că facilitarea funcționării bordelurilor
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
organizări și a caracterului deschis al prostituției din Japonia, a părut logic ca să se organizeze bordeluri care să deservească forțele armate. Autoritățile japoneze au sperat să ridice moralul și eficiența militarilor prin organizarea unor bordeluri accesibile. De asemenea, prin instituționalizarea bordelurilor și menținerea lor sub un control strict, guvernul spera să țină sub control răspândirea bolilor cu transmitere sexuală. Din corespondența militară din acea perioadă, rezultă că responsabilii Armatei Imperiale considerau că facilitarea funcționării bordelurilor militare va scădea pericolul violurilor comise
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
bordeluri accesibile. De asemenea, prin instituționalizarea bordelurilor și menținerea lor sub un control strict, guvernul spera să țină sub control răspândirea bolilor cu transmitere sexuală. Din corespondența militară din acea perioadă, rezultă că responsabilii Armatei Imperiale considerau că facilitarea funcționării bordelurilor militare va scădea pericolul violurilor comise de soldați, rezultatul imediat fiind neapariția reacțiilor ostile în rândul populației civile din teritoriile ocupate. În primele faze ale războiului, autoritățile japoneze au recrutat prostituate prin metodele convenționale. Intermediari autorizați de armată au plasat
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
17 aprilie 2007, Yoshiaki Yoshimi și Hirofumi Hayashi au anunțat descoperirea în arhivele Tribunalului din Tokyo a mai multor documente care sugerau că forțele militare imperiale, așa cum a fost "Tokeitai" (poliția secretă maritimă), au constrâns direct femei să lucreze în bordelurile din China, Indochina și Indonezia. Aceste documente au fost făcute publice în timpul proceselor criminalilor de război. Într-unul dintre acestea, un locotenent mărturisea că a organizat un bordel, de serviciile prostituatelor beneficiind chiar și el. Alt document amintea că membrii
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
fost "Tokeitai" (poliția secretă maritimă), au constrâns direct femei să lucreze în bordelurile din China, Indochina și Indonezia. Aceste documente au fost făcute publice în timpul proceselor criminalilor de război. Într-unul dintre acestea, un locotenent mărturisea că a organizat un bordel, de serviciile prostituatelor beneficiind chiar și el. Alt document amintea că membrii "Tokeitai" au arestat femei pe stradă, iar după ce le-au forțat să se supună unor examinări medicale, le-au plasat în bordeluri. Pe 12 ami 2007, ziaristul Taichiro
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
locotenent mărturisea că a organizat un bordel, de serviciile prostituatelor beneficiind chiar și el. Alt document amintea că membrii "Tokeitai" au arestat femei pe stradă, iar după ce le-au forțat să se supună unor examinări medicale, le-au plasat în bordeluri. Pe 12 ami 2007, ziaristul Taichiro Kaijimura a anunțat descoperirea a 30 de documente guvernamentale olandeze din arhiva Tribunalului din Tokyo, care dovedeau un incident din 1944 din Magelang, în timpul căruia foarte multe femei au fost transformate în scalve sexuale
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
decât Japonia, în special în Coreea și China ocupată. Multe dintre aceste femei au fost păcălite în timpul recrutări, spunându-li-se inițial că vor lucra ca femei de servici sau bucătărese, pentru a fi plasate în cele din urmă în bordelurile militare. Un raport al armatei SUA amintește de interogarea a 20 de femei de reconfortare din Burma. Anchetatorii au aflat că, la început, fetele au fost atrase de promisiunea unor salarii mari, de posibilitatea de a plăti datoriile familiilor. Ca
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
recrutare prin mica publicitate plasate de intermediari, dar au avut loc și răpiri de femei. În zonele de luptă, în special în zonele rurale în care intermediarii erau rari, militarii cereau de multe ori liderilor locali să procure femei pentru bordelurile militare. Situația s-a înrăutățit odată cu trecerea timpului. Datorită crizei de aprovizionare generate de război, autoritățile militare au devenit incapabile să asigure trupelor suficiente provizii. Ca urmare, unitățile japoneze au început să pretindă provizii comunităților locale, sau au început să
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
armata imperială japoneză în timpul celui de-al doilea război mondial. În așa-numitele «stație de reconfortare» eu am fost bătută și violată în mod sistematic ziua și noaptea. Până și doctorul japonez m-a violat de fiecare dată când vizita bordelul pentru a ne examina pentru boli”. În conformitate cu declarațiile soldatului Unității 731 Yasuji Kaneko " Femeile plângeau, dar nouă nu ne păsa dacă femeile trăiau sau mureau. Noi eram soldații împăratului. Indiferent unde, în bordelurile militare sau în sate, noi violam fără
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
a violat de fiecare dată când vizita bordelul pentru a ne examina pentru boli”. În conformitate cu declarațiile soldatului Unității 731 Yasuji Kaneko " Femeile plângeau, dar nouă nu ne păsa dacă femeile trăiau sau mureau. Noi eram soldații împăratului. Indiferent unde, în bordelurile militare sau în sate, noi violam fără nicio reținere”. Bătăile și tortura fizică se pare că erau practici comune. Zece femei olandeze au fost luate cu forța în februarie 1944 din lagărele de prizonieri din Java de ofițeri ai armatei
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
militar pentru criminali de război din Batavia. S-a ajuns la concluzia că acest caz nu a fost unul organizat de armată, iar cei care au participat la violuri au încălcat un ordin al superiorilor lor, care cerea ca în bordeluri să fie angajate doar femei voluntare. Cercetătorii au găsit documente care arătau că liderii armatei ordonaseră subordonaților să nu trateze cu violența femeile de reconfortare. În 1983, Seiji Yoshida a publicat cartea "Watashino sensō hanzai - Chōsenjin Kyōsei Renkō" ("Crimele mele
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
a confirmat afirmațiile din carte. Când Hata i-a relatat lui Yoshida această nepotrivire, autorul a admis că și-a permis anumite licențe artistice cu privire la satele menționate în cartea sa. La început, guvernul japonez a negat orice legătură oficială cu bordelurile militare. În iunie 1990, guvernul japonez a declara că toate bordelurile militare erau conduse de proprietari particulari. În 1990, o organizație a femeilor coreene care au fost sclave sexuale în bordelurile militare japoneze au pornit o acțiune în instanță, cerând
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
Yoshida această nepotrivire, autorul a admis că și-a permis anumite licențe artistice cu privire la satele menționate în cartea sa. La început, guvernul japonez a negat orice legătură oficială cu bordelurile militare. În iunie 1990, guvernul japonez a declara că toate bordelurile militare erau conduse de proprietari particulari. În 1990, o organizație a femeilor coreene care au fost sclave sexuale în bordelurile militare japoneze au pornit o acțiune în instanță, cerând compensații militare. Unele dintre supraviețuitoarele bordelurilor militare au deschis un proces
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
început, guvernul japonez a negat orice legătură oficială cu bordelurile militare. În iunie 1990, guvernul japonez a declara că toate bordelurile militare erau conduse de proprietari particulari. În 1990, o organizație a femeilor coreene care au fost sclave sexuale în bordelurile militare japoneze au pornit o acțiune în instanță, cerând compensații militare. Unele dintre supraviețuitoarele bordelurilor militare au deschis un proces la Tribunalul districtual din Tokyo. Acțiunea lor a respins acțiunile femeilor pe diferite temeiuri. În 1991 însă, istoricul Yoshiaki Yoshimi
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
japonez a declara că toate bordelurile militare erau conduse de proprietari particulari. În 1990, o organizație a femeilor coreene care au fost sclave sexuale în bordelurile militare japoneze au pornit o acțiune în instanță, cerând compensații militare. Unele dintre supraviețuitoarele bordelurilor militare au deschis un proces la Tribunalul districtual din Tokyo. Acțiunea lor a respins acțiunile femeilor pe diferite temeiuri. În 1991 însă, istoricul Yoshiaki Yoshimi a descoperit un număr de documente în arhiva Ministerului Apărării de la Tokyo, care ar fi
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
Acțiunea lor a respins acțiunile femeilor pe diferite temeiuri. În 1991 însă, istoricul Yoshiaki Yoshimi a descoperit un număr de documente în arhiva Ministerului Apărării de la Tokyo, care ar fi indicat faptul că militarii au fost direct implicați în conducerea bordelurilor, de exemplu prin desemnarea agenților de recrutare a femeilor. Ziarul Asahi Shimbun a publicat aceste descoperiri pe prima pagină în articolul " „Armata japoneză a răpit femei de reconfortare”" din 11 ianuarie 1992. Guvernul, prin glasul secretarului cabinetului nipon Koichi Kato
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
glasul secretarului cabinetului nipon Koichi Kato, a fost obligat să recunoască public o parte a faptelor în discuție. Primul ministru nipon Kiichi Miyazawa a prezentat scuze oficiale în timpul unei călătorii în Coreea de Sud pentru suferințele femeilor victime ale scalviei sexuale din bordelurile militare japoneze. După o serie de studii coordonate de guvern, secretarul cabinetului, Yohei Kono, a emis o declarație publică pe 4 august 1993. Prin această declarație, guvernul japonez recunoștea că: "„Stațiile de reconfortare au funcționat ca răspuns la cererile militarilor
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
guvernul Japoniei își exprimă " „hotărârea lui fermă de nu repeta niciodată aceeași greșeală și de a lămuri această problemă prin studiul și predarea istoriei”". În 1995, Japonia a înființat un „Fond al femeilor asiatice” pentru plata compensațiilor materiale către supraviețuitoarelor bordelurilor militare japoneze. De asemenea, fostele femei de reconfortare au primit din partea premierului nipon Junichiro Koizumi o scrisoare în care se spunea: „Ca prim-ministru al Japoniei, prin aceasta îmi reînnoiesc cele mai sincere scuze și regrete față de toate femeile care
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
declarația din 1993 a lui Yohei Kono prin care acesta își cerea scuze fostelor femei de reconfortare. Declarația lui Abe a provocat reacții negative în țările din Asia și din emisfera vestică. Editorialul din New York Times afirma: „Acestea nu erau bordeluri comerciale. Forța a fost folosită explicit și implicit în recrutarea acestor femei”. Pe 26 martie 2007, premierul nipon Shinzo Abe și-a exprimat regretele pentru violarea drepturilor omului cu privire la femeile de reconfortare. În 2007, Mike Honda, membru al Camerei Reprezentanților
Femei de reconfortare () [Corola-website/Science/309984_a_311313]
-
în care actorul Ilarion Ciobanu a deținut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor "Omul de lângă tine" și "Mara". După 1989, Ilarion Ciobanu a continuat să joace doar ocazional, în filme precum ar fi "Crucea de piatră - Ultimul bordel", "Terente - Regele bălților", "Tancul" și "Bored". La Prima ediție a Festivalului Internațional de Film București, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelență pentru contribuția sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenți l-au aplaudat în picioare
Ilarion Ciobanu () [Corola-website/Science/309224_a_310553]
-
prezența în fața Domniilor lor, până când i se va dicta altfel. Pe 30 mai, Marlowe a fost asasinat. La vremea aceea circulau diverse versiuni asupra morții lui Marlowe. Francis Meres spune că Marlowe a fost "înjunghiat mortal de către un servitor de la un bordel, un rival de-al său în iubirile sale desfrânate", drept pedeapsă pentru epicurismul și ateismul său. În 1917, în Dicționarul Biografiei Naționale, Sir Sidney Lee a scris că Marlowe a fost ucis într-o luptă cauzată de beție și acest
Christopher Marlowe () [Corola-website/Science/308940_a_310269]
-
Aceasta puteau include, dar fără a se limita doar la ele, tâmplari, fierari și potcovari, croitori, bucătari și preparatori de tăiței, comercianți cu amanuntul, manageri de taverne, ceainării, cârciumi; cizmari, tăietori de etanșare, proprietari ai caselor de amanet, șefi de bordeluri și comecianți bancheri implicați într-un sistem premodern de schimb valutar. Practic, fiecare oraș avea un bordel unde puteau exista femei și bărbați angajați în prostituație. Baieții ținuți pentru acte homosexuale aveau un preț mai mare decât concubinele de sex
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
și preparatori de tăiței, comercianți cu amanuntul, manageri de taverne, ceainării, cârciumi; cizmari, tăietori de etanșare, proprietari ai caselor de amanet, șefi de bordeluri și comecianți bancheri implicați într-un sistem premodern de schimb valutar. Practic, fiecare oraș avea un bordel unde puteau exista femei și bărbați angajați în prostituație. Baieții ținuți pentru acte homosexuale aveau un preț mai mare decât concubinele de sex feminin întrucât pederastia cu un adolescent era văzută ca un semn al statutului de elită, chiar dacă sodomia
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
texte cu o clară intenție erotică. Ruinele cetății Pompei, în sudul Italiei, îngropată de o erupție vulcanică din anul 78 după Hristos, sunt ca o capsulă a timpului, care a permis contemporanilor să afla cum se distrau romanii. Resturile principalului bordel al orașului arată numeroase scene de sex. Apariția creștinismului a transformat manifestările grafice ale sexualității întru-n tabu, dar fără ca acestea să dispară cu totul. Ele au reapărut în timpul Renașterii sub o formă deschisă sau disimulată. Sculptura pe care a
Pornografie () [Corola-website/Science/305696_a_307025]