3,270 matches
-
leneșă la școală sau să o mint că nu am lecții. Cartuș părea convins de vorbele ei, sau poate de ce îi arunca să mănânce și pleca mulțumit la el în coteț. Câteodată îi băteam în ferestră și imediat ce își lipea botul pe geam, mă prefăceam că plâng. Cartuș mă privea cu urechile ciulite și după câteva țipete și văicăreli, mă lătra supărat și pleca. Eram așa de mirată de puterea lui de a pricepe totul, fără să poată fi păcălit, că
GLORIE COPILĂRIEI X de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/357092_a_358421]
-
mai sus de acele crengi gemene. Lanțul cu belciug prins de căpăstru și înfășurat pe gâtul animalului se desfăcuse și se înțepenise între acele lemne ca într-o menghină. Bătrâna l-a simțit aproape și a încercat să-și întoarcă botul pentru a-l vedea pe băiat. Nu a reușit prea mult. Lungimea lanțului liber nu i-a permis. În schimb a nechezat încet, ca într-un scâncet și tot trupul transpirat și plin de muște s-a frământat puternic. Înțelegând
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
cu dinții! Trage de el, căluțule! Ochii inteligenți ai iepei l-au fixat cu o mulțumire pe care băiatul o văzuse rar în ochii oamenilor. Și-a răsfrânt buzele lăsându-și dinții la vedere și a nechezat scurt. A întins botul și a reușit să prindă lanțul. Dintr-o singură smucitură l-a tras dintre trunchiuri și a nechezat din nou, a satisfacție deplină. - Uraaaa! Bravo, Bătrâna! a țipat Tudorel de bucurie în timp ce ateriza pe iarbă, după ce și-a desfăcut mâinile
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
trunchiuri și a nechezat din nou, a satisfacție deplină. - Uraaaa! Bravo, Bătrâna! a țipat Tudorel de bucurie în timp ce ateriza pe iarbă, după ce și-a desfăcut mâinile din strânsoare. S-a repezit la „căluțul lui drag” și l-a pupat pe bot, îmbrățișându-l. Iapa a stat cuminte, fremătându-și trupul, semn că-i răspunde băiatului ori că nu mai suporta muștele de pe spinarea sa. Apoi, după câteva secunde, a împins copilul cu botul, atentă, să nu-l trântească de pe picioare și
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
căluțul lui drag” și l-a pupat pe bot, îmbrățișându-l. Iapa a stat cuminte, fremătându-și trupul, semn că-i răspunde băiatului ori că nu mai suporta muștele de pe spinarea sa. Apoi, după câteva secunde, a împins copilul cu botul, atentă, să nu-l trântească de pe picioare și, privindu-l cu ochii ei mari și blânzi, i-a vorbit: - Este destul de târziu. Bunicul te va certa. Este și el îngrijorat... - Da! Ai dreptate, căluțul meu drag. Să mergem! a zis
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
puțin de câteva minute, “dormeam buștean”, cum îi plăcea lui tataie să spună, când se culca oboist. Dacă seara am adormit mulțumită, a doua zi mă așteptau în curte patru dușmani, care, după câteva confruntări cu Ciobănel, îl puseseră cu botul pe labe, în fața porții. Resemnat, câinele îi urmărea numai cu privirea, atât pe ei cât și pe mine. Erau patru cocoși de prăsilă, dubli la înălțime față de cei din curte, cu penele de un roșu lucios și cu câteva pete
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
uitam când la vițel, când la Buna, nu înțelegeam nimic din ce se întâmpla. Buna a ridicat capul și așa mare cum era, a făcut un efort de s-a tras în jos, suficient cât capul să-i ajungă în dreptul botului vițelei. Cu limba scoasă a început să o lingă, până și-a deschis ochii și împingându-se singură și-a lipit capul de gura Bunei. -Mamaie, Buna își sărută fata? am întrebat emoționată în fața scenei care îmi umpluse ochii cu
GLORIE COPILĂRIE III de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357076_a_358405]
-
statuetă albastră, peste inundația albă a zăpezii, își făcea ochi pentru taică său, vroia să zărească perimetrul apei care l-a înghițit, cu mașină cu tot, fără niciun pește prins. La mijlocul podului a scăpat volanul și a zburat peste bordură, botul mașinii îngropându-se în mâlul de pe fundul râului tulburat. Când să meargă și el, Cristian, în America, să-l cunoască personal că până acum autoritățile române nu vroiau să-i elibereze un pașaport! Când în sfârșit s-a ivit și
CONCURSUL DE SCHI de SUZANA DEAC în ediţia nr. 332 din 28 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357250_a_358579]
-
înfiorat. A vârât degetele în pasta unei pietre și, scrâșnind, țipând de ură și respect pentru felină, a scos ochii și i-a fixat pe stâncă... Le freca întunericimea cu pastă sidefie, dându-le străluciri de fosfor... Acum colții și botul din sângele lui, din sucul de lemn și alte culori. Mâinile îi jucau cu iuțeală împletind linii, planuri, volume... Capul, grumazul, corpul arcuit... Mușchii i se încordau, își strivea buzele, degetele îi sângerau deschise. Acum labele cu gheare de calcar
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
Între gheare, un corp uman în cădere sub greutatea și zbaterea animalului suplu. Încleștarea fatală! Pe piept, pe umeri, pe coapse și pe față culori proaspete, mânjite, amestecul lor ancestral... Lăsa să îi picure sânge din ciotul degetelor deschise pe botul fiarei, pe craniul strivit. Soarele își țipa înălțarea deasupra și în față, incendiind peretele stâncos. Se rostogolea pe muchia de sus vărsând văpăi cromatice, spectrale: roșu, oranj, galben, verde... A tresărit zvâcnind, cu un salt s-a întors brusc: felina
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
și zilnica ei pândă. Erau față în față acum, în încordare și delir. A primit suflarea animalului în piept și pumni, i-a cuprins grumazul, și-a înfipt oasele degetelor în blană, i-a pătruns în carnea fierbinte, în fibre. Botul și vibrizele îi mângâiau și îi sărutau fruntea, obrajii, gâtul, brațele încleștate... Vinele cărnii felinei îi pulsau și îi plezneau printre degete: le smulgea să le golească... O mușca de nări să o înăbușe, să o sfâșie. Aburii gurii felinei
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357306_a_358635]
-
se preface că are treabă la portbagaj și-mi trage cu ochiul. Mă rușinez și mă ascund după perdea. -Ți-o fi intrat o muscă-n ochi, ai? Pe frigul ăsta! Că și sufletul ar îngheța în ea. Linge-te pe bot și urcă în mașină, c-a lăsat asta bărbați mai ca lumea decât tine, să-i scape printre degete, de mofturoasă ce e! Pasărea mălai visează! E vecina de la II! Nimic nu mișcă-n bloc fără ca ea să știe. Bisericosul
O “FAMILIE” MODERNĂ! de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357301_a_358630]
-
În timpul acesta, hingherii își făceau treaba rapid și cu pricepere. Scotoceau după gardurile vii, prin cotloanele săpate cu ghearele labelor la temelia blocurilor de patrupezii hăituiți. O cățea a ieșit speriată de după un arbust plin cu flori galbene. Ducea în bot un cațeluș. A nimerit chiar în față unui hingher. Acesta a întins lațul crosei să i-l introducă pe cap ca apoi s-o tragă și s-o urce în cușca din mașină. Simțind că-i este amenințat puiul, cățeaua
O PRIMĂVARĂ TÂRZIE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357434_a_358763]
-
parol, pe cât era el de activ Cu tot haremul din ocol, a devenit mai slectiv! ... Se arăta a fi bărbat, când o codană îi pica, De necrezut, numai o dat', și-a doua zi o refuza! O mirosea strâmbând din bot, se comporta ca și un bou, Din ce motiv?...mare netot! avea dorinți de ceva nou, Nici cu Marìe, cu Fifi chiar, ce uger, nene, șold rotund! De îl făcea și pe-un măgar să treacă iazul pe la fund, Nu
DESCOPERIREA SECOLULUI XX de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 955 din 12 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/357446_a_358775]
-
banca de la poartă stă o babă și un moș. Un cățel lungit la soare doarme, parcă-i leșinat... Cei trei nori din parte stângă vin cu ploaie pe-nserat! La fântâna prăpădită, unde vitele se adapă stă o capră costelivă cu botul băgat în apă! Mai spre dreapta o semnătură, parcă scrie, I. Marin”, pusă pe câmpia verde lângă-o tufă de pelin!” Și mai surprinși rămânem când urmându-l pe dl. George Roca, ajungem în „lumea fabulei” sau în „Țara înțelepciunii
GEORGE ROCA, UN POET UN CA UN VĂZDUH LUMINOS de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 514 din 28 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/357432_a_358761]
-
pentru că nu aveau creiere nici cît o găină toate patru la un loc, pentru că ce licitație mai era aia desfășurată între cinci matracuci, la care se scoteau la bătaie numai patru supermasculi, așa că una dintre ele o să se lingă pe bot de visuri cînd va rămînea singurea ca o păsărea pe o rămurea, dar Chipita adusese argumentul că la o licitație de scaune nu se licitau și scaunele pe care stăteau licitatorii, la o licitație de tablouri nu se aia și
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
adîncul sufletului ei, ce haos domnea în lume, ce orgie a simțurilor se revărsa în fiecare reclamă în care, în spatele unor coapse apetisante se lăfăia o limuzină luxoasă sau, după un tub cu pastă de dinți, se ivea zîmbetul de pe botul apetisant ale unei consumatoare de fructe exotice din țările bananiere. Nu femeia din ea suferea, în definitiv, se consola ea, sexul nu este doar o tentație a masculilor, ci noi îi tentăm pe ei cu această iluzie devoratoare, noi, damele
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 32-35 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 506 din 20 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358408_a_359737]
-
Boran?! Boran era un bețivan borît, un animal încolțit de reptila numită alcool, care afișa o umilință dezgustătoare în fața oamenilor de la care putea să scoată prin milogeală un ban, dar devenea o fiară sîngeroasă atunci cînd i se dădea peste bot, pentru că el considera că a fost nedreptățit, ca orice alcoolic ce și-ar vinde și mama pentru iubirea vieții lui, păhărelul cu lichid ucigător. Numai că animalul mai era viu, chiar dacă îi spusese doamna judecătoare că “o să moară cu dreptatea
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
lăsau să respire în prezența lor, și nici măcar nu se mai simțea umilită, ba chiar le era recunoscătoare ... Afrodita avea dreptate, recunoștea în sinea ei Adelina, dar uite că ea nu avea puterea aia interioară să le pună aia pe bot și să-i facă să se plece în fața ei, ea era sfioasă ca o păpădie și tremura la gîndul că marele mascul din fața ei ar putea fi nemulțumit de prezența ei de insectă ușor de strivit. O colegă, pe care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
lui Rennhoff îi atrăsese atenția, e o Shagya-Araber, spusese numaidecât, și eu am câteva exemplare acasă, lângă Rugenwalde, aduse din Cehoslovacia. Îmi place că te iubește calul, Herr Leutnant, mai zicea, nu abuzezi de el, o vezi cum își freacă botul de dumneata, pe noi, ceilalți, nici nu ne bagă în seamă ... Cum s-o fi lăsat pe mâna altora atunci? Spuneai că din cauza lui Rennhoff ai dat de necaz, prinsesem eu ocazia să-i cer explicații. Da, da, confirmase cu
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
ochii spre ceva anume, dar încă nu pot. E o mare oboseală în mine, un zâmbet trist... În dreptul porții ne despărțim: Bizu sare pe gard pentru că, dincolo de poartă mă (ne) așteaptă Nad. Doar îl ghicesc în noaptea neagră. Îi simt botul cald cum se apropie de mâna mea. Scâncește ca un copil de bucurie... Tămăduire!!! Nu vindecare, ci de tămăduire au nevoie oamenii. Tămăduire care pleacă din minte pentru a îmbrățișa inima. Pentru a fi una cu ea, suspin în adânc
CRUCEA FLORII DE LILIAC de DOR DANAELA în ediţia nr. 477 din 21 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357574_a_358903]
-
se evapora un miros pestilențial, de urină. - Stai pe margine, să nu calci pe șine! Fetița nu întrebă de ce. Se lipi de balustrada fierbinte, lângă tatăl ei, urmărindu-i mișcările ample și sigure cu care el aruncă momeala, chiar în dreptul botului uriașei știuci. Peștele dădu ocol momelii, ca și când ar fi mirosit-o, după care se îndepărtă. - E șmecheră, șopti copila. - Dar noi suntem mai șmecheri, stai să vezi! Aruncă o nouă momeală, schimbând locul. Repetă operațiunea de câte ori peștele își schimbă poziția
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
sunteți trimisa cerului pe pământ! De această dată, ajutorul se lăsa așteptat. Haita mă prinsese la mijloc, chiar în cadrul ușii, nelăsându-mă nici să înaintez, nici să mă retrag. Durată de secunde, îmi spuneam, până când cea mai apropiată jivină, cu botul negru rânjit și coama zbârlită, mai feroce decât toate celelalte, spre care îmi țineam geanta de voiaj, precar paravan, avea să dea semnalul atacului. Atunci se auzise o voce spartă de femeie de la una din ferestrele parterului: Hector, Polux, Leto
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]
-
destule cunoștințe printre birjari. Uica Livi obișnuia, când mai răsărisem puțin, să mă trimită pe mine să-i aduc trăsura de care avea nevoie în deplasările sale. Mai mult rămăsesem surprins văzând calul, un exemplar cu desăvârșire negru, dar cu botul înspicat, fapt care îi trăda vârsta înaintată. Pe crupa lui sesizasem înfierate literele AC, datorită cărora mi-l reamintisem numaidecât, răspundea cândva la numele Corvin și provenea din legendara herghelie a lui Cionca, un geambaș îmbogățit din Herendești, curând risipită
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (1) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358607_a_359936]
-
Mult Prea Perfectule, stăpân! Soluția pe care o căutăm de milenii. Putem fi de acum frumoși, puternici, cei mai puternici de pe planetă și, în bună măsură, tineri și nemuritori. Supremul, ieși din angoasele existențialiste și îi croi un picior în bot. - Bă, tu aștepți să te trag de limbă?! Vezi c-o fac și pe asta! Dă, dreacu’ mai rapid pă trompă, nu mă mai ține încordat, că-mi dăunează la tranzit! Savantul surâse cleios și deschise dosarul... Pe scurt lucrurile
SCENARIU BINE DOCUMENTAT de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358670_a_359999]