1,236 matches
-
fi trebuit să fii altundeva?! 19 noiembrie, mă prefac în sala profesorală că nu înțeleg strategia bine pusă la punct a majorității feminine care, știindu-mă disponibil, vrea să mă însoare, aleasa, una, albă, grasă și frumoasă, suplinește biologia, zoologia, botanica, picată consecutiv la Medicină de nu știu câte ori, cred că deține recordul absolut, strădania tuturor de a ne lăsa singuri, ea roșie tot timpul, nu-mi dau seama dacă de timiditate sau asta-i culoarea ei naturală, părul drept lăsat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
aduse de fiul său în țară, păstrate cu pioșenie și nu o dată folosite. Moștenind și transmițând spiritul iscoditor, înflăcărat și bizar, frenezia și orgoliul creației, obsesia celebrității, aplecarea spre exagerare și mistificare, H. este un cărturar care explorează domenii variate - botanică, drept, filosofie, istorie, filologie, folcloristică, literatură -, fără a reuși să-și ducă la capăt proiectele. Majoritatea lucrărilor sunt scrise în limba rusă, dar izvorăsc din conștiința apartenenței și contribuției la cultura românească. Cea mai statornică preocupare este lectura, din diferite
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287398_a_288727]
-
Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați - obiectiv turistic transfrontalier” - Aplicant: Consiliul județean Galați; Parteneri: Complexul Muzeal de Științe ale Naturii Galați, Centrul Info Media Cahul. Proiectul urmărește dezvoltarea turismului transfrontalier și realizarea de schimburi de specialiști în domeniul astronomiei, botanicii, precum și dotarea cu echipamente ale observatorului și planetarului existent la Complexul Muzeal. * „Reabilitarea DJ 242 E, Oancea - Roșcani, km 0+00010+950” Inițiat de Consiliul Județean Galați, are ca obiectiv reabilitarea secțiunii de drum județean ce face legătura între satele
Republica Moldova, România şi Uniunea Europeană. Două decenii de colaborare. Bilanţ şi perspective by Sînzianu Iulian, Mătăsaru Viorel () [Corola-publishinghouse/Science/91759_a_92389]
-
umorali care ar conduce toate aceste transformări celulare (idee socotită azi ca precursoare a multitudinii de factori inițiatori sau inhibitori ai carcinogenezei, de-ar fi să cităm doar universul citokinelor). Theodor Schwann (1810-1882), a adus numeroase contribuții importante în domeniul botanicii și citologiei. Este cunoscut pentru elaborarea alături de Mathias Jakob Schleidenn (1804-1881) a teoriei celulare (celula este unitatea de bază a organizării viețuitoarelor animale și vegetale), descoperirea celulelor Schwann din sistemul nervos periferic, descoperirea și studiul pepsinei și introducerea în știință
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
unul din cei trei (Von Tschermak, Hugo de Vries și Carl Correns) care, în mod independent, au redescoperit lucrările de genetică ale lui Gregor Mendel. Bunicul său pe linie maternă a fost faimosul botanist Eduard Fenzl, care i-a predat botanica lui Gregor Mendel, în timpul studenției acestuia la Viena. După ce obține titlul de doctor de la Universitatea din Halle, în 1896. Tschermak primește un post la Facultatea de agronomie din Viena în 1901 și devine profesor în 1906. Constantin Vasilescu (1854-1902), medic
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
din 1903 în limba daneză, tradusă imediat în germană.6 Wilhelm Johannsen (1857-1927), botanist danez născut la Copenhaga, specializat în genetica și fiziologia plantelor. Rememorări istorice: de la „discrazia” canceroasă la oncogeneza plurifactorială Veterinară și de Agricultură“ și ulterior profesor de botanică și fiziologia plantelor. Unele din rezultatele sale îl opun unor cunoscuți darwiniști contemporani în ceea ce privește distribuția variației genetice supuse selecției naturale. Johannsen introduce termenul de genă, în opoziție cu termenul darwinian de pangenă (din teoria pangenezei). Genetica celulară s-a dezvoltat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
au adus un plus de cunoaștere la transmiterea caracterelor ereditare și care completează descoperirile din acest domeniu ale echipei conduse de Th. Morgan. Barbara McClintock (1902-1992), laureată în 1983 a Premiului Nobel pentru Fiziologie și Medicină, a obținut doctoratul în botanică la Universitatea Cornell în 1927 și a devenit leader în citogenetica porumbului. Din 1920 McClintock studiază cromozomii și modul în care se modifică aceștia în cursul reproducerii la Zea Mays. Ea a realizat tehnici îmbunătățite de observare a cromozomilor, care
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
biodegradată de către unii fungi imperfecți ca Aspergillus, Penicillium și Pullullaria [87]. O mențiune specială privind rezistența foulingului biologic, se referă la simbioza ce poate fi realizată în cadrul acestuia, între ciuperci și alge. Este vorba de un caz tipic pe care botanica îl cunoaște sub numele de lichen; după părerea noastră, lichenii constituie o formă incipientă, primitivă de biocenoză, extrem de strânsă, de la celulă la celulă (algă și, respectiv, ciupercă), fapt ce conferă acestei asociații, prin anularea reciprocă a efectelor redox specifice autotrofiei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
legi generale; filologia clasică este mai mult o artă, trăgând precepte din studiul fenomenelor izolate" (Hașdeu, 1881/1984, p. 27; cf. și Hașdeu, 1879/1984, pp. 9-10). Mai departe, el chiar compară filologia clasică cu horticultura și filologia comparativa cu botanica. Într-adevăr, din felul în care discută Hașdeu, rezultă că filologia clasică este un fel de hermeneutica, o "artă" ce studiază fenomene reduse ca număr (adică textele scriitorilor clasici) și care implică o anumita artificialitate, în timp ce filologia clasică este cu
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
locul, întrucâtva, și în primele două discipline deosebite de Hașdeu (de vreme ce el nu plecase de la aceleași criterii că și Coșeriu). În orice caz, Hașdeu imaginase, pesemne, ansamblul științelor filologice asemeni unei structuri arborescente, cu multe ramificații (după cum Schleicher, specialist în botanica înainte de a deveni lingvist, reprezentase înrudirea limbilor sub forma unui arbore). Ca să ajungem, de pildă, la fonologie, este necesar să facem nu mai puțin de șase distincții succesive. Trunchiul filologiei în genere se împarte în (1) filologie comparativa și filologie
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
printre altele, si la concepția lingvistică "naturalista" a lui A. Schleicher și a altor adepți ulteriori, B.P. Hașdeu declară că o asemenea credință ("cum că linguistica în parte, separată de restul filologiei, ar fi o știință naturală sau biologică, ca botanica, bunăoară") "nu mai poate avea astăzi decât numai doară o însemnătate anecdotica. Linguistica nu este o știință naturală, măcar că întrebuințează o metodă biologică, după cum ea nu este o știință matematică, desi recurge adesea la formule algebrice, cu plus, cu ecuațiunea
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
gramaticei comparative. 3.2.2.1. Articolul în cauză cuprinde patru părți/secțiuni. În prima parte, Hașdeu admite, înainte de toate, distincția dintre linguistica pură și linguistica aplicată 17. Despre linguistica pură, Hașdeu afirmă că studiază limba la fel cum studiază ""botanica pură" vegetațiunea", adică fără să se preocupe de utilitatea practică a vreunui cuvânt ("dacă un cuvant poate avea sau nu vreo însemnătate istorică, juridică, economică și așa mai încolo" [Hașdeu, 1882a, p. 20]). Altfel spus, această știință "studiază "limba" pentru
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Altfel spus, această știință "studiază "limba" pentru "limba", fără nicio altă preocupațiune străină" (ibid., p. 22)18. În schimb, linguistica aplicată ia în considerație acele fapte de limbă a caror cercetare poate lumină diverse aspecte ale altor domenii. Așa cum în cadrul botanicii aplicate există o botanica medicală care "studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic" și o botanica agricolă care "se consacră plantelor celor utile agronomului", la fel și în cadrul lingvisticii aplicate ar exista (sau ar fi justicate) o lingvistică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
studiază "limba" pentru "limba", fără nicio altă preocupațiune străină" (ibid., p. 22)18. În schimb, linguistica aplicată ia în considerație acele fapte de limbă a caror cercetare poate lumină diverse aspecte ale altor domenii. Așa cum în cadrul botanicii aplicate există o botanica medicală care "studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic" și o botanica agricolă care "se consacră plantelor celor utile agronomului", la fel și în cadrul lingvisticii aplicate ar exista (sau ar fi justicate) o lingvistică medicală și o lingvistică
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
schimb, linguistica aplicată ia în considerație acele fapte de limbă a caror cercetare poate lumină diverse aspecte ale altor domenii. Așa cum în cadrul botanicii aplicate există o botanica medicală care "studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic" și o botanica agricolă care "se consacră plantelor celor utile agronomului", la fel și în cadrul lingvisticii aplicate ar exista (sau ar fi justicate) o lingvistică medicală și o lingvistică agricolă, "dacă se apucă cineva a trage din analiza cuvintelor conclusiuni relative la istoria
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
aplicată" (angewandte Sprachwissenschaft) nu era alta decât un fel de retorica (Sprache în ihrer Anwendung auf Poësie und Wissenshaft)2, adecă ceva foarte depărtat, în genere, de preocupațiunile linguistului în sensul strict al cuvântului [2]. "Linguistica pură" studiază limba precum "Botanica pură" studiază vegetațiunea, fiecare mărginindu-și obiectul în câte o sferă bine determinată din manifestațiunile naturei. Botanistului în specie puțin îi importă, dacă o plantă e bună pentru cultura; linguistului în specie, de asemenea, nu-i pasă, dacă un cuvant
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
avea sau nu vreo însemnătate istorică, juridică, economică și așa mai încolo. Fenomenele și legile limbei pe de o parte, fenomenele și legile vegetațiunei pe de alta, iată unică grijă a "Linguisticei pure" și a "Botanicei pure" [3]. Precum însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica aplicată se cheamă orice întrebuințare a datelor Linguisticei pure
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
și legile limbei pe de o parte, fenomenele și legile vegetațiunei pe de alta, iată unică grijă a "Linguisticei pure" și a "Botanicei pure" [3]. Precum însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica aplicată se cheamă orice întrebuințare a datelor Linguisticei pure în afară de cercul propriu al "limbei". Și Linguistica, după cum vom vedea altă dată, poate
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
vegetațiunei pe de alta, iată unică grijă a "Linguisticei pure" și a "Botanicei pure" [3]. Precum însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica aplicată se cheamă orice întrebuințare a datelor Linguisticei pure în afară de cercul propriu al "limbei". Și Linguistica, după cum vom vedea altă dată, poate fi medicală sau agricolă, dacă se apucă cineva a trage
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
iată unică grijă a "Linguisticei pure" și a "Botanicei pure" [3]. Precum însă Botanica medicală, care studiază ierburile din punctul de vedere terapeutic sau farmacologic, si Botanica agricolă, care se consacră plantelor celor utile agronomului, șanț Botanica aplicată față cu Botanica pură, tot așa Linguistica aplicată se cheamă orice întrebuințare a datelor Linguisticei pure în afară de cercul propriu al "limbei". Și Linguistica, după cum vom vedea altă dată, poate fi medicală sau agricolă, dacă se apucă cineva a trage din analisa cuvintelor conclusiuni
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
adesea o regretabilă confusiune, precum este atunci, bunăoară, cănd Max Müller lasă a se înțelege că așa-numita mitologie comparativa ar fi o parte din Linguistica deopotrivă cu fonologia sau cu morfologia 3. Este ca și când ar bagă cineva farmacologia în Botanica alături cu dendrologia [6]. Dar și mai periculos, măi neiertat sub raportul științific, este de a înlătura prin tăcere orice împărțire a Linguisticei, declarând cu tot dinadinsul, ca Whitney de exemplu, că nu e nevoie "de a se indică diferitele
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
era foarte atent la termenii utilizați; vezi, de pildă, locul unde discuta despre etimologie (Hașdeu, 1881/1984, p. 92). [3] Chiar și cei care resping din principiu apropierea lingvisticii de științele naturii nu se pot abține de la analogiile cu lumea botanicii; vezi, de pildă, așa ceva chiar și la E. Coșeriu (2004c, p. 231). [4] În afară de faptul că, prin lingvistică aplicată, Hașdeu anticipează aici etnolingvistica (despre care am discutat în studiul introductiv; de altfel, Hașdeu a și făcut unele cercetări de acest
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
of my articles which is about to be published în the journal "Energeia" (Tübingen), no. 5/2013 [C.M.]. 1 În the original version: "...cum că linguistica în parte, separată de restul filologiei, ar fi o știință naturală sau biologică, ca botanica, bunăoară" (Hașdeu 1881/1984: 23). All over this paper, the translation into English of the Romanian quotations is mine. 2 În the orginal version: "...nu mai poate avea astăzi decât numai doară o însemnătate anecdotica. Linguistica nu este o știință
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
natura (2); odihnă (2); peisaj (2); plantație (2); plăcere (2); pom (2); poveste (2); prospețime (2); roade (2); roșii (2); soare (2); trandafiri (2); țară (2); de vară (2); vegetație (2); agricultură; alimente; amenajată; arată; arie; Austria; avuție; bio; bogăție; botanică; brad; bucurie; bunică; cîmpie; cocoș; colorată; colț de natură; copac; copilărie; creație; crud; culoare; culori; culturi; curat; diversitate; dragoste; fericire; floră; flori multe; foame; ghiocei; golire; grajd; gustare; harnic; imensă; împlinire; împlinit; înverzită; leagăn; de legume; legumiferă; livada; lot; lumină
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
autorităților locale; - desene, colaje; - afișe-postere; - realizarea de proiecte (http://www.pagini-scolare.ro). Modalitățile prezentate mai sus se pot aplica și în învățământul primar. În gimnaziu și în liceu, elevii vin în contact cu biologia în mod continuu. Astfel din studiul botanicii, elevii au posibilitatea să afle multe informații referitoare la diferite grupe de plante (inferioare și superioareă, care permit existența tuturor celorlalte organisme, inclusiv omul. Prin procesul de fotosinteză, plantele produc oxigenul necesar respirației și menținerii constante a compoziției aerului atmosferic
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]