3,579 matches
-
de organizatori. Reuniunea se desfășoară în cadrul proiectului Consolidarea Convenției Organizațiilor de Media, pe care CJI îl implementează în parteneriat cu CENTRAS. Proiectul își propune să sprijine creșterea capacității organizațiilor profesionale ale jurnaliștilor de a susține interesul moral și legal al breslei și, în egală măsură, al publicului, în condițiile unei piețe profund marcate de probleme economice și de erodarea încrederii în mass-media. Convenția Organizațiilor de Media a fost creată în 2002 din dorința de a oferi mai multă vizibilitate și putere
Reuniunea Convenției Organizațiilor de Media (COM) cu tema Libertatea de expresie – între lege și responsabilitate. [Corola-blog/BlogPost/93408_a_94700]
-
din mass-media. COM este o coaliție informală de asociații de jurnaliști și de alți profesioniști din mass-media, sindicate și organizații patronale care au identificat linii de acțiune comune pentru consolidarea sectorului mass-media din România și promovarea intereselor de grup ale breslei. Coordonarea COM și secretariatul tehnic au fost asigurate de către CJI și ActiveWatch. De la înființarea să, COM a derulat întâlniri sau conferințe pe teme apropiate de obiectivele sale și a reacționat atunci cand principiile sale fundamentale au fost în pericol. Cel mai
Reuniunea Convenției Organizațiilor de Media (COM) cu tema Libertatea de expresie – între lege și responsabilitate. [Corola-blog/BlogPost/93408_a_94700]
-
celor mai puțin cuminți. În anul acela, Împăratul Carol al V-lea a asediat orașul Metz. Messienii au fost nevoiți să ceară ajutor regelui Franței pentru a face față asediului care a ținut, cu toate acestea, pînă în ianuarie 1553. Breaslă tăbăcarilor a inventat chiar în timpul asediului un personaj grotesc pentru a-i îmbărbăta pe locuitorii din Metz. Personajul îl reprezenta pe Carol al V-lea și purta cu el un bici cu care încerca să pedepsească tinerii și tinerele, alergindu-i
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
a-i îmbărbăta pe locuitorii din Metz. Personajul îl reprezenta pe Carol al V-lea și purta cu el un bici cu care încerca să pedepsească tinerii și tinerele, alergindu-i pe străzi. Anul următor, pentru a se bucură de libertate, breaslă a reînnoit ideea acestui personaj urît, dezagreabil. Trecerea lui prin oraș coincide oarecum cu aceea a Sfîntului Nicolae. Anii au trecut și, cu timpul, a devenit un obicei că Sfîntul Nicolae să aducă dulciuri, iar caricatură lui Carol al V
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
dificultăților economice ce afectează industria mass-media în ultimii ani a accentuat dependența multor instituții media de clienții mari de publicitate, consecința fiind adeseori sacrificarea interesului public și a libertății editoriale în favoarea promovării unui mesaj favorabil unor diverse entități private. Reacția breslei la aceste abateri este destul de firavă. Ineficiența, slaba organizare și lipsa de reprezentare a structurilor asociative ale breslei sunt un simptom al puternicei divizări care afectează comunitatea media românească. Chestionarul cu care portalul nostru v-a obișnuit, a încercat să
Sacrificarea independenței editoriale și a interesului public [Corola-blog/BlogPost/93424_a_94716]
-
de publicitate, consecința fiind adeseori sacrificarea interesului public și a libertății editoriale în favoarea promovării unui mesaj favorabil unor diverse entități private. Reacția breslei la aceste abateri este destul de firavă. Ineficiența, slaba organizare și lipsa de reprezentare a structurilor asociative ale breslei sunt un simptom al puternicei divizări care afectează comunitatea media românească. Chestionarul cu care portalul nostru v-a obișnuit, a încercat să afle de această dată, care sunt “cauzele prăbușirii presei românești”. Le determină, sunt de părere 69%, dintre participanții
Sacrificarea independenței editoriale și a interesului public [Corola-blog/BlogPost/93424_a_94716]
-
care sunt motivele personale pentru care profesorului de ziaristică Marian Petcu i s-a pus pata pe Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, dar îl invit, cu toată seriozitatea, să nu ignore faptul că UZPR a fost singura uniune reprezentativă a breslei noastre care s-a luptat, acesta este termenul!, pentru ai se recunoaște jurnalismului calitatea de creație. La drept vorbind, nici nu prea văd de ne-am mai mira, de vreme ce, într-una dintre lucrările profesorului Marian Petcu se scria, negru pe
URÂTELE NĂRAVURI ALE UNUI CENZOR DE LUME NOUĂ [Corola-blog/BlogPost/93429_a_94721]
-
bun între obiective, subiecte, imagini, ingrediente și izbânzi transformă fiecare întâlnire de lucru într-un spectacol. Ea ne pune la curent cu principalele evenimente ale Uniunii, comentate ori dezbătute echilibrat și obiectiv. Paginile site-ului de actualități și informații din breaslă demonstrează prin audiența înregistrată nivelul larg de interes pe care îl suscită lucrul bine făcut. Pentru acest site este o miză majoră. El informeză și responsabilizează. Sporește transparența Uniunii, prezentând aspecte curente ale vieții și activității jurnaliștilor, personalități, cariere, idei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93524_a_94816]
-
an de zile există și încercarea Danielei Popescu (învățătoare, specialist în finanțe bănci), dar și a scriitorului Dan Hașdean de a scrie pentru diferite bloguri și publicații din România, cărora le urăm bun venit și un start cu succes în breasla noastră. Unii dintre jurnaliștii din Grecia sunt membri ai Uniunii Jurnaliștilor Profesioniști din România însă această înscriere nu este obligatorie și nici nu însemană că cine nu este membru al UZPR este mai puțin ori deloc jurnalist. Aș putea spune
Armonie în presa românească din Grecia [Corola-blog/BlogPost/93539_a_94831]
-
de interes pentru concetățenii noștri și nu pe noi. Acesta este și rolul de bază al jurnalistului tradițional. Sperând că armonia existentă de ceva timp va continua să existe și în continuare vreau să mulțumesc pe această cale colegilor de breaslă pentru armonia și colaborările din ultima perioadă, și mai ales celor cu ștate vechi în ale jurnalismului de la care zilnic învățăm și vom învăța căci nimeni nu este atotștiutor și în toate meseriile se aplică proverbul „cine nu are un
Armonie în presa românească din Grecia [Corola-blog/BlogPost/93539_a_94831]
-
calitate și să fii pregătit pentru sacrificii. E greu să realizezi ceva fără sacrificii. Pe aceste principii am pornit cu băieții, iar astăzi, la scurt timp de la înființare, pot spune că am un cuvânt de spus și contez în această breaslă.” Care este secretul succesului său și a firmei? “Eu nu am venit în Italia să mă îmbogățesc, ci să-mi construiesc o familie și carie ră. Eu nu am venit să-mi cumpăr o mașină scumpă sau un apartament și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
nu fie numai de un același fel, poetul Mihai LEONTE a mai suferit o mare dramă a vieții sale, moartea soției sale, Ana LEONTE. E greu să depășești o astfel de pierdere! Dar, încurajat de toți foștii săi colegi de breaslă, și în aceiași măsură și de familie, și de prietenii scriitori, încearcă să se motiveze, să creeze pe mai departe. Ca dovadă, este acest volum memorabil despre minerit. Aur pentru memoria atâtor generații și miilor de oameni cu care lucrase
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
de aur pur, eveniment ce a isterizat toate organele de securitate din mină, dar care, la analize de laborator, s-au dovedit a fi simpli bulgări de cupru nativ ! Dar aurul adevărat sunt sufletele, amintirile unei pleiade de colegi de breaslă, cărora sensibilul Mihai LEONTE le dedică pagini atât de frumoase, care constituie cea mai bună răsplată pentru o viață de muncă și omenie. Mai mult de un sfert de veac a muncit astfel Mihai LEONTE, cel care va deveni scriitorul
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
nu fie numai de un același fel, poetul Mihai LEONTE a mai suferit o mare dramă a vieții sale, moartea soției sale, Ana LEONTE. E greu să depășești o astfel de pierdere! Dar, încurajat de toți foștii săi colegi de breaslă, și în aceiași măsură și de familie, și de prietenii scriitori, încearcă să se motiveze, să creeze pe mai departe. Ca dovadă, este acest volum memorabil despre minerit. Aur pentru memoria atâtor generații și miilor de oameni cu care lucrase
AURUL DIN SCRIERILE LUI MIHAI LEONTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383252_a_384581]
-
pieri la jumătatea drumului, cu ochii țintă spre raftul cu tomurile tale, și nu vei distinge nimic. Plin de rahat, într-o baltă de pișat. A doua zi, vei fi elogiat, vei deveni Scriitor. Faci parte din cea mai perfidă breaslă. Poate să distrugă cu o laudă. Sau fără să scoată o vorbă. Nimeni nu stăpânește mai bine arta complotului prin tăcere. Sunt semenii tăi, îi frecventezi. Cine se aseamănă se adună. Proiectul paremiologic este inutil. MAGISTRATUL. Astrologul a venit la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Încredințată lui Ambrogio, meșter din Como, care locuiește la călugării de la Santa Croce. — Cine plătește lucrările? — Nu Comuna... Cred că, nemijlocit, colegiul Studium-ului. — Care va să zică, membrii colegiului didactic au atâția bani? Secretarul ridică din umeri. — Unii dintre ei sunt celebri În breasla lor... Poate că de acolo scot mari câștiguri, ori poate că dispun de alte venituri. Messer Teofilo, de pildă, cu prăvălia lui, nu e sărac deloc, dacă e să ne gândim la cât costă doftoriile spițerilor ăstora blestemați... Dante ridică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Augustino, la aluziile lui obscure, la acuzația de trufie pe care o Îndreptase Împotriva mortului. La urma urmei, știa prea puține despre Ambrogio, În afară de faptul că fusese un mare artist. Cine Îl putea cunoaște mai bine decât un tovarăș de breaslă? Figura Înaltă, cu trăsături cabaline a lui Iacopo Torriti Îi reveni În minte. Era singurul care Îl cunoscuse pe meșterul din Como Înainte de sosirea acestuia la Florența. Ori, cel puțin, așa părea. Arhitectul era la lucru, pe marele șantier al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
zise celălalt ignorând elogiul. Părea preocupat. — Da. Vreau să aflu ceva mai mult despre meșterul asasinat. Cred că dumneata ești cel care Îl cunoștea cel mai bine, dintre toți membrii Studium-ului. Iacopo ridică din umeri. — Desigur, meșterul Ambrogio aparținea aceleiași bresle ca și mine. Deși corporația lui, Arta din Como, e prea puțin Înclinată să fraternizeze cu cei ce nu sunt Înscriși În ea. Oricum, atâta timp cât am Împărțit șantierul la Roma, am fost adesea vecini. Dar nu eram prieteni, dacă asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Dacă așa stau lucrurile, atunci Ambrogio a fost ucis fie de o ființă slabă, fie dintr-o cauză foarte puternică. — Cred că așa e. — Cum ai socoti ipoteza că meșterul din Como ar fi fost asasinat de tovarășii săi de breaslă? — Care să fi fost cauza? — Una foarte puternică, fără Îndoială. Mândria artei lor, de care meșterul voia să-și râdă. Ai văzut mozaicul și cele cinci părți ale sale, În valoare descrescătoare. Sunt sigur că, În acea reprezentare, voia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
la cei mai mari cinci mozaicari ai Italiei. Ammannati se Întoarse către ceilalți, parcă cerându-le aprobarea. — Vă amintiți, probabil, că Ambrogio obișnuia să-și ridice În slăvi propria operă, comparându-se cu ceilalți patru care Împărțeau cu el gloria breslei: Buondelmonte, Martino, Giusto da Imola. Și dumneata, messer Iacopo. În cele din urmă, dar cu siguranță nu cel din urmă. Auzindu-și numele pomenit, arhitectul răspunse printr-un zâmbet palid, aplecându-și capul Încetișor În semn de apreciere. — Și că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
apreciere. — Și că nu a făcut niciodată un secret din faptul că se considera superior tuturor celorlalți, uneori frizând chiar denigrarea. Cred că alegerea de a folosi materiale de valoare diferită În reprezentarea bătrânului, care simboliza prin trupul său totalitatea breslei, era o aluzie limpede la o ierarhie În rândul artizanilor. — Așa e, confirmă Cecco d’Ascoli. Îmi aduc bine aminte cum confrunta adesea iscusința celorlalți cu a sa proprie. Dar de aici și până să ne gândim că... — Cunoașteți cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
În care a fost asasinat mozaicarul, răspunse Ammannati. Recurgându-se la materia primă a meseriei sale, varul, ca și când asasinul ar fi vrut să ateste că pricina crimei trebuia căutată tocmai În meseria victimei. — Dar crezi cu adevărat că rivalitatea În breaslă ar putea satisface necesitatea unei cauze foarte puternice? interveni Teofilo, prea puțin convins. Ați uitat cea de a doua condiție: un suflet slab. Când se simte lezat În propria demnitate, un spirit nu tocmai solid și nu prea bine Întărit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
bine Întărit În Învățătura creștină poate fi cu ușurință Împins spre crimă. La unii oameni, slăbiciunea morală se poate transforma Într-o armă, dând viață unei neașteptate vigori trupești. Nu este necesar ca răzbunarea să fi fost consumată de toată breasla. Un singur om jignit poate fi și el răspunzător. Găsiți numele cui s-a recunoscut În teracota folosită de Ambrogio și veți avea vinovatul. Foarte dificil, interveni Antonio da Peretola. Nici unul din acei artiști nu a fost vreodată la Florența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Cei doi se priviră din nou pe furiș, dar nu luară În seamă aluzia. — Există patru mari universități În Italia. Studium florentinum va fi cea de a cincea. — A cincea, murmură Dante gânditor. Numărul acesta revenea mereu. Cinci maeștri de bresle, pentagrama trasată pe mozaic, cinci posibili trădători... Iar acum cinci universități. Mintea Începu să Îi divagheze. Din preajmă, abia mai percepea glasurile celorlalți, care continuau să turuie. Se tot gândea la numărul acela obsedant. Fiecare raport de care Își aducea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Își schimbă expresia dintr-o dată. — Natură... criminală? Ce vrei să spui, priorule? Poetul observă cu satisfacție că, În sfârșit, Domenico Îi pronunțase titlul cu deferența de rigoare. — Ai auzit cu siguranță de uciderea În orașul nostru a unui meșter din breasla de la Como. Comuna m-a Însărcinat să caut vinovatul. — Și aveți de gând să Îl căutați aici? bâigui cămătarul pălind. — Oriunde s-ar putea ascunde. Dar acum altceva vreau să aflu. Ce afaceri a venit să trateze cu dumneata messer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]