1,854 matches
-
enciclopedic muzical ceh), Brno,1933, p. 106; footnote> . Varianta în limba franceză a studiului consacrat Arhivei considera manifestarea sentimentului național român - „toute manifestation du sentiment musical roumain” - ca o deșteptare a conștiinței naționale - „comme un éveil de la conscience nationale”<footnote Breazul, G(eorge) - Archive des Phonogrammes Roumains, București, (1932), p. 1. footnote> . În 1934 George Breazul va participa alături de Victor Ion Popa la revigorarea Vicleimului, tratat ca fenomen viu, înțeles ca „joc sfânt popular”, deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Arhivei considera manifestarea sentimentului național român - „toute manifestation du sentiment musical roumain” - ca o deșteptare a conștiinței naționale - „comme un éveil de la conscience nationale”<footnote Breazul, G(eorge) - Archive des Phonogrammes Roumains, București, (1932), p. 1. footnote> . În 1934 George Breazul va participa alături de Victor Ion Popa la revigorarea Vicleimului, tratat ca fenomen viu, înțeles ca „joc sfânt popular”, deoarece subiectul este de obârșie evanghelică și tratarea este în spiritul biblic, notând în ambele semiografii muzicale, bizantină și guidonică, cele 12
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
constituie adevărate cortine conclusive sau anticipatoare ale scenelor dramei populare<footnote Vicleimul, joc sfânt cules din popor, cu întregiri și lămuriri de punere în scenă de Victor Ion Popa, cu așezarea melodiilor populare (semne bizantine și apusene) de G(eorge) Breazul, București, Fundația Culturală „Principele Carol”, Cartea Satului nr. 7, 1934; footnote> . Urmează, respectând criteriul cronologic antologia de Colinde, voluminoasă antologie cuprinzând cele mai diverse creații populare de acest gen, prezentate în dublă notație, hrisantică și guidonică - prima lucrare de acest
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
respectând criteriul cronologic antologia de Colinde, voluminoasă antologie cuprinzând cele mai diverse creații populare de acest gen, prezentate în dublă notație, hrisantică și guidonică - prima lucrare de acest gen din istoria muzicii românești<footnote Colinde, culegere întocmită de G(eorge) Breazul, cu desene de Demian, Colecția Cartea Satului, scoasă de Fundația Culturală Regală „Principele Carol”, Editura Scrisul Românesc, 1938. footnote> și care a atras atenția autorităților culturale românești și străine ale vremii, începând cu Nicolae Iorga<footnote Iorga, N. - O mare
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
care „devenise în ultimele decenii un rar, dar extrem de valoros document de arhivă, ce nu putea fi trecut cu vederea de către specialiști” - elogiind retipărirea ei, considerată „semnificativă nu numai pentru tezaurul de spiritualitate autohtonă, dar reprezentându-l și pe George Breazul în apogeul carierei sale științifice și didactice”<footnote Oprea, Gheorghe - George Breazul - 110 ani de la naștere Valoarea actuală a colecției de colinde; în: Muzica, București, Serie nouă, An VIII, nr. 4 (32), octombrie - decembrie 1997, p. 86. footnote> . Colecția de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
arhivă, ce nu putea fi trecut cu vederea de către specialiști” - elogiind retipărirea ei, considerată „semnificativă nu numai pentru tezaurul de spiritualitate autohtonă, dar reprezentându-l și pe George Breazul în apogeul carierei sale științifice și didactice”<footnote Oprea, Gheorghe - George Breazul - 110 ani de la naștere Valoarea actuală a colecției de colinde; în: Muzica, București, Serie nouă, An VIII, nr. 4 (32), octombrie - decembrie 1997, p. 86. footnote> . Colecția de Colinde s-a bucurat și de valoroase aprecieri externe, cum ar fi
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
muzicale, colindele românești unice prin frumusețea poetică și înveșmântare melodică? Metoda de organizare și de transcriere a acestor melodii arhaice, păstrate cu sfințenie în străvechile datini și obiceiuri românești?<footnote Moisescu, Titus - Postfață; în: Colinde, culegere întocmită de G(eorge) Breazul, cu desene de Demian, București, Editura Fundației Culturale Române, Scrisul Românesc, 1993. p. 479. footnote> Un alt merit al lui George Breazul îl constituie aplicarea metodei comparatiste la muzica populară, aceasta extinzându-se de la creația cultă la cea populară, de la
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
sfințenie în străvechile datini și obiceiuri românești?<footnote Moisescu, Titus - Postfață; în: Colinde, culegere întocmită de G(eorge) Breazul, cu desene de Demian, București, Editura Fundației Culturale Române, Scrisul Românesc, 1993. p. 479. footnote> Un alt merit al lui George Breazul îl constituie aplicarea metodei comparatiste la muzica populară, aceasta extinzându-se de la creația cultă la cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cea populară, de la forme ample până la structurile motivelor muzicale, melodice sau ritmice. De altfel, etnomuzicologul român făcea, în 1935, o propunere îndrăzneață de întemeiere a unei arhive fonogramice a popoarelor din Balcani. Nu trebuie uitate prezentările folclorului românesc făcute de Breazul în reviste de specialitate din străinătate, la loc de cinste situându-se La musique roumaine, publicat în numărul 1 - 2 din anul VI, 1936 al revistei L’Europe Orientale, sau El Folklore Rumano, publicat în revista Buletin latino americano de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
VI, 1936 al revistei L’Europe Orientale, sau El Folklore Rumano, publicat în revista Buletin latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul III, abril 1937, pp. 301 - 306. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul istoriei poporului nostru și soluții pentru integrarea marilor valori ale
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
latino americano de musica din Montevideo, Anul III, tomul III, abril 1937, pp. 301 - 306. Etnomuzicologul Gheorghe Ciobanu rezumă câteva contribuții teoretice ale lui George Breazul a căror valabilitate se extinde și la folclorul altor popoare: - punând temeliile Arhivei Fonogramice, Breazul nu a încetat să caute și să adune date privind manifestările muzicale de-a lungul istoriei poporului nostru și soluții pentru integrarea marilor valori ale artei populare în activitățile educaționale și în cele de creație; - „cercetează cel dintâi, în mod
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
are reprezentare în civilizațiile antice, printre care un loc aparte îl ocupă tracii; - distingând cele două categorii de creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
categorii de creații populare, ale grupului și ale individului, el „oferă prima explicație sociologică din folcloristica muzicală românească”; - acceptând atât influențele cât și preluările, Breazul afirmă că acestea nu pot altera ființa creației populare<footnote Ciobanu, Gheorghe - Aportul lui G. Breazul la dezvoltarea folcloristicii muzicale românești; în: st. cit., loc cit.; footnote> ; Fostul discipol suplimentează ulterior profilul mentorului cu alte contribuții la „dezvoltarea folcloristicii românești”: „- abordează, pentru prima dată la noi, problema influențelor și prelucrărilor care preocupă, în prezent, pe unii
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
din creația cultă sau a altor popoare”, care nu determină alterarea structurii creației populare, fiindcă poporul nu preia „decât ceea ce se potrivește firii sale”; - în opoziție cu teoriile ce neagă posibilitățile de a determina trăsăturile specifice ale muzicii unui popor, Breazul scrie: „Substratul comun de viață sufletească a omului de pretutindeni și de totdeauna, ca și caracterul omogen al muzicii populare în general, poate să ne descopere elemente asemănătoare sau chiar identice, ce se găsesc în muzica tuturor popoarelor”, dar nu
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
unui al doilea sistem pentatonic anhemitonic, anticipat doar teoretic de Helmholz și descoperit până în prezent doar în muzica noastră populară, în patru dintre cele cinci forme ale celui de-al doilea sistem; „- pentru demonstrarea vechimii folclorului muzical românesc G(eorge) Breazul a confruntat - după ce s-a documentat asupra a ceea ce afirmau vechii greci, cu privire la muzica și muzicalitatea tracilor - folclorul românesc cu cel al popoarelor sud - dunărene, ajungând la concluzia că originea colindelor, a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
a cântecelor rituale și a celor ce însoțesc diferitele obiceiuri practicate de popor” trebuie căutată în „muzica orgiastică din cultul lui Dionisos și al lui Bachus, muzica Saturnaliilor, a Brumaliilor și a Rozaliilor, a practicilor magice”<footnote Ciobanu, Gheorghe - George Breazul și folcloristica muzicală românească, Cu prilejul centenarului nașterii sale; în: Revista de Folclor, București, tom 32, nr. 3, 1987, pp. 227 - 228; footnote> . - Pentru istoria muzicii românești a realizat o prezentare cronologică a înfăptuirilor reprezentative din trecutul nostru spiritual, urmărind
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Kiriac Ion Vidu etc și la contemporanii săi, Sabin Drăgoi, Tiberiu Brediceanu, Mihail Jora, Theodor Rogalski, Ion Dumitrescu și culminând cu George Enescu - personalități prezentate în diferite studii și articole publicate în timp, în cursul de Istoria muzicii românești<footnote Breazul, George - Istoria muzicii românești, Tipo și litografia Ministerului Culturii și Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, 1956 (pe coperta cărții apare Prof. M. Breazul); footnote> și în materialele ce alcătuiesc primele volume de Pagini din istoria muzicii românești, cel din 1966, îngrijit de
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
George Enescu - personalități prezentate în diferite studii și articole publicate în timp, în cursul de Istoria muzicii românești<footnote Breazul, George - Istoria muzicii românești, Tipo și litografia Ministerului Culturii și Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, 1956 (pe coperta cărții apare Prof. M. Breazul); footnote> și în materialele ce alcătuiesc primele volume de Pagini din istoria muzicii românești, cel din 1966, îngrijit de unul dintre eminenții săi elevi<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, Ediție îngrijită și prefațată de Vasile
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
litografia Ministerului Culturii și Conservatorului „Ciprian Porumbescu”, 1956 (pe coperta cărții apare Prof. M. Breazul); footnote> și în materialele ce alcătuiesc primele volume de Pagini din istoria muzicii românești, cel din 1966, îngrijit de unul dintre eminenții săi elevi<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, Ediție îngrijită și prefațată de Vasile Tomescu, București, Editura muzicală, 1966; footnote> și cel din 1970, datorat altui discipol<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II, Ediție îngrijită și
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
cel din 1966, îngrijit de unul dintre eminenții săi elevi<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. I, Ediție îngrijită și prefațată de Vasile Tomescu, București, Editura muzicală, 1966; footnote> și cel din 1970, datorat altui discipol<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1970; footnote> . Continuând deschiderile predecesorilor, Teodor T. Burada și Mihail Poslușnicu, George Breazul realizează monumentala sinteză, numită inspirat Patrium Carmen<footnote Breazul
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
footnote> și cel din 1970, datorat altui discipol<footnote Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1970; footnote> . Continuând deschiderile predecesorilor, Teodor T. Burada și Mihail Poslușnicu, George Breazul realizează monumentala sinteză, numită inspirat Patrium Carmen<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen...; footnote> , în care adună și sistematizează datele istoriei muzicii din țara noastră, pregătind drumul viitoarele nouă volume ale Hronicului muzicii românești, datorate abnegației și acribiei academicianului Octavian
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Breazul, George - Pagini din istoria muzicii românești, vol. II, Ediție îngrijită și prefațată de Gheorghe Firca, București, Editura muzicală, 1970; footnote> . Continuând deschiderile predecesorilor, Teodor T. Burada și Mihail Poslușnicu, George Breazul realizează monumentala sinteză, numită inspirat Patrium Carmen<footnote Breazul, G(eorge) - Patrium Carmen...; footnote> , în care adună și sistematizează datele istoriei muzicii din țara noastră, pregătind drumul viitoarele nouă volume ale Hronicului muzicii românești, datorate abnegației și acribiei academicianului Octavian Lazăr Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Hronicul muzicii românești
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
Cosma<footnote Cosma, Octavian Lazăr - Hronicul muzicii românești, vol. I, II,III, IV, V, VI, VII, VIII, IX, București, Editura muzicală, 1973, 1974, 1975, 1976; 1983, 1984, 1986, 1988, 1991; footnote> . Se adaugă monografiile postume, dedicate lui Gavriil Musicescu<footnote Breazul, George - Gavriil Musicescu, schiță monografică, București, Editura muzicală, 1962; footnote> și D. G. Kiriac<footnote Breazul, George - D. G. Kiriac, Ediție îngrijită de Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
VIII, IX, București, Editura muzicală, 1973, 1974, 1975, 1976; 1983, 1984, 1986, 1988, 1991; footnote> . Se adaugă monografiile postume, dedicate lui Gavriil Musicescu<footnote Breazul, George - Gavriil Musicescu, schiță monografică, București, Editura muzicală, 1962; footnote> și D. G. Kiriac<footnote Breazul, George - D. G. Kiriac, Ediție îngrijită de Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești în universalitate, prin publicarea mai multor microportrete ale muzicienilor români, în dicționare enciclopedice și de specialitate
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
lui Gavriil Musicescu<footnote Breazul, George - Gavriil Musicescu, schiță monografică, București, Editura muzicală, 1962; footnote> și D. G. Kiriac<footnote Breazul, George - D. G. Kiriac, Ediție îngrijită de Titus Moisescu, București, Editura Muzicală, 1973; footnote> . Trebuie citată contribuția lui George Breazul pentru proiectarea muzicii românești în universalitate, prin publicarea mai multor microportrete ale muzicienilor români, în dicționare enciclopedice și de specialitate din țări occidentale, cum ar Die Musik in Geschichte und Gegenwart: Ciprian Porumbescu, Gavriil Musicescu, Iacob Mureșianu, D. G. Kiriac
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]