2,397 matches
-
Casieria din str. Ștefan cel Mare: Zona Vasile Lucaci, Zona Take Ionescu, str. Al. Marta; casieria din str. Gheorghe Lazăr: străzile Mircea cel Bătrân, Paroșeni, Aleea Viilor, Bucovinei, Rubinului, I. Vidu; casieria din Bd. Iuliu Maniu: străzile Științei, Dreptatea, Cerceilor, Budai Deleanu, Prahova, Vulturilor; casieria din str. Ialomița: străzile Dej nr. 6-8, Liege nr. 5-11, Calea Aradului nr. 32-48, Aleea Textiliștilor nr. 16, Calea Torontalului nr. 68, Orșova nr. 11-13; casieria din str. Uranus: străzile Azurului, Oglinzilor, Aștrilor, Sirius, Luminii, Orion
Agenda2005-49-05-util ptt dvs () [Corola-journal/Journalistic/284471_a_285800]
-
Alexandrescu - epopeea - specie epică de amploare, în versuri, cu numeroase personaje, cu intrigă complexă, cu acțiune pe mai multe planuri, care narează întâmplări eroice, legendare, istorice, la care iau parte și forțe supranaturale. Exemplu: Iliada de Homer; Țiganiada de I. Budai Deleanu - jurnalul - scriere ce cuprinde notații periodice ale întâmplărilor și preocupărilor unei persoane cu bogat izvor de informații pentru istoricii și criticii literari, de multe ori exprimând o sensibilitate deosebită. Exemplu: Însemnări zilnice de Titu Maiorescu - legenda - specie a genului
NOŢIUNI DE TEORIE LITERARĂ by LUCICA RAȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1771_a_92267]
-
cele două elemente, la care se va adăuga și spiritualitatea creștină, marchează nașterea românității. Principiul postulat de Șincai va fi puternic cimentat în conștiința istorică românească prin opusul magnum al lui Petru Maior, Istoria pentru începutul românilor în Dachia (1812, Buda), singura dintre lucrările cardinale ale Școlii Ardelene care au văzut lumina tiparului în timpul vieții autorilor lor. Începutul românilor în Dacia este cronografiat de Maior ca venind odată cu "descălecarea românilor în Dacia" în urma cuceririi romane (Maior, 1990). Totuși, Maior simte nevoia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elementul majoritar, a votat, încă o dată, unirea Transilvaniei cu Ungaria. Apoi, instituirea Monarhiei duale, austro-ungare, în 1867, a încorporat Transilvania în Regatul Ungariei. "Legea naționalităților" și "legea învățământului" adoptate în 1868 au inaugurat politica de maghiarizare promovată de autoritățile de la Buda, care au decretat existența unei singure națiuni, cea maghiară, "una și indivizibilă", în care singura limbă oficială era, desigur, maghiara (Constantiniu, 2011, p. 257). Reacția românilor din Ardeal a fost ambivalentă, intelectualitatea fiind divizată între facțiunea care promova activismul (i.e.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
originea și rolul ei istoric. București: Editura "Cultura Națională". Ariergarda consensului societal. Literatură didactică Abecedare, cărți de citire, prime cunoștințe 1797. ABC sáu Bucavna spe folosul scolelor niamului Romanesc. ABC oder Namenbüchlein zum Gebrauche der Nazional-Schulen in dem Königreiche Ungarn. Buda [Text în limbile română și germană în paralel]. 1828. Pleșoianu, Grigore. Abecedar înlesnitor pentru învățătura copiilor [Text cu alfabet chirilic]. 1829. Nicola, Iancu. Manual de patriotism. Iași [Text cu alfabet chirilic]. 1834. Aaron, Florian. Catihismul omului creștin, moral și soțial
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Nicopole, Vlad, fiul național liberal, nu găsește atunci un lucru mai bun de făcut decât să închine țara Poloniei printr-un hrisov datat din Argeș 22 mai 1396. Tată-său, întors acasă, pune mâna pe el și-l trimite la Buda, la regele Ungariei. Tânărul național liberal fuge de acolo și intră în garda împăratului bizantin, unde face intrigi contra bătrânului său părinte. Mai târziu îl aflăm la Curtea împăratului turcesc din Adrianopole, unde se ocupa, cu aceeași treabă. Va să zică boierii
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
stabilit o adevărată conspirație pentru a zădărnici orice progres real al poporului. {EminescuOpXII 70} O asemenea conspirație tăcută, dar puternică și solidară, există tot așa de bine dincoace ca și dincolo de Carpați. Din același lemn sunt ciopliți patrioții liberali din Buda și cei din București. [13 februarie 1881] ["SENTINȚA TRIBUNALULUI... Sentința Tribunalului Suprem de Comerț din Lipsca, care declară deciziunile Adunării generale extraordinare de la 3 martie 1880 nule și de nul efect (rechtsungulting und unverbindlich ) și care obligă pe reprezentațiune executivă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
răscumpărării. Ei bine, nu-i aceasta. Lucrul e cu mult mai grav. {EminescuOpXII 71} O asemenea conspirație tăcută, dar puternică și solidară, există tot așa de bine dincoace ca și dincolo de Carpați. Din același lemn sunt ciopliți patrioții liberali din Buda și cei din București. [13 februarie 1881] ["SENTINȚA TRIBUNALULUI... Sentința Tribunalului Suprem de Comerț din Lipsca, care declară deciziunile Adunării generale extraordinare de la 3 martie 1880 nule și de nul efect (rechtsungulting und unverbindlich ) și care obligă pe reprezentațiune executivă
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
consistă în majoritate din mameluci venali și vânduți în datorii, cu toate că administrația ungurească e compusă din tot ce e mai corupt și mai vițios, cu tot sistemul de exploatare evreiască, vitalitatea rasei române e superioară încercărilor impotente ale mamelucilor din Buda de-a o ruina, aceasta nu e desigur o vină a rasei române. {EminescuOpXII 271} Cât despre emisari cari să turbure poporul cu nemulțumiri asupra guvernului, chiar dac' ar exista, nu credem că sunt necesari. Cel mai bun emisar pentru
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
guvern pretins național, compus din tot ce Orientul a avut mai infect și mai netrebnic. Tot astfel popoarele din Austria preferă absolutismul, cu toate rigorile lui inevitabile, liberalismului dominant al pseudogermanilor galițieni, cari dictează la Viena și a pseudomaghiarilor din Buda. Dar ziarul francez ne citează războiul. Iată vorba mare care se aduce ca mijloc de convingere, precum advocații cei răi ai Copiilor de pe natură citează pe Ștefan la început, pe Mihai la coadă în procese comerciale. Ce are - a face
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
accentul pe diferențiere și pe separarea de Celălalt. Intelectualul bănățean Damaschin Bojincă XE "Bojincă" este unul dintre cei care susțin teza respectivă, În lucrarea sa cu caracter etnografic și istoric, Anticile romanilor, publicată Între anii 1832-1833, la Tipografia Universității din Buda XE "Buda" , În care descrie obiceiurile tradiționale ale românilor: Experiența ne Învață cum că arar se află adevărat român să ia muiere de alt neam, tocma și din ghintele cele cu sine de o lege, ba Încă nici Într-alte
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
diferențiere și pe separarea de Celălalt. Intelectualul bănățean Damaschin Bojincă XE "Bojincă" este unul dintre cei care susțin teza respectivă, În lucrarea sa cu caracter etnografic și istoric, Anticile romanilor, publicată Între anii 1832-1833, la Tipografia Universității din Buda XE "Buda" , În care descrie obiceiurile tradiționale ale românilor: Experiența ne Învață cum că arar se află adevărat român să ia muiere de alt neam, tocma și din ghintele cele cu sine de o lege, ba Încă nici Într-alte sate bucuros
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
o asumă și se bazează pe ea În argumentația pe care o construiește, sugerând faptul că adversarul său nu respectă tocmai respectiva tradiție tolerantă, specifică Ungariei. Se poate afirma că Maior este influențat În aceste afirmații de șederea sa la Buda XE "Buda" , În calitate de cenzor al tipăriturilor românești editate aici. Această experiență i-a prilejuit familiarizarea cu teme specifice imaginarului colectiv și ideologiei politice maghiare, pe care, cel puțin În parte, și le-a Însușit, integrându-le În propriul său orizont
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și se bazează pe ea În argumentația pe care o construiește, sugerând faptul că adversarul său nu respectă tocmai respectiva tradiție tolerantă, specifică Ungariei. Se poate afirma că Maior este influențat În aceste afirmații de șederea sa la Buda XE "Buda" , În calitate de cenzor al tipăriturilor românești editate aici. Această experiență i-a prilejuit familiarizarea cu teme specifice imaginarului colectiv și ideologiei politice maghiare, pe care, cel puțin În parte, și le-a Însușit, integrându-le În propriul său orizont mental. Poziția
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de surse care ne interesează este constituită de lucrările istorice propriu-zise, care pot fi considerate scrieri științifice În raport cu standardele epocii. Este vorba Îndeosebi de sinteze de istorie a Ungariei sau Transilvaniei, cum sunt cele semnate de Katona István XE "István" , Budai Ézsaiás, Aranyosrákosi Székely Sándor XE "Sándor" , Horváth Mihály și Kőváry László XE "László" , sau de biografiile dedicate personalității lui Iosif al II-lea XE "Iosif al II-lea" , semnate de Péczeli József XE "József" și Czövek István. În asemenea lucrări
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
faptul că motivul fetei de lătin ilustrează tot această idee și atunci când apare În alte subiecte narative, cum ar fi cazul unor balade din ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană a respectivelor cântece epice. Totodată, din descrierea spațiului de rezidență a fetei, străin prin excelență
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
motivul fetei de lătin ilustrează tot această idee și atunci când apare În alte subiecte narative, cum ar fi cazul unor balade din ciclul Novăceștilor. Personajul este acum mai concret Încadrat geografic, fiind vorba de fata de latin din Buda XE "Buda" sau din „Dodrin” (ratașabil tot zonei Dunării Mijlocii; vezi, de exemplu, forma toponimică „Dobrițin”), fapt care poate fi pus În legătură cu circulația preponderent bănățeană a respectivelor cântece epice. Totodată, din descrierea spațiului de rezidență a fetei, străin prin excelență, se degajă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
existentă Între „naționalism” și „internaționalism” implica o diversificare a comportamentelor. Alexandru Bujor XE "Bujor" , de pildă, mai rezervat În asumarea „internaționalismului”, va Încerca să creeze În Italia o legiune româno-spaniolă, pentru a evita Încadrarea ei sub o emblemă maghiară. Alexandru Buda XE "Buda" , În schimb, luptând pentru cauza italiană În rândurile revoluționarilor maghiari, va ajunge să Își identifice soarta cu partida lui Kossuth XE "Kossuth" Într-o asemenea măsură, Încât va atrage asupra sa fulgerele mâniei lui Papiu XE "Papiu" , care
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
naționalism” și „internaționalism” implica o diversificare a comportamentelor. Alexandru Bujor XE "Bujor" , de pildă, mai rezervat În asumarea „internaționalismului”, va Încerca să creeze În Italia o legiune româno-spaniolă, pentru a evita Încadrarea ei sub o emblemă maghiară. Alexandru Buda XE "Buda" , În schimb, luptând pentru cauza italiană În rândurile revoluționarilor maghiari, va ajunge să Își identifice soarta cu partida lui Kossuth XE "Kossuth" Într-o asemenea măsură, Încât va atrage asupra sa fulgerele mâniei lui Papiu XE "Papiu" , care Îl va
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pentru cauza italiană În rândurile revoluționarilor maghiari, va ajunge să Își identifice soarta cu partida lui Kossuth XE "Kossuth" Într-o asemenea măsură, Încât va atrage asupra sa fulgerele mâniei lui Papiu XE "Papiu" , care Îl va eticheta drept renegat. Buda nu era Însă cu nimic mai puțin entuziast În patosul său revoluționar, cu singura deosebire că Își proiecta utopiile ideologice Într-o direcție diferită de cea care Îl călăuzea pe Papiu. Se poate aprecia, pe baza unor asemenea implicații ale
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Editura Facla, Timișoara, 1978. Bolovan, Ioan; Onofreiu, Adrian (coord.), Revoluția de la 1848-1849 În zona regimentului grăniceresc năsăudean. Contribuții istorice și demografice, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2003. Bölöni Farkas, Sándor, Utazás Észak-Amerikában șCălătorie În America de Nordț, Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1834. Budai, Ésaiás, Magyarország históriája șIstoria Ungarieiț, vol. III, Tipografia Csáthy György, Debrecen, 1812. Bulat, Toma G., „Un pamflet austriac din 1799 Îndreptat Împotriva francezilor”, În Revista Istorică, XIV, 1928, nr. 4-6. Cipariu, Timotei, Jurnal, ediție Îngrijită de Maria Protase, Editura Dacia
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
din poezia populară, ediție Îngrijită de Ioan Șerb, vol. I, Editura pentru Literatură, București, 1967. Fugariu, Florea (coord.), Școala Ardeleană, vol. I-II, Editura Minerva, București, 1983. Gegő, Elek, A moldvai magyar telepekről șDespre coloniile maghiare din Moldovaț, Tipografia Universității, Buda, 1838. Gérando, Auguste de, La Transylvanie et ses habitants, vol. I-II, Au Comptoir des Imprimeurs Unis, Paris, 1845. Gergely de Csokotis, Vasilie, Omu de lume séu sontice regule cuviinței, grației, mai alesului mod a vieței și a adeveratelor blândețe
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Kiadó, Budapesta, 1971. Jókai, Mór, Összes művei șOpere completeț, ediție Îngrijită de Lengyel Dénes, Nagy Miklós, seria Cikkek és beszédek șArticole și cuvântăriț, vol. II-VI, Akadémiai Kiadó, Budapesta, 1967-1975. Katona, Stephanus, Historia Critica Regum Hungariae, vol. XXI, Tipografia Universității, Buda, 1810. Kőváry, László, Erdély régiségei șAntichitățile Ardealuluiț, Tipografia Beimel & Kozma, Pesta, 1852. Kőváry, László, Erdély történelme șIstoria Transilvanieiț, vol. VI, Tipografia Ráth Mór, Pesta, 1866. Kőváry, László, Györke Erdélyt utazza șGyörke călătorește prin Ardealț, Tipografia Tilsch János, Kolozsvár, 1848. Losontzi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
A Horea vezette 1784. évi parasztfelkelés a források tükrében șRăscoala țărănească din 1784 condusă de Horea În lumina izvoarelorț, Editura Kriterion, București, 1984. Maior, Liviu (coord.), Avram Iancu. Scrisori, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Maior, Petru, Istoria besericei românilor, Tipografia Universității, Buda, 1813. Maior, Petru, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Tipografia Universității, Buda, 1812. Maior, Petru, Scrisori și documente inedite, ediție Îngrijită de Nicolae Albu, Editura pentru Literatură, București, 1968. Marian, Simeon Florea, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1784 condusă de Horea În lumina izvoarelorț, Editura Kriterion, București, 1984. Maior, Liviu (coord.), Avram Iancu. Scrisori, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1972. Maior, Petru, Istoria besericei românilor, Tipografia Universității, Buda, 1813. Maior, Petru, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Tipografia Universității, Buda, 1812. Maior, Petru, Scrisori și documente inedite, ediție Îngrijită de Nicolae Albu, Editura pentru Literatură, București, 1968. Marian, Simeon Florea, Nunta la români. Studiu istorico-etnografic comparativ, ediție Îngrijită de T. Teaha, I. Șerb, I. Ilișiu, Editura „Grai și suflet - Cultura
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]