1,512 matches
-
cauză frunzele apar dispuse în rozetă. Frunzele au o culoare verde-gălbuie sau roșiatică, sunt ușor aplecate în jos, iar în final prezintă brunificări vasculare și se înroșesc. Plantele formează flori mici ce nu se deschid în totalitate, iar în sol bulbii infectați sunt mici și turtiți (fig. 209). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în mod obișnuit prin afide și rezistă în bulbii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea imediată a plantelor virotice din cultură, stropiri cu insecticide și folosirea la plantare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
final prezintă brunificări vasculare și se înroșesc. Plantele formează flori mici ce nu se deschid în totalitate, iar în sol bulbii infectați sunt mici și turtiți (fig. 209). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în mod obișnuit prin afide și rezistă în bulbii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea imediată a plantelor virotice din cultură, stropiri cu insecticide și folosirea la plantare de bulbi sănătoși. 11.7.2. Alte virusuri ce parazitează crinul: Lily mosaic virus mozaicul crinului. Lily simptomless virus viroza
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sunt mici și turtiți (fig. 209). Transmitere-răspândire. Virusul se transmite în mod obișnuit prin afide și rezistă în bulbii infectați. Prevenire și combatere. Se recomandă eliminarea imediată a plantelor virotice din cultură, stropiri cu insecticide și folosirea la plantare de bulbi sănătoși. 11.7.2. Alte virusuri ce parazitează crinul: Lily mosaic virus mozaicul crinului. Lily simptomless virus viroza latentă. Lily ringspot virus pătarea inelară. Cucumber mosaic virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
latentă. Lily ringspot virus pătarea inelară. Cucumber mosaic virus + Tulip breaking virus in lily marmorarea gravă a crinului. Cucumber mosaic virus + Lily simptomless virus in lily pătarea necrotică. Lily simptomless virus + Tulip breaking virus in lily pătarea inelară brună a bulbilor. Boli produse dee ciuperci 11.7.3. Mucegaiul cenușiu al crinului Botrytis elliptica (vezi 11.1.11.) 11.7.4. Putregaiul bazal al crinului Fusarium oxysporum f.sp. lilii (vezi 11.1.10.) 11.8. Bolile narciselor Viroze 11.8
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
a narciselor. Tobacco rattle virus in narcisus marmorarea narciselor. Prevenire și combatere. La apariția simptomelor virotice se elimină plantele, iar la recoltare mâinile muncitorilor și cuțitul de tăiere, se dezinfectează cu fosfat trisodic 10 %. La plantare se vor folosi numai bulbi mari și apoi în cultură se va face dezinfecția solului pentru distrugerea nematozilor și stropiri pe plante cu insecticide pentru distrugerea afidelor ce transmit virusurile. Boli produse de ciuperci 11.8.2. Putregaiul bazal al bulbilor de narcise Fusarium oxysporum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
se vor folosi numai bulbi mari și apoi în cultură se va face dezinfecția solului pentru distrugerea nematozilor și stropiri pe plante cu insecticide pentru distrugerea afidelor ce transmit virusurile. Boli produse de ciuperci 11.8.2. Putregaiul bazal al bulbilor de narcise Fusarium oxysporum f.sp. narcissi (vezi 11.1.10.). 11.8.3. Putregaiul cenușiu Botrytis narcissicola (vezi 11.1.11.). 11.9. Bolile zambilelor Viroze 11.9.1. Mozaicul zambileiHyacinth mosaic virus Simptome. Plantele virotice au frunzele cu
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
11.). 11.9. Bolile zambilelor Viroze 11.9.1. Mozaicul zambileiHyacinth mosaic virus Simptome. Plantele virotice au frunzele cu pete de decolorare sau benzi galben-verzui în dreptul cărora țesuturile sunt adâncite. Tijele florale au flori puține și mici, iar în sol bulbii sunt foarte mici. Pe timp călduros simptomele dispar, iar plantele se usucă cu cel puțin 2-3 săptămâni mai devreme. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de afide de la plantă la plantă, iar de la un an la altul se transmite prin bulbii virozați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
sol bulbii sunt foarte mici. Pe timp călduros simptomele dispar, iar plantele se usucă cu cel puțin 2-3 săptămâni mai devreme. Transmitere-răspândire. Virusul este transportat de afide de la plantă la plantă, iar de la un an la altul se transmite prin bulbii virozați. Prevenire și combatere. În cultură se vor face periodic stropiri cu insecticide pentru distrugerea afidelor, iar la plantare se vor folosi numai bulbi mari, sănătoși. Bacterioze 11.9.2. Putregaiul galben al bulbilor de zambilă Xanthomonas hyacinthi Boala a
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
transportat de afide de la plantă la plantă, iar de la un an la altul se transmite prin bulbii virozați. Prevenire și combatere. În cultură se vor face periodic stropiri cu insecticide pentru distrugerea afidelor, iar la plantare se vor folosi numai bulbi mari, sănătoși. Bacterioze 11.9.2. Putregaiul galben al bulbilor de zambilă Xanthomonas hyacinthi Boala a fost descrisă în Olanda în 1883 însă acum ea este prezentă în mai multe țări europene, S.U.A. și Japonia. Tr. Săvulescu a găsit bacteria
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
an la altul se transmite prin bulbii virozați. Prevenire și combatere. În cultură se vor face periodic stropiri cu insecticide pentru distrugerea afidelor, iar la plantare se vor folosi numai bulbi mari, sănătoși. Bacterioze 11.9.2. Putregaiul galben al bulbilor de zambilă Xanthomonas hyacinthi Boala a fost descrisă în Olanda în 1883 însă acum ea este prezentă în mai multe țări europene, S.U.A. și Japonia. Tr. Săvulescu a găsit bacteria în 1936, pe culturile forțate de zambile. Simptome. Bulbii atacați
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
al bulbilor de zambilă Xanthomonas hyacinthi Boala a fost descrisă în Olanda în 1883 însă acum ea este prezentă în mai multe țări europene, S.U.A. și Japonia. Tr. Săvulescu a găsit bacteria în 1936, pe culturile forțate de zambile. Simptome. Bulbii atacați prezintă în secțiune, în zonele centrale, puncte mici galbene, lipicioase. În solul cu exces de umiditate, porțiuni mari ale bulbului sunt transformate într-o masă mucilaginoasă, galbenă, urât mirositoare. Din bulbii bolnavi, frunzele nu mai apar sau apar și
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
multe țări europene, S.U.A. și Japonia. Tr. Săvulescu a găsit bacteria în 1936, pe culturile forțate de zambile. Simptome. Bulbii atacați prezintă în secțiune, în zonele centrale, puncte mici galbene, lipicioase. În solul cu exces de umiditate, porțiuni mari ale bulbului sunt transformate într-o masă mucilaginoasă, galbenă, urât mirositoare. Din bulbii bolnavi, frunzele nu mai apar sau apar și apoi se îngălbenesc și se smulg ușor. Dacă atacul se instalează mai târziu, frunzele ca și tijele florifere, au dungi galbene
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
în 1936, pe culturile forțate de zambile. Simptome. Bulbii atacați prezintă în secțiune, în zonele centrale, puncte mici galbene, lipicioase. În solul cu exces de umiditate, porțiuni mari ale bulbului sunt transformate într-o masă mucilaginoasă, galbenă, urât mirositoare. Din bulbii bolnavi, frunzele nu mai apar sau apar și apoi se îngălbenesc și se smulg ușor. Dacă atacul se instalează mai târziu, frunzele ca și tijele florifere, au dungi galbene, se veștejesc și plantele pier (fig. 210). Transmitere răspândire. Bacteria se
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
tijele florifere, au dungi galbene, se veștejesc și plantele pier (fig. 210). Transmitere răspândire. Bacteria se dezvoltă la temperaturi optime de 2530șC și se transmite de la plantă la plantă prin apa de irigație. De la un an la altul rezistă în bulbii parțial atacați. Prevenire și combatere. Se recomandă distrugerea prin ardere a plantelor atacate, plantarea de bulbi sănătoși sau dezinfectați cu apă caldă la 47-48șC timp de 20-25 minute. Cu 1-2 zile înainte de plantare bulbii se vor scufunda timp de 30
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezvoltă la temperaturi optime de 2530șC și se transmite de la plantă la plantă prin apa de irigație. De la un an la altul rezistă în bulbii parțial atacați. Prevenire și combatere. Se recomandă distrugerea prin ardere a plantelor atacate, plantarea de bulbi sănătoși sau dezinfectați cu apă caldă la 47-48șC timp de 20-25 minute. Cu 1-2 zile înainte de plantare bulbii se vor scufunda timp de 30 minute în soluție de fungicid: Dithane M 45-0,2 %, Mancozeb 80-0,3 % sau hidroxid de cupru
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
un an la altul rezistă în bulbii parțial atacați. Prevenire și combatere. Se recomandă distrugerea prin ardere a plantelor atacate, plantarea de bulbi sănătoși sau dezinfectați cu apă caldă la 47-48șC timp de 20-25 minute. Cu 1-2 zile înainte de plantare bulbii se vor scufunda timp de 30 minute în soluție de fungicid: Dithane M 45-0,2 %, Mancozeb 80-0,3 % sau hidroxid de cupru 10-15 %. Recoltarea bulbilor se va face timpuriu, iar păstrarea bulbilor destinați pentru plantare se va face în spații
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
dezinfectați cu apă caldă la 47-48șC timp de 20-25 minute. Cu 1-2 zile înainte de plantare bulbii se vor scufunda timp de 30 minute în soluție de fungicid: Dithane M 45-0,2 %, Mancozeb 80-0,3 % sau hidroxid de cupru 10-15 %. Recoltarea bulbilor se va face timpuriu, iar păstrarea bulbilor destinați pentru plantare se va face în spații aerisite cu umiditate și temperatură constantă. CAPITOLUL XII BOLILE PLANTELOR MEDICINALE 12. 1. Bolile nalbei Boli produse de ciuperci 12.1.1. Rugina Puccinia malvacearum
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de 20-25 minute. Cu 1-2 zile înainte de plantare bulbii se vor scufunda timp de 30 minute în soluție de fungicid: Dithane M 45-0,2 %, Mancozeb 80-0,3 % sau hidroxid de cupru 10-15 %. Recoltarea bulbilor se va face timpuriu, iar păstrarea bulbilor destinați pentru plantare se va face în spații aerisite cu umiditate și temperatură constantă. CAPITOLUL XII BOLILE PLANTELOR MEDICINALE 12. 1. Bolile nalbei Boli produse de ciuperci 12.1.1. Rugina Puccinia malvacearum Boala originală din Chile este semnalată în
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
vedeau pe Hristos. (...) Cu privirea lucitoare, cu fața albă și luminată, părea că vrea să vestească oamenilor o izbîndă mare. (...) Brațul spînzurătoarei pîrîi (...) În ochi lucirea stranie, arzătoare pîlpîia mai puternic, cu tremurări grăbite, din ce în ce mai albă... Bologa vedea bine cum bulbii ochilor se umflau și se învinețeau, și totuși privirea își păstra strălucirea însuflețită, parcă nici moartea n-ar fi în stare s-o întunece sau s-o nimicească..." (s. n.) Postura lui Bologa este în măsură să vorbească despre tendința sa
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
este de 60 de ori mai mare, în timp ce al ființei umane este de 150 de ori mai mare. Hipocampul (esențial în procesul de memorare) este cu 150% mai mare la cimpanzeu și de patru ori mai voluminos la om. Însă bulbul olfactiv care deține centrul mirosului are aceeași dimensiune. Pisica și tovarășul ei, șoarecele, nu sunt, până la urmă, atât de inteligenți cum ni i-a descris La Fontaine! Pentru mai multe detalii Bitterman, M.E., „The Evolution of Intelligence”, Scientific American, 1965
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
dosul palmei, însă receptorii se apropie de 200 în zona vârfului degetelor)... Concluzie Anatomiștii și fiziologii au descris mai mulți receptori ai pielii clasându-i în aceste patru categorii. Durerea are legătură cu excitarea terminațiilor nervoase libere, frigul cu stimularea bulbilor Krause, iar caldul cu corpusculii Ruffini. Cele patru senzații sunt bine individualizate, deoarece parcurg patru căi nervoase distincte (Rosenzweig et al., 1998). Dar pipăitul dispune de mai mulți receptori, de unde rezultă varietatea de senzații (gâdilare, apăsare, atingere ușoară etc.): discurile
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
finețea atingerii, aflându-se într-un număr foarte mare în vârful degetelor, pe buze și în zonele erogene. SCHEMĂ Terminații libere Durere Fir de păr Corpuscul Meissner Atingere ușoară Epidermă Dermă Strat de grăsime Corpuscul Ruffini Căldură Corpuscul Pacini Presiune Bulbul Krause Frig Disc Merkel Atingere ușoară Receptorii senzațiilor tactile (rezumat după Dixon, 1990, și Rosenzweig et al., 1998) Senzațiile vibratile și de presiune sunt furnizate de corpusculii Pacini, a căror compresie dilată porii membranei axonice, lăsând să pătrundă ionii de
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
odorante prin dispozitive de captare. Acestea (un fel de yale) rețin doar moleculele odorante specifice, la fel cum yalele nu se deschid decât cu anumite chei. Legătura unei molecule cu mirosul și receptorul declanșează un semnal bioelectric ce este comunicat bulbului olfactiv, apoi cortexului olfactiv pentru recunoașterea mirosurilor, la fel ca „formele” obiectelor. Richard Axel (1995) și Linda Buck au obținut în 2005 premiul Nobel pentru identificarea genelor chemoreceptorilor, „yalele” mirosurilor. Ei au descoperit că, dintre cele 30 000 de gene
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
Faptul că există o mie de receptori este impresionant, dar acest număr nu acoperă cele 10 000 de mirosuri perceptibile de către om; așadar, trebuie să presupunem că un miros corespunde excitației mai multor centri receptori. Făcând harta glomerulelor activate în bulb, creierul ar desena, într-un fel, profilul unui miros. Concluzie La fel ca în cazul gustului, sensibilitățile variază enorm de la un individ la altul și mai ales de la o specie la alta. Sistemele receptive ale mucoasei olfactive dispun de un
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
alta. Sistemele receptive ale mucoasei olfactive dispun de un număr variabil de celule receptoare (Le Magnen, 1969): 10 milioane la om și 200 de milioane la un ciobănesc german. Aceste diferențe, probabil de zece ori mai mari la nivelul creierului (bulbul olfactiv), explică extraordinarele performanțe ale unor specii. Câinele ciobănesc are o sensibilitate de un milion de ori mai mare decât cea a ființei umane. Iată de ce simte sosirea stăpânului înainte ca noi să vedem mașina dând colțul străzii. Nu este
[Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]