7,603 matches
-
secretul absolut. Un zâmbet pe care primarul Ke îl citește și-l înțelege. Primarul e din neam de țărani și are un cap care-mi amintește de o ceapă. Poartă îmbrăcăminte albă din bumbac. O pereche de sandale negre din bumbac. Un costum pe care cadrele de partid îl poartă pentru a-și arăta originea revoluționară. Să fii împotriva pantofilor din piele înseamnă să fii antiburghez. Sunt sigură că veți oferi rezultate care vor fi pe placul lui Mao, îi zic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
se ridică. Ea îl urmează fără o vorbă. Bagă de seamă că el poartă o pereche de pantofi noi din piele. Își amintește că el urăște pantofii noi. Îl întreabă dacă nu vrea să se schimbe în niște sandale din bumbac. Nu mă bat, îi explic el. Micul Dragon mi i-a lărgit. Sala Pinilor a fost cândva o curte mare cu copaci seculari. Pe laturile de est, vest și nord sunt arcade. Și, de asemenea, stâlpi din piatră, minunat sculptați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
în nas un tub pentru hrănire. În această dimineață deschide ochii. Ceea ce-l înconjoară e straniu, iar chipurile pe care le întâlnește sunt ostile. Închide ochii din nou și zace în tăcere. Are trupul strâns înfășurat într-o pătură din bumbac. Vântul din nord șuieră noaptea prin curte. Doi copaci bătrâni, înalți dar desfrunziți, din careul mărginit de clădiri, stau ca doi nebuni care se ceartă. Ce e în mintea lui Liu? Soția lui a fost condamnată la moarte. Fiul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dintre ei se desprind de stâlpii de lemn. Funiile rupte de gloanțe cad în țărână. Lotus aleargă spre Fairlynn. Își leagănă trupul, cu bărbia spre cer. În spatele ei, norii s-au prăbușit la pământ, rostogolindu-se ca niște ghemotoace de bumbac. Șeful plutonului de execuție strigă ultimul ordin. Într-o tăcere deplină, Fairlynn vede cum se fărâmă fața lui Lotus. Sângele împroșcat îi vopsește pe față o crizantemă înflorită. Experiment pentru cimpanzei! Fairlynn leșină. Deși Fairlynn supraviețuiește Revoluției Culturale, în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
dar de la Mao. Apoi se răzgândește. Își dă rochia jos și o înlocuiește cu un veșmânt bleumarin pe care l-a cumpărat de la o călugăriță, în timpul filmărilor, lângă Muntele Tai. Își schimbă papucii cu o pereche de sandale negre din bumbac. Pune la loc în valiză rochia de culoarea piersicii și papucii și o împinge înapoi sub pat. Shang-guang dă repede băutura pe gât, cu înghițituri mari. Fără nici o ezitare. Se spală pe mâini și își clătește gura. Apoi merge să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1921_a_3246]
-
instalasem un șezlong În curte, pe iarbă. Fiindcă Îi era mereu frig la picioare (avea În jur de cincizeci de cuvinte și vreo sută de expresii pentru a zugrăvi feluritele nuanțe de durere), Își punea câteva rânduri de ciorapi - de bumbac, de lână - apoi carâmbi din blană de iepure, de miel, Încât trebuise să-i cumpărăm papuci de pâslă bărbătești, numărul 41 - șoșoni cărora ea le spunea: șoșontorogi. Uneori, când credeau ei că nimeni nu-i observă, șoșontorogii dădeau s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cutia aceea: un păianjen cu spate roșu precum catifeaua, o carcasă înaltă, cu semnițe așezate ca foile de pergament, o bilă portocalie de rășină, o piele de șarpe, o bucată de os, pene de diferite culori, mătase fină, mătase de bumbac, toca îmblănită a unei molii, o spirală de sepale, o frunză bolnavă, acoperită cu pistrui albaștri din pricina unei ciuperci... Acum, deși multe dintre lucurile acestea se ofiliseră sau se dezmembraseră, Sampath împrăștie cât putu din colecție în jurul său, echilibrând articolele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
ți-ai putea imagina că, doar cu o zi înainte, acolo fusese sală banală, cu aspect învechit, frecventată de echipa de vânzări a unei companii de geamuri termopane. Scaunele tapițate, de un roșu stins, fuseseră acoperite cu niște huse din bumbac alb, strânse la spate cu funde din catifea roșie, iar cele patru coloane, în stilul anilor șaptezeci, care susțineau tavanul erau acum de nerecunoscut, fiind acoperite cu boboci roșii de trandafiri și cu ghirlande de iederă cățărătoare. Alison angajase o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ea cu voce tare, mângâindu-și abdomenul plat. Știa că lui James nu-i place să fie prea „evidentă“, așa cum se exprima el, așa că Julia a optat pentru un pulover negru cu guler polo și o pereche de pantaloni din bumbac, tot negri. James putea s-o dezbrace mai târziu, ca să-și descopere surpriza. Julia a auzit clicul familiar al cheii întoarse în broasca ușii de la intrare, apoi zgomotul generat de traficul din fața casei. —Bună, dragule, a strigat ea din capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
lenjerie intimă că avea sânii unei femei mult mai tinere. În secunda în care aveau să-și piardă acest aspect, Alison avea de gând să intervină chirurgical și asupra lor. Întorcându-se în dormitor, femeia a ridicat cearceaful luxos din bumbac și s-a strecurat în pat, lângă Luca. Alison și-a lipit obrazul de spatele surprinzător de mătăsos al bărbatului și a inhalat profund amestecul cu aromă de mosc format din sudoarea de după actul sexual și ultimele urme ale aftershave-ului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
să devină un personaj clișeistic: secretara care ajunge să se mărite cu șeful. Rudele îndepărtate sunt cele mai bunetc " Rudele îndepărtate sunt cele mai bune" Susan era îmbrăcată într-o fustă albă, lungă, model țigănesc și o bluziță albă de bumbac. Sânii dezlănțuiți arătau magnific în vreme ce femeia alerga prin lanul de porumb. Părul strălucitor reflecta ultimele vestigii ale luminii portocalii a soarelui. Denzel Washington, care arăta deosebit de puternic, în tricoul alb, cu mâneci scurte și perechea de jeanși decolorați, tocmai o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
dar inegali, îngălbeniți din cauza anilor mulți în care, după cină, omul fumase câte un trabuc. Uniforma lui era constituită dintr-o pereche de pantaloni vechi, din catifea cord, care era fie albastră, fie maro, și o selecție de cămăși din bumbac, cu gulere aflate în diverse stări de degradare. După ani întregi de încercări, Jenny renunțase să mai spere să-și vadă bărbatul îmbrăcat în haine mai elegante. Prin contrast, soacra era o femeie îmbrăcată impecabil. Avea cam un metru și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ți-am mai spus: nu-l cunoșteai, a răspuns bărbatul accentuând cuvintele și însoțindu-le cu o expresie care sugera că e deranjat de întrebare. —Ei, nu mai spune, a murmurat Julia, culegând, cu un gest leneș, un fir de bumbac de pe cuvertura patului. Eu aș zice c-o cunosc pe SCÂRBA DE DEBORAH destul de bine! La auzul cuvintelor urlate ale Juliei, James a tresărit și s-a ridicat în capul oaselor. —Deborah? Ce vrei să spui? a replicat el obosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
lor împreună avea să fie unul stabil și fericit. Și-nc-o salopetătc "Și‑nc‑o salopetă" Julia a băgat mâna în sacoșa de la Kent and Carey și-a scos o salopetă de bebeluș, în dungi alb-albastre, împreună c-o tichiuță din bumbac asortată. —Aaaaa, te face să te gândești la un copil al tău, nu? îi zisese vânzătoarea în timp ce scotea etichetele. Nu, absolut deloc, i-a răspuns Julia cu un zâmbet scurt. Femeia o privise curioasă, de parcă Julia ar fi fost un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
am scăpat numai cu atât. Susan și-a fluturat o mână înspre ușă. —Uite-o și pe Alison. —Uau, arăți splendid, a remarcat Fiona uitându-se la Alison din cap până-n picioare. Prietena lor era îmbrăcată într-un costum din bumbac crem, cu pantaloni, iar în picioare avea niște sandale aurii fără toc. Era și puțin bronzată, destul cât pistruii de pe nas să-i iasă în evidență. Iar părul îi strălucea. —Mulțumesc. Ăsta e unul din avantajele noului meu regim de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
piele de capră pentru păstrarea lichidelor. Membri ai unei confrerii musulmane create pe actualul teritoriu al Libiei în jurul anului 1840 de către Mohamed ibn Ali al-Sanusi. în timpul primului război mondial au luptat împotriva francezilor și englezilor. Tunică de lână, mătase sau bumbac fără mâneci, purtată de arabi. în Africa de Nord, cetate sau palat al unui conducător și cartierul înconjurător. Lideri ai luptei libienilor împotriva ocupației italiene de la începutul secolului XX. Trilogie despre Legiunea străină, scrisă de P.C. Wren. Vechi popor nomad din Libia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ședință!? — Hei, calmează-te, Linda! spuse Derek, făcându-mi cu mâna. Sam e la noi de ani de zile, nu-i așa, Sam? Se rezemase de deschizătura ferestrei, rulându-și o țigară cu „iarbă“. Îmbrăcat cum era, În pantaloni de bumbac groși și cu un pulover alb larg, arăta ca desprins dintr-o reclamă la colecțiile Gap. — În calitate de președinte al acestei ședințe, nu doresc decât să mă asigur din capul locului că toată lumea Își cunoaște situația, spuse Linda, dar cu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
mine să-i țin locul. M-am Întors ca s-o privesc. Părea necuvenit de vioaie: părul scurt era dat cu spumă, arătând ca un halou, iar ochii albaștri contribuiau la iluzia angelică. Costumul galben mulat și vesta portocalie de bumbac, legată În talie, pe care o purta pe deasupra m-au făcut să-mi strâng ochii ca În fața soarelui. — Haine mai Închise la culoare n-ai, Lesley? am remarcat eu iritată. Ea scutură din cap și haloul tresăltă ca În reclamele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2136_a_3461]
-
carne nu putrezește acolo”. E adevărat că orașul este situat la o altitudine de o mie cinci sute de metri. Dar Isfahanul găzduiește și șaizeci de caravanseraiuri, două sute de bancheri și zarafi, nesfârșite bazare acoperite. Atelierele sale țes mătasea și bumbacul. Covoarele, țesăturile, lacătele sale sunt vândute În ținuturile cele mai Îndepărtate. Trandafirii săi Înfloresc În mii de soiuri. Bogăția sa este proverbială. Acest oraș, cel mai populat din lumea persană, Îi atrage pe toți cei care caută puterea, averea sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
va păși pe această cale de rele va fi ferit. Cadavrele îndoielilor noastre zac ciopârțite printre cearșafuri în fața ochilor noștri, ca niște ofrande, eu mă ridic în genunchi în mijlocul patului uriaș, care se întinde în jurul meu asemenea unei plantații de bumbac, alb și moale, pot să alerg prin el și să fac cu mâna, să îmbrățișez lumea cu brațele deschise, nu mai am nici o urmă de îndoială, pe aici a trecut Dumnezeu, s-a strecurat pe fereastră ca o pasăre pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
iar organul, cu o resemnare blândă, de parcă asta mi-ar fi fost vocația, până ce el se prăbușește în fața mea, cu întreg trupul pulsând din pricina epuizării, iar eu trag pătura peste amândoi, am impresia că ne acoperă cu sărutări călduțe de bumbac, să nu dormi încă, mă gâdilă sărutările păturii, este interzis să dormi, îmi șoptesc ele, noaptea aceasta este plină de dorințe, în noaptea aceasta se vor împlini toate, nu vei mai avea nici o noapte ca aceasta până în ziua morții. Mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
bancă, îmbrăcate în uniforma lor de iarnă, nu păreau prea încălzite, p\reau c\ se bucur\ s\ p\l\vr\geasc\, la soare. După cincisprezece minute de plimbare am simțit că m-am încins și mi-am scos cămașa de bumbac, rămânând în tricou. Naoko și-a suflecat mânecile bluzei de trening până la cot. Bluza se decolorase probabil de la spălat și aveam impresia că am mai văzut-o îmbrăcată cu ea, dar nu-mi aminteam exact. Posibil să fi fost doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
au discutat opțiunile și, în cele din urmă, unul dintre ei a dat comanda. După câteva clipe am simțit privirile uneia dintre fete ațintite asupra mea. Avea părul tuns foarte scurt, purta ochelari de soare și o rochie mini din bumbac. I-am aruncat și eu o privire dar, dându-mi seama că nu o cunosc, mi-am văzut mai departe de mâncare. Ea s-a ridicat de la locul ei și a venit la masa mea. — Ești domnul Watanabe, nu? m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
chiar impunătoare, dar elegantă, cu un hol mic și lift. Hatsumi m-a invitat la bucătărie și ea a intrat în dormitor, să se schimbe. A reapărut îmbrăcată într-un tricou, pe care era imprimat Princeton University și pantaloni din bumbac. Cerceii dispăruseră. A adus de nu știu unde o trusă de prim ajutor, a pus-o pe masă, mi-a luat mâna, a desfăcut bandajul ca să vadă dacă rana era închisă sau nu, a dezinfectat zona și mi-a pus un bandaj
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
promontoriu, și acolo să vînd păstrăvii. I-a cerut pînĂ diseară, la cină. În vremurile astea, la cină se mănÎncă mai mult păstrăv decît pui. Nu știu de ce. PĂstrăvii arată bine. Le-am scos măruntaiele și i-am Învelit În bumbac, așa c-o să rămÎnă proaspeți. O să-i spun și ei c-am niște probleme cu pădurarii, că mă caută și că tre’ să lipsesc o vreme. O s-o conving să-mi dea o tigaie mică și niște sare și piper
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]