13,186 matches
-
Moș Arici, nu pentru că ar fi fost bătrân, ci pentru că era adus de spate și privea mereu În pământ. El avea picioarele scurte și ori de câte ori Îl Întâlneai, căra vreascuri și nuiele cu spatele. Ei bine, acel om singuratic auzise de la bunicul său cum că iarba fiarelor ar crește pe stânci, o vezi ușor pe Întuneric, ea scânteind. Mai auzise că deși este veninoasă, ea da puteri miraculoase celui care Îi vede floarea albă În zori. Moș Arici se gândi că n-
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se propunea ba într-un loc, ba în altul. Tata nu-mi spunea nimic, dar se uita ironic la mine. Mama îmi mai scăpa câte un ban "pentru țigări". Îmi mai trimitea și sora mea cea mare. Atunci a murit bunicul, tatăl tatei! L-am iubit pe bunicul, era un bătrân interesant. Făcuse Primul Război Mondial și povestea mereu ce i se întâmplase, cum fusese aruncat, împreună cu niște cadavre, într-o groapă cu var stins, fiind bolnav de tifos exantematic. Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
în altul. Tata nu-mi spunea nimic, dar se uita ironic la mine. Mama îmi mai scăpa câte un ban "pentru țigări". Îmi mai trimitea și sora mea cea mare. Atunci a murit bunicul, tatăl tatei! L-am iubit pe bunicul, era un bătrân interesant. Făcuse Primul Război Mondial și povestea mereu ce i se întâmplase, cum fusese aruncat, împreună cu niște cadavre, într-o groapă cu var stins, fiind bolnav de tifos exantematic. Nici el nu-și explica cum a reușit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
groapă cu var stins, fiind bolnav de tifos exantematic. Nici el nu-și explica cum a reușit să se salveze, să fugă, să scape. Era obsedat și acum, la peste 90 de ani, de grozăvia acelui moment prin care trecuse. Bunicul, la care mă duceam destul de des, avea un dulap de metal înalt până aproape de tavan, plin cu conserve de tot felul. Scotea câte o cutie și mă întreba: Vrei să mâncăm, să-ți fac o salată? Și, în câteva minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Și, în câteva minute, cu o precizie extraordinară pentru vârsta lui, începea și toca ceapă mărunt-mărunt. Cu conserva aleasă, lua din frigider cartofi fierți, îi tăia felii, punea ulei, oțet, nu știu ce mai punea, dar ieșeau niște salate grozave. Așa era bunicul! Stătea pe un scaun toată ziua în fața casei. Ceva mai încolo avea o mică grădiniță de zarzavat, de care se îngrijea singur. Bunicul fusese bijutier. Acum, când el nu mai era, mă uitam la dulapul lui de conserve și mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
fierți, îi tăia felii, punea ulei, oțet, nu știu ce mai punea, dar ieșeau niște salate grozave. Așa era bunicul! Stătea pe un scaun toată ziua în fața casei. Ceva mai încolo avea o mică grădiniță de zarzavat, de care se îngrijea singur. Bunicul fusese bijutier. Acum, când el nu mai era, mă uitam la dulapul lui de conserve și mi-a venit ideea să-i continui munca, arta de a face bijuterii. Am luat toate instrumentele lui, le-am curățat și le-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
pozitiv. La întrebarea dacă vine singur sau are vreo sirenă, după un moment de gândire "amiralul" a întrebat, la rândul lui, dacă ar putea veni cu un coleg, bun prieten, care-și pierduse părinții, având ca unică familie doar un bunic. Petre își dădu acordul și imediat fu încolțit de fete, care-l asaltară cu propunerile lor de invitați fiecare avea câte o prietenă, casa de la Bușteni avea șase camere... Ce putea spune Petre? În principiu de acord, dar să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de vorbă cu părintele Haralambie. Ușile erau deschise, așa cum se cuvine să fie Casa Domnului. Intră, dar nu era nimeni. Îl învălui liniștea și atmosfera aceea de taină, își făcu cruce, aprinse o lumânărică și începu să se roage pentru bunicul de la care moștenise darul de bijutier, pentru părinți, pentru copiii... Se trezi la un moment dat cu amintirea părintelui Gherasim de la Paris și cu spusele lui: "și roag-o să te ierte"! Bolborosi, în neștire, de câteva ori "Iartă-mă, iartă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Suliță, având un băiat, Silviu, cadru didactic la o universitate londoneză. V.S. ȘTEFAN THEODORESCU - medic. S-a născut în 1884 la Lespezi, într-o familie de învățători, tatăl fiind văr primar cu avocatul Mihai Teodorescu, proprietar al moșiei Ruginoasa și bunicul lui Răzvan Theodorescu, membru al Academiei Române, personalitate de seamă a culturii și spiritualității noastre contemporane. Doctor în medicină la București, Ștefan Teodorescu, a urcat toate gradele ierarhiei didactice, ajungând profesor universitar și șeful Clinicii de Dermato - Venerice din Spitalul Colentina
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
așa cum și câinii de pe proprietatea unde a fost mușcat Ionuț, aparțineau în acte Primăriei și unui ONG și, ca teritoriu, proprietarului terenului. În cazul lui Ionuț vor fi uciși toți câinii din România. În masă. În cazul copilului de la sat, bunicii copilului și mama acestuia sunt cercetați de poliție pentru neglijență. De aceeași neglijență au dat dovadă și bunica și părinții lui Ionuț, însă lor le-a fost sugerat să ceară daune morale. Poliția a intervenit pentru a acuza de omor
Moartea unui copil de la sat, sfâșiat de câini, nu a interesat pe nimeni by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71921_a_73246]
-
ale superconsumatorilor genetic modificați. Visezi la epoca de patriarhală liniște a bunicilor. Habar n-ai ce crize vor mai fi fost pe atunci. Ne informa divinul Mateiu cum că, din 1905, leul căzuse dezastruos din valoare. Parcă îl văd pe bunicul meu Gheorghe ducând-o de mână pe mama, copilă, pe Calea Victoriei, prin magazine cu felurite, încântătoare obiecte. în fapt, răsfoiesc colecția pe anul 1904 a publicației intitulată "Progresele științelor", "Revistă Enciclopedică, Științifică, Instructivă, Educativă și Moralisatoare". Format mare, ilustrații dese
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
bași". Costa numai 6 lei - un fleac față de gramafon: ăsta costa 78 de lei. Obosiți, granpa și cu mama poposeau la localul din preajmă, al fraților Mircea, "Carul cu bere", cel mai spațios mai curat și cel mai prompt serviciu, bunicul comanda o halbă de bere - Bragadiru - iar pentru mama, un sirop de zmeură, în butelie cu dop de cauciuc. Atâtea obiecte dispărute din uz, precum în zilele noastre mașina de scris, stiloul, pălăria, șoșonii, halatul bărbătesc de mătase, pantofii de
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
cu dop de cauciuc. Atâtea obiecte dispărute din uz, precum în zilele noastre mașina de scris, stiloul, pălăria, șoșonii, halatul bărbătesc de mătase, pantofii de lac, cărțile puse pe piață altfel decât în pachet cu ziarul - nu insist. Au fost bunicii noștri consumeri, se înconjurau ei, oare, de obiecte perfect inutile? Imaginea unui salon de la începutul trecutului veac, cu inventarul lui, greu de conceput în epoca sticlei și oțelului, ne spune totul. Priviți fotografia salonului/ salonașului, cu sofalele sale, cu consola
Pe aripile crizei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7194_a_8519]
-
mai puțin potrivit decât primul, în felul în care schimbăm numele sclavilor noștri, fără ca numele schimbat să pară mai puțin potrivit decât cel dat înainte." În familia mea, botezul copiilor a fost întotdeauna o problemă spinoasă. Ardeleni fără simțul umorului, bunicii, unchii și, mai aproape de zilele noastre, verișorii și verișoarele mele aveau o singură obsesie: să facă în așa fel ca numele copiilor să nu poată fi maghiarizate. O rană veche persista din vremea imperiului chezaro-crăiesc: să dăm nume latinești nu
V-ați gândit vreodată să vă schimbați numele? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7195_a_8520]
-
așa. Această a fost purtată în absența lui Vincenzo, soțul cântăreței, care, în prezent, se află în Italia cu fiica lor, Maya. Aproape jumătate de an nu a putut vedeta să-și vadă fetiță, care a locuit în Italia, la bunicii ei. Ea și-a revăzut fiica abia în primăvara acestui an. Și pentru că s-ar fi ajuns și la acest subiect și întrebarea nu a întârziat să apară, Antonia i-ar fi recunoscut socrului ei că are o relație cu
Antonia a recunoscut că are o relație cu Velea by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/72058_a_73383]
-
cu gustul unui public larg fără a cădea în vulgar. De remarcat este și filmul Constantin și Elena (2008) al lui Andrei Dăscălescu, căruia i-a fost decernat Premiul de Debut din cadrul Zilelor Filmului Românesc, un excelent documentar realizat cu bunicii regizorului într-o lume patriarhală care trăiește parcă în afara timpului. Filmul lui Andrei Dăscălescu are meritul suplimentar de a cuprinde o lume care răspunde unor alte ritmuri secrete, o lume tradițională în adevăratul sens al cuvântului și nu rumen siliconată
Panoramic românesc – TIFF 2009 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7208_a_8533]
-
ana, Elena Badea Toamna își face simțită prezența treptat, treptat, motiv pentru care părinții, copiii, bunicii sunt invitați să descopere poveștile copilăriei împreună cu Teatrul Ion Creangă, un teatru intrat în conștiința multor generații și care, în data de 14 septembrie, își deschide porțile pentru o nouă stagiune teatrală: a patruzeci și noua. Noua stagiune a Teatrului
Începe cea de-a 49-a stagiune pentru Teatrul Ion Creangă by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72188_a_73513]
-
De dimineață, trec tancurile într-un marș vesel prin oraș. La difuzoare: "Marinică, Marinică", acel cîntecel bun la toate, întrebuințat de această dată pentru a trimite lumea la vot. ("Trezește-te că ziua-i mică, Marinică, Marinică!") Discuție, acasă, între bunicii mei: "Ce să cat acolo, Fănică?" "Fă, femeie, nu te-ai săturat, fă, de percheziții?"
Bucureștiul și Medgidia acum 40-50 de ani by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8740_a_10065]
-
aflam la Pietroșița și au apărut două mașini: una cu capotă de pânză - era a tatălui meu și se numea Zambilica - iar cealaltă a unchiului meu. Pe acoperișul primeia se găsea o drăcovenie cu roți. Am întrebat ce e acolo, bunicul mi-a răspuns că e o tricicletă pentru mine, iar eu am insistat, într-o românească stâlcită: ,,Putu mine?!?!?! Putu mine?!?!?!" Până la stingerea ei, mama a evocat momentul acesta cu multă dragoste și cu haz. Și îmi mai amintesc încă
Mircea Horia Simionescu by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/8731_a_10056]
-
mijloc de a regla cursul societății și mersul istoriei, o analiză a istoriei germane pe parcursul unei jumătăți de secol, din perspectiva a trei generații - copiii ajunși la maturitatea deplină, părinții a căror tinerețe a cunoscut anii războiului și ai nazismului, bunicii ușor detașați prin statutul de cetățeni ai unei Elveții neutre. Toate cele trei unghiuri de abordare ale cărții sunt profitabile și demonstrează complexitatea cărții și o profunzime remarcabilă a scriitorului. Însă cea mai frumoasă interpretare a romanului mi se pare
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
un proces de spălare a imaginii sale prin ignorarea crimelor făcute de el în timpul cooperativizării și a crimelor săvîrșite în numele lui de agenții Securității, în timp de pace. Ziariști care aveau pînă în zece ani în 1989, cînd părinții sau bunicii lor trăiau experiențe ale disperării încercînd să le aducă acasă de-ale gurii sau care nu mai știau cum să-i încălzească în iernile ultimilor ani ai ceaușismului sînt cei care, bine intenționați, reconstituie imaginea omului Ceaușescu, ca pe un
Simpaticul cuplu Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8854_a_10179]
-
lor trăiau experiențe ale disperării încercînd să le aducă acasă de-ale gurii sau care nu mai știau cum să-i încălzească în iernile ultimilor ani ai ceaușismului sînt cei care, bine intenționați, reconstituie imaginea omului Ceaușescu, ca pe un bunic inofensiv. Același complex al bunicului cumsecade l-am avut eu însumi, după moartea lui Gheorghiu Dej, care apucase să deschidă, parțial, pușcăriile politice după ce îl convinsese pe Hrușciov să-și retragă trupele din România și care începuse politica de independență
Simpaticul cuplu Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8854_a_10179]
-
încercînd să le aducă acasă de-ale gurii sau care nu mai știau cum să-i încălzească în iernile ultimilor ani ai ceaușismului sînt cei care, bine intenționați, reconstituie imaginea omului Ceaușescu, ca pe un bunic inofensiv. Același complex al bunicului cumsecade l-am avut eu însumi, după moartea lui Gheorghiu Dej, care apucase să deschidă, parțial, pușcăriile politice după ce îl convinsese pe Hrușciov să-și retragă trupele din România și care începuse politica de independență față de URSS. Pe atunci însă
Simpaticul cuplu Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8854_a_10179]
-
sonoră moale și tremurătoare, care și-a modelat nuanțele după senzațiile și impulsurile care oricum nu pot fi percepute privind scena. Omul care a redat în secolul XX vigoarea modernă a Bayreuthului, regizorul Wieland Wagner, considera că și-a trădat bunicul numai în montarea actului al doilea din Tristan. Acesta ar fi trebuit să se petreacă pe un pat în camera Isoldei. Revin la distribuție. Tenorul englez Ian Storey desfășoară o vocalitate consistentă, dar cumva modelată până la limitele pe care muzica
Isolda la Milano by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/8868_a_10193]
-
dedicat, într-un demers parcă premonitoriu în cazul acestui scriitor atât de ostil oricărui "vedetism". Pe adevăratul său nume Louis Poirier, s-a născut în 1910 în mica localitate din Anjou, Saint-Florent-le-Vieil, într-o casă de pe malul Loirei care aparținuse bunicului său. În această casă se va retrage definitiv spre sfârșitul vieții care tot acolo i se va curma. Profesor de geografie și istorie în diferite licee franceze, oroarea de "mondenitate" îl va face să respingă orice elogii sau gesturi de
Julien Gracq (1910-2007) by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8899_a_10224]