3,155 matches
-
botezat la 7 septembrie 1996. este denumit „Truman's Own” ca recunoaștere a serviciului lui Truman de comandant al Bateriei D din cadrul său în timpul Primului Război Mondial. În 1984, Truman a primit postum SUA. În 1991, a fost introdus în , și un bust al său din bronz este expus permanent în rotonda . În 2006, Thomas Daniel, nepot al soților Truman, a acceptat o stea pe Walk of Fame-ul din Missouri în cinstea răposatului său bunic. În 2007, John Truman, un nepot de frate
Harry S. Truman () [Corola-website/Science/302331_a_303660]
-
rândului fiind construit pe locul unor vechi construcții mănăstirești. Palatul este construit în stil neoclasic, fața acestuia are 80 m, iar în partea centrală a acesteia prezintă un peristil, în componența căruia intră 6 coloane ionice. În interiorul palatului sunt amplaste busturi, în bronz, marmură și picturi, ale marilor figuri politice din istoria României. Palatul conține și o bibliotecă cu peste 11.000 texte ale unor dezbateri parlamentare, monitoare oficiale, etc și peste 7.000 de cărți. Clădirea a fost sediul Camerei
Dealul Mitropoliei () [Corola-website/Science/308376_a_309705]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Galați. Bust realizat din bronz. La 4 noiembrie 1888, când pe strada Portului se inaugura Școala primară de băieți nr. 5, pe frontispiciul acesteia a fost așezat bustul lui Al. I. Cuza, primul din țară, executat de un sculptor parizian, al cărui
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Galați () [Corola-website/Science/332686_a_334015]
-
este un monument istoric aflat pe teritoriul municipiului Galați. Bust realizat din bronz. La 4 noiembrie 1888, când pe strada Portului se inaugura Școala primară de băieți nr. 5, pe frontispiciul acesteia a fost așezat bustul lui Al. I. Cuza, primul din țară, executat de un sculptor parizian, al cărui nume este încă necunoscut, dăruit Galațiului de doamna Elena Cuza, soția domnitorului. Astăzi bustul se află în curtea Muzeului de istorie.
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Galați () [Corola-website/Science/332686_a_334015]
-
Școala primară de băieți nr. 5, pe frontispiciul acesteia a fost așezat bustul lui Al. I. Cuza, primul din țară, executat de un sculptor parizian, al cărui nume este încă necunoscut, dăruit Galațiului de doamna Elena Cuza, soția domnitorului. Astăzi bustul se află în curtea Muzeului de istorie.
Bustul lui Alexandru Ioan Cuza din Galați () [Corola-website/Science/332686_a_334015]
-
personalități cum au fost Octavian Goga din Hunedoara și maiorul Gheorghe Sontu din Giurgiu. Majoritatea operelor realizate în metal de către se regăsesc în zona Strassburg-ului din Germania și doar puține prin câteva oarșe de provincie din România. A creat multe busturi ale unor personalități românești și o serie de proiecte de monumente. Singurul monument realizat este cel din Piatra Neamț intitulat „"Monumentul Independenței"”. Bustul lui Mircea Vulcănescu pe care l-a făcut la începutul anilor 1990 împreună cu inginera metalurg Brenner, a fost
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
în zona Strassburg-ului din Germania și doar puține prin câteva oarșe de provincie din România. A creat multe busturi ale unor personalități românești și o serie de proiecte de monumente. Singurul monument realizat este cel din Piatra Neamț intitulat „"Monumentul Independenței"”. Bustul lui Mircea Vulcănescu pe care l-a făcut la începutul anilor 1990 împreună cu inginera metalurg Brenner, a fost donat fără pretenții de drept de autor Primăriei Sectorului 2 din București de către soțui ei, filozoful Ion Papuc. A realizat: Expoziții personale
Valentina Boștină () [Corola-website/Science/325480_a_326809]
-
și Geografie a Universității de Vest din Timișoara "Medalia „Constantin I. Istrati”" pentru merite deosebite în formarea de tinerilor chimiști. În Buletinul Comisiunii Monumentelor Istorice (BCMI) nr. 41 din 1924, editura Ramuri, Craiova, la pagina 143 apărea următorul necrolog: Un bust al doctorului Constantin Istrati, realizat de sculptorul Raffaello Romanelli, îi străjuiește mormântul din Cimitirul Bellu din București.
Constantin I. Istrati () [Corola-website/Science/307236_a_308565]
-
biserica mănăstirii este restaurată prin grija Patriarhului Iustinian. Este târnosită pe 24 iunie 1958, stareț fiind Părintele Arhimandrit Sofian Boghiu. Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde: În "Casa Domnească" este amenajat un muzeu care cuprinde: obiecte de artă religioasă, 130 de busturi ale domnitorilor români (sculptate în piatră de către starețul "Simeon Tatu"), precum și picturi murale originale. Biblioteca mănăstirii, cunoscut muzeu de carte veche, cuprinde titluri valoroase, unele vechi de 500 de ani. În interiorul bisericii se află moaște ale Sfântului Ierarh Nicolae și
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
și s-a mutat la [[Paris]], universitatea de acolo având un renume mai însemnat. Jacquin a avut acolo prilejul să studieze mai departe medicina, iar botanica la cunoscutul profesor [[Bernard de Jussieu]]. [[Fișier:Nikolaus Joseph Freiherr von Jacquin (Nr. 35) Bust in the Arkadenhof, University of Vienna -2173.jpg|thumb|225px|Bustul lui Jacquin, Univ. Viena]] În anul 1752, Jacquin a urmat invitații medicului celebru [[Gerhard van Swieten]], unui prieten bun a părinților lui, la Viena. Acolo a terminat studiile și
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
renume mai însemnat. Jacquin a avut acolo prilejul să studieze mai departe medicina, iar botanica la cunoscutul profesor [[Bernard de Jussieu]]. [[Fișier:Nikolaus Joseph Freiherr von Jacquin (Nr. 35) Bust in the Arkadenhof, University of Vienna -2173.jpg|thumb|225px|Bustul lui Jacquin, Univ. Viena]] În anul 1752, Jacquin a urmat invitații medicului celebru [[Gerhard van Swieten]], unui prieten bun a părinților lui, la Viena. Acolo a terminat studiile și a început să practice ca chirurg. Dar marea dragoste a aparținut
Nikolaus Joseph von Jacquin () [Corola-website/Science/337404_a_338733]
-
privind înființarea Parohiei Ortodoxe Române din Cetate. A fost cetățean de onoare al Timișoarei și membru de onoare al PNȚ. La 12 noiembrie 1929 un comitet de inițiativă a hotărât ridicarea unui monument în onoarea sa (cod TM-III-m-B-06308), cu un bust realizat de sculptorul Gheorghe Groza (1899-1930), amplasat inițial în fața Muzeului Banatului. De realizarea monumentului s-au ocupat Ioachim Miloia și Victor Vlad, fiind inaugurat la 28 iunie 1931. În 1969 monumentul a fost mutat în Piața Iancu Huniade, în fața liceului
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
1899-1930), amplasat inițial în fața Muzeului Banatului. De realizarea monumentului s-au ocupat Ioachim Miloia și Victor Vlad, fiind inaugurat la 28 iunie 1931. În 1969 monumentul a fost mutat în Piața Iancu Huniade, în fața liceului care-i poartă numele. Acest bust a fost furat și distrus în vara anului 2015 de persoane care doreau să valorifice bronzul din care era turnat. De asemenea, în parcul bisericii ortodoxe din Iosefin se află un bust al său, dezvelit la 8 septembrie 2007, realizat
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
Huniade, în fața liceului care-i poartă numele. Acest bust a fost furat și distrus în vara anului 2015 de persoane care doreau să valorifice bronzul din care era turnat. De asemenea, în parcul bisericii ortodoxe din Iosefin se află un bust al său, dezvelit la 8 septembrie 2007, realizat de Aurel Gheorghe Ardeleanu. Numele său îl poartă Colegiul Tehnic „Emanuil Ungureanu” din Timișoara precum și o stradă din Timișoara.
Emanuil Ungurianu () [Corola-website/Science/304297_a_305626]
-
ignorat de către guvernele care existau de secole în Europa, până în 1269 când Regele Ludovic al IX-lea al Franței (mai târziu Ludovic cel Sfânt) a fost determinat să decreteze faptul că evreii francezi trebuie să poarte un însemn galben pe bustul lor și pe spate. După ce Cruciada Albigensiană s-a încheiat în 1229, următoarea inchiziție papală, cea a Papei Grigore al IX-lea, a impus penitența eclesiastică a crucii galbene a Catarului ca un indicativ al rușinii, spre a fi purtat
Simbolul rușinii () [Corola-website/Science/331524_a_332853]
-
3-a București, Editura Institutului Cultural Român, 2004, 922 pagini. 2. Decalogul. Îndreptar creștin, politic și social. Apare în București, bilunar, între anii 1936-1940. 3. Ion Th. Ilea - Destin în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 31+1 foto bust. 4. Vintilă Horia - Baladă in extremis în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 30+1 foto bust. 5. Virgil Carianopol - Că mă tot rup din piatră în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 25 + 1 foto bust. 6
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
în București, bilunar, între anii 1936-1940. 3. Ion Th. Ilea - Destin în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 31+1 foto bust. 4. Vintilă Horia - Baladă in extremis în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 30+1 foto bust. 5. Virgil Carianopol - Că mă tot rup din piatră în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 25 + 1 foto bust. 6. Ion Șiugariu - Teatrul lui Camil Petrescu în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 9-14. 7. Coriolan Gheție
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
foto bust. 4. Vintilă Horia - Baladă in extremis în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 30+1 foto bust. 5. Virgil Carianopol - Că mă tot rup din piatră în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 25 + 1 foto bust. 6. Ion Șiugariu - Teatrul lui Camil Petrescu în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 9-14. 7. Coriolan Gheție - Cetanie din munții cu aur în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 8. 8. Mihai Beniuc - Poeme. În cerul serii
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
p. 9-14. 7. Coriolan Gheție - Cetanie din munții cu aur în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 8. 8. Mihai Beniuc - Poeme. În cerul serii luna..., Adâncuri, Nimicul în Cronica literară. Caietul 1, ianuarie 1939, p. 20-21 + 1 foto bust. 9. George Meniuc - Umbre în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 69. 10. Elena Soare - Imitația naturii în artă în Cronica literară. Caietul 2-3, februariemartie 1939, p. 49-54. 11. Onșisimț Filipoiu - George Petcu - Fata-Morgana (Poeme) în Cronica literară. Caietul
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
literară. Caietul 2-3, februariemartie 1939, p. 49-54. 11. Onșisimț Filipoiu - George Petcu - Fata-Morgana (Poeme) în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 82-84. 12. Lucrezzia Kar - Silueta madernei Galatee în Cronica literară. Caietul 2-3, februarie-martie 1939, p. 60-61 + 1 foto bust. 13. Coriolan Gheție (1916-1990), jurnalist, eseist și memorialist.
Ion Șiugariu și revista „Cronica literară“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/2457_a_3782]
-
2009. În 2007, în semn de recunoștință pentru efortul depus de arhitect, școala locală a fost redenumită 'Arhitect Toma T. Socolescu'. La finalul lui mai 2011, într-o ceremonie solemnă s-a adus un omagiu arhitectului și a fost inaugurat bustul său, amplasat în curtea școlii. Dorind să dezvolte viața culturală a orașului său, el a lansat numeroase inițiative care au îmbogățit Județul Prahova cu unele dintre primele sale muzee și instituții culturale. Susținut de personalități marcante din Ploiești și de
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
și ale Bucureștiului. În 21 octombrie 2010, a avut loc o comemorare (la Ploiești și la Păulești) a celor 50 de ani de la dispariția sa. În plus, diverse manifestări au fost organizate în perioada 2009-2011, printre care și inaugurarea unui bust în fața Halelor Centrale în 14 ianuarie 2011, atribuirea numelui arhitectului parcului situat în fața Halelor Centrale, precum și atribuirea post-mortem a titlului de "Cetățean de Onoare al Orașului Ploiești", pe 29 septembrie 2010. O parte din operele arhitectonice ale lui Toma T.
Toma T. Socolescu () [Corola-website/Science/316317_a_317646]
-
din patronajul altor zei și să le plaseze sub Aton (sau Ra, cu care Akhenaton l-a asimilat Aton). Cu toate acestea, chiar și la Amarna, unii curtenii păstrau numele de Ahmose iar un artist cunoscut care a sculptat celebrul bust a lui Nefertiti a fost numit Tutmose ("copil al lui Thoth"). Un număr copleșitor de mare de faianța și amulete de la Amarna, de asemenea, arată ca talismane ce cuprindeau numele de Bes Taweret, ochiul lui Horus, amulete și de alte
Akhenaton () [Corola-website/Science/303306_a_304635]
-
este cunoscut azi ca și „Capela moldovenească” (în germană „Moldauer Kapelle”) și se află la intersecția dintre Arnsburggasse și Betty Roose Weg. În fața capelei a fost ridicat în 1983, pentru a marca împlinirea a 300 de ani de la marea bătăliei, bustul domnitorului muntean. De asemenea, în 1999 Academia Română a montat o placă pe biserica Sf. Iosif de pe Kahlenberg ce comemorează contribuția soldaților români la depresurarea Vienei. Împreună cu acea cruce, drept amintire vienezilor, Șerban Cantacuzino a mai lăsat pe câmpul de bătălie
Participarea românilor la asediul Vienei (1683) () [Corola-website/Science/309154_a_310483]
-
Splenyi”, a dispus amenajarea lângă aceste ziduri a Promenadei Invalizilor în amintirea soldaților habsburgici. Cu acest prilej, s-au tăiat copacii aflați lângă ziduri și s-au înlăturat cocinile de porci ce existau aici. Proiectul amplasării la Sibiu a unui bust al împăratului Francisc I i-a aparținut pictorului sibian Franz Neuhauser cel Tânăr (1763-1836). Acesta s-a născut la Viena, unde studiase artele, și s-a mutat la Sibiu, făcând parte din cercul artistic patronat de baronul Samuel von Brukenthal
Bustul împăratului Francisc I din Sibiu () [Corola-website/Science/323854_a_325183]