1,209 matches
-
Națională Pentru Merit clasa a II-a, cu însemn pentru civili, doamnei agent șef principal Târțău Gheorghe Niculina. Articolul 23 Se conferă Medalia Națională Pentru Merit clasa a III-a, cu însemn pentru militari: 1. domnului maistru militar clasa I Buzdugan Aurel Iulian; 2. domnului plutonier adjutant șef Macovei Ion Cristian; 3. domnului plutonier adjutant Andrei Petru Răzvan-Onuț; 4. domnului plutonier adjutant Constantin Anton Marinică; 5. domnului plutonier major Diaconu Ion Florin-Mădălin; 6. domnului plutonier major Popovici Sorin Bogdan; 7. domnului
DECRET nr. 10 din 12 ianuarie 2016 privind conferirea unor decoraţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268234_a_269563]
-
Articolul 1 În conformitate cu prevederile Legii nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naționale a României, începând cu data de 27 decembrie 2016, Banca Națională a României va lansa în circuitul numismatic o monedă din aur cu tema Istoria aurului - Buzduganul regelui Ferdinand I. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: Valoare nominală 10 lei Metal aur Titlu 999 la mie Formă rotundă Diametru 13,92 mm Greutate 1,224 g Calitate proof Cant zimțat Aversul monedei redă un detaliu al buzduganului
CIRCULARĂ nr. 23 din 27 decembrie 2016 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur cu tema Istoria aurului - Buzduganul regelui Ferdinand I. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278945_a_280274]
-
Buzduganul regelui Ferdinand I. Articolul 2 Caracteristicile monedei sunt următoarele: Valoare nominală 10 lei Metal aur Titlu 999 la mie Formă rotundă Diametru 13,92 mm Greutate 1,224 g Calitate proof Cant zimțat Aversul monedei redă un detaliu al buzduganului regelui Ferdinand I, inscripția "ROMANIA", stema României, valoarea nominală "10 LEI" și anul de emisiune "2016". Reversul monedei prezintă portretul regelui Ferdinand I și inscripția "REGELE FERDINAND I". Articolul 3 Monedele din aur, ambalate în capsule de metacrilat transparent vor
CIRCULARĂ nr. 23 din 27 decembrie 2016 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur cu tema Istoria aurului - Buzduganul regelui Ferdinand I. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278945_a_280274]
-
vor fi însoțite de broșuri de prezentare redactate în limbile română, engleză și franceză. Broșurile includ certificatul de autenticitate al emisiunii, pe care se găsesc semnăturile guvernatorului BNR și casierului central. Articolul 4 Monedele din aur cu tema Istoria aurului - Buzduganul regelui Ferdinand I au putere circulatorie pe teritoriul României. Articolul 5 Lansarea în circuitul numismatic a acestor monede din aur se realizează prin sucursalele regionale București, Cluj, Iași și Timiș ale Băncii Naționale a României. Președintele Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României, Mugur Constantin
CIRCULARĂ nr. 23 din 27 decembrie 2016 privind lansarea în circuitul numismatic a unei monede din aur cu tema Istoria aurului - Buzduganul regelui Ferdinand I. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278945_a_280274]
-
de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin: a) ramura verde de măslin, simbol al păcii și ordinii, care înlocuiește buzduganul din stema țării; ... b) scutul, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, plasat pe pieptul acvilei, despicat și dublu tăiat, cu șase cartiere, cuprinzând simboluri care desemnează cele mai importante structuri ale ministerului, după cum urmează: ... În cartierul 1 - Inspectoratul
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279323_a_280652]
-
spre dreapta, ciocul și ghearele roșii, aripile deschise, ținând în gheara dreaptă o spadă de argint. Însemnul heraldic al Academiei Naționale de Informații "Mihai Viteazul" se individualizează prin: a) ramura verde de măslin, simbol al păcii și ordinii, care înlocuiește buzduganul din stema țării, ținut în gheara stângă a acvilei; ... b) scutul plasat pe pieptul acvilei, despicat, cuprinzând în dextra, pe aur, un caduceu verde timbrat de un smarald de aceeași culoare, iar în senestra, pe roșu, un trandafir de aur
ORDIN nr. 1.526 din 1 octombrie 2015 privind aprobarea însemnului heraldic şi a drapelului distinctiv ale Academiei Naţionale de Informaţii "Mihai Viteazul". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265782_a_267111]
-
de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin: a) ramura verde de măslin, simbol al păcii și ordinii, care înlocuiește buzduganul din stema țării; ... b) scutul, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, plasat pe pieptul acvilei, despicat și dublu tăiat, cu șase cartiere, cuprinzând simboluri care desemnează cele mai importante structuri ale ministerului, după cum urmează: ... În cartierul 1 - Inspectoratul
ORDIN nr. 7 din 27 ianuarie 2017 pentru modificarea unor anexe la Ordinul ministrului internelor şi reformei administrative nr. 490/2008 privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/279776_a_281105]
-
de dimensiuni mai mici; elementele coroanei sunt de argint, cu pietrele rectangulare, romboidale, ovoidale și perlele de culoare albă. Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin: a) ramura verde de măslin, simbol al păcii și ordinii, care înlocuiește buzduganul din stema țării; ... b) scutul, asemănător cu primul, dar de dimensiuni mai mici, plasat pe pieptul acvilei, despicat și dublu tăiat, cu șase cartiere, cuprinzând simboluri care desemnează cele mai importante structuri ale ministerului, după cum urmează: ... În cartierul 1 - Inspectoratul
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008 (*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/280034_a_281363]
-
8 m; h = 0,15 m Refacere apărare de mal cu gabioane, L = 20 m, zonă pod DJ209A Refacere drum DJ 178B, sat Grănicești. Refacere drum DJ 175, sat Bobeica. Refacere pod de beton armat peste pârâul Suha Mare, zona Buzdugan, comuna Mălini Refacere pod din beton pe DJ 209A peste pârâul Suha Mare, sat Mălini Refacere drum DJ 209L, sat Pleșa, 9-11+500. Spălare balast pe o lungime de 2,5 km, l 5 m Refacere podeț pe DJ 176
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/275047_a_276376]
-
cu capul spre dreapta, aripile deschise, cu ciocul și ghearele roșii, în gheara dreaptă ținând o spadă de argint. Însemnul heraldic al Ministerului Afacerilor Interne se individualizează prin: a) ramura verde de măslin, simbol al păcii și ordinii, care înlocuiește buzduganul din stema ��ării; ... b) scutul de mai mici dimensiuni, plasat pe pieptul acvilei, despicat de o linie, tăiat de două și având în cele șase cartiere simboluri care desemnează cele mai importante structuri ale ministerului după cum urmează: 1. Inspectoratul General
ORDIN nr. 490 din 21 mai 2008(*actualizat*) privind însemnele heraldice ale structurilor Ministerului Afacerilor Interne**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/268817_a_270146]
-
Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan." 2. Anexele nr. 1 și 2 se modifică și se înlocuiesc cu anexele nr. 1 și 2 la prezenta lege. Articolul II (1) Până la data de 31 decembrie 2018, autoritățile publice au obligația să înlocuiască stemele și sigiliile existente în
LEGE nr. 146 din 12 iulie 2016 pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273587_a_274916]
-
Scutul mare, pe albastru, are o acvilă de aur cu capul spre dreapta încoronată, cu ciocul și ghearele roșii, cu aripile deschise, ținând în cioc o cruce ortodoxă din aur, în gheara dreaptă o sabie, iar în gheara stângă un buzdugan. ... ---------- Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 146 din 12 iulie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 542 din 19 iulie 2016. (3) Pe pieptul acvilei se găsește scutul mic
LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 (*actualizată*) privind stema ţării şi sigiliul statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273600_a_274929]
-
heraldic elvețian înalt de 35 mm, înconjurat de o cunună de lauri deschisă, lată de 10 mm. Pe scut sunt redate central: un portic rupt de care sunt atașate în laterale două lanțuri cu cătușele desfăcute, iar sub acesta, două buzdugane orientate cu bulbul de lovire în sus. În deschiderea cununii de lauri este dispusă central o cruce. Deasupra cununii de lauri este dispusă central plăcuța superioară, cu dimensiunile 20 mm x 10 mm, pe care este înscris, în relief, cu
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271956_a_273285]
-
mm, pe care este dispus, central deasupra scutului, un coif de armură medievală. Pe scut sunt redate în planul superior două făclii, central o spadă cu vârful orientat spre baza scutului, încrucișată în partea de jos a lamei cu două buzdugane orientate cu bulbul de lovire în sus. În planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. De cununa de lauri este atașat dispozitivul de prindere alcătuit din două inele. ... (2) Pe revers sunt reprezentate cununa de lauri
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271956_a_273285]
-
o cunună de lauri închisă, lată de 10 mm, pe care este dispus, central deasupra scutului, un coif de armură medievală. Pe scut este redat în plan central porumbelul păcii, încadrat de două ramuri de măslin, dispus deasupra a două buzdugane încrucișate orientate cu bulbul de lovire în jos. În planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. De cununa de lauri este atașat dispozitivul de prindere alcătuit din două inele. ... (2) Pe revers sunt reprezentate cununa de
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271956_a_273285]
-
10 mm, pe care este dispus, central deasupra scutului, un coif de armură medievală. Pe scut sunt redate în plan central un sceptru care se încrucișează, la o treime de la bază, cu două ramuri de măslin, dispus deasupra a două buzdugane încrucișate, orientate cu bulbul de lovire în sus. În planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. De cununa de lauri este atașat dispozitivul de prindere alcătuit din două inele. ... (2) Pe revers sunt reprezentate cununa de
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271956_a_273285]
-
o cunună de lauri închisă, lată de 10 mm, pe care este dispus, central deasupra scutului, un coif de armură medievală. Pe scut sunt reprezentate, în plan central, 3 făclii ale științei deasupra unei cărți deschise, dispusă deasupra a două buzdugane orientate cu bulbul de lovire în jos. În planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. De cununa de lauri este atașat dispozitivul de prindere alcătuit din două inele. ... (2) Pe revers sunt reprezentate cununa de lauri
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271956_a_273285]
-
35 mm, înconjurat de o cunună de lauri închisă, lată de 10 mm, pe care este dispus, central deasupra scutului, un coif de armură medievală. Pe scut este reprezentată, în plan central, pasărea Phoenix, având în partea de jos un buzdugan. În planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. De cununa de lauri este atașat dispozitivul de prindere alcătuit din două inele. ... (2) Pe revers sunt reprezentate cununa de lauri, coiful medieval și profilul scutului. Pe reversul
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271956_a_273285]
-
35 mm, înconjurat de o cunună de lauri închisă, lată de 10 mm, pe care este dispus, central deasupra scutului, un coif de armură medievală. Pe scut este reprezentată, în plan central, o acvilă bicefală având în gheara dreaptă un buzdugan și în cea stângă o ramură de măslin, ambele reprezentări orientate în sus pe o axă de 45 de grade. ��n planul inferior se află cifra romană reprezentând clasa emblemei de merit. De cununa de lauri este atașat dispozitivul de
ORDIN nr. M.102 din 10 septembrie 2012 (*actualizat*) privind sistemul de distincţii militare din Ministerul Apărării Naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/271956_a_273285]
-
8 m; h = 0,15 m Refacere apărare de mal cu gabioane, L = 20 m, zonă pod DJ209A Refacere drum DJ 178B, sat Grănicești. Refacere drum DJ 175, sat Bobeica. Refacere pod de beton armat peste pârâul Suha Mare, zona Buzdugan, comuna Mălini Refacere pod din beton pe DJ 209A peste pârâul Suha Mare, sat Mălini Refacere drum DJ 209L, sat Pleșa, 9-11+500. Spălare balast pe o lungime de 2,5 km, l 5 m Refacere podeț pe DJ 176
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274216_a_275545]
-
ȘI SEMNIFICAȚIILE elementelor însumate ale stemei comunei Deveselu, județul Olt Descrierea stemei Stema comunei Deveselu, potrivit anexei nr. 1.2, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat în furcă răsturnată. În dreapta, în câmp albastru, se află un buzdugan care se ��ncrucișează cu o secure cu tăiș dublu, totul de argint. În stânga, în câmp argintiu, se află un stejar verde al cărui trunchi se evazează jos, mai pronunțat spre dextra. În vârful scutului, în câmp roșu, se află cinci
HOTĂRÂRE nr. 437 din 22 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Cârlogani şi Deveselu, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272876_a_274205]
-
de grâu de aur, așezate în evantai, având extremitățile inferioare ale celor de pe flancuri ușor curbate și acolate în partea de jos. Scutul este timbrat de o coroană murală de argint cu un turn crenelat. Semnificațiile elementelor însumate Securea și buzduganul amintesc că localitatea a fost sat domnesc pe vremea lui Mihai Viteazu. Stejarul reprezintă bogăția silvică a zonei. Spicele de grâu fac referire la ocupația de bază a locuitorilor, agricultura. Coroana murală cu un turn crenelat semnifică faptul că localitatea
HOTĂRÂRE nr. 437 din 22 iunie 2016 privind aprobarea stemelor comunelor Cârlogani şi Deveselu, judeţul Olt. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272876_a_274205]
-
mai important partid politic de până atunci. Deoarece Mihai avea doar 6 ani și nu putea guverna, o regență a fost formată din principele Nicolae (al doilea fiu al regelui Ferdinand și unchiul lui Mihai), patriarhul Miron Cristea și Gheorghe Buzdugan, președintele Înaltei Curți de Casație (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit cu Constantin Sărățeanu, consilier la Curtea de Casație). Este notabilă absența Reginei Maria din regență, una din figurile de autoritate de până atunci. Jurământul a fost
Mihai I al României () [Corola-website/Science/296764_a_298093]
-
demoni, au încercat mutilarea lor de mai multe ori. O încercare de mutilare este semnalată pe timpul împăratuluin [[Theophilos I-ul]] (829-842). O legendă spune că sultanul [[Mahomed al II-lea Cuceritorul]], care zdrobise falca unui șarpe cu o lovitură de [[Buzdugan (armă)|buzdugan]], a dipus protejarea monumentului după ce orașul a trăit o invazie de șerpi. Se pare că în lur de 250 de ani turcii au respectat monumentul, el apărând în unele miniaturi turcești în întregime, cu cele trei capete răsfirate
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]
-
încercat mutilarea lor de mai multe ori. O încercare de mutilare este semnalată pe timpul împăratuluin [[Theophilos I-ul]] (829-842). O legendă spune că sultanul [[Mahomed al II-lea Cuceritorul]], care zdrobise falca unui șarpe cu o lovitură de [[Buzdugan (armă)|buzdugan]], a dipus protejarea monumentului după ce orașul a trăit o invazie de șerpi. Se pare că în lur de 250 de ani turcii au respectat monumentul, el apărând în unele miniaturi turcești în întregime, cu cele trei capete răsfirate în trei
Istanbul () [Corola-website/Science/296786_a_298115]