1,180 matches
-
Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia Consiliul Județean Alba 2. Spitalul Municipal Aiud Consiliul Local Aiud 3. Spitalul Municipal Blaj Consiliul Local Blaj 4. Spitalul Municipal Sebeș Consiliul Local Sebeș 5. Spitalul Orășenesc Abrud Consiliul Local Abrud 6. Spitalul Orășenesc Câmpeni Consiliul Local Câmpeni 7. Abrogată. ---------- Poz. 7 din anexa 2 a fost abrogată de lit. a) a art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 610 din 14 august 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 552 din 30 august 2013. 8. Spitalul Orășenesc
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
Urgență Alba Iulia Consiliul Județean Alba 2. Spitalul Municipal Aiud Consiliul Local Aiud 3. Spitalul Municipal Blaj Consiliul Local Blaj 4. Spitalul Municipal Sebeș Consiliul Local Sebeș 5. Spitalul Orășenesc Abrud Consiliul Local Abrud 6. Spitalul Orășenesc Câmpeni Consiliul Local Câmpeni 7. Abrogată. ---------- Poz. 7 din anexa 2 a fost abrogată de lit. a) a art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 610 din 14 august 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 552 din 30 august 2013. 8. Spitalul Orășenesc Cugir Consiliul Local
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
din anexa 2 a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 603 din 13 iunie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 20 iunie 2012. 10. Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud Consiliul Județean Alba 11. Spitalul de Boli Cronice Câmpeni Consiliul Local Câmpeni 12. Centrul de Sănătate Baia de Arieș Consiliul Local Baia de Arieș Județul Arad (11 unități sanitare) 13. Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad Consiliul Județean Arad 14. Abrogată. ---------- Poziția 14 din anexa 2 a fost abrogată
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 603 din 13 iunie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 20 iunie 2012. 10. Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud Consiliul Județean Alba 11. Spitalul de Boli Cronice Câmpeni Consiliul Local Câmpeni 12. Centrul de Sănătate Baia de Arieș Consiliul Local Baia de Arieș Județul Arad (11 unități sanitare) 13. Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad Consiliul Județean Arad 14. Abrogată. ---------- Poziția 14 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270657_a_271986]
-
Spitalul Județean de Urgență Alba Iulia Consiliul Județean Alba 2. Spitalul Municipal Aiud Consiliul Local Aiud 3. Spitalul Municipal Blaj Consiliul Local Blaj 4. Spitalul Municipal Sebeș Consiliul Local Sebeș 5. Spitalul Orășenesc Abrud Consiliul Local Abrud 6. Spitalul Orășenesc Câmpeni Consiliul Local Câmpeni 7. Abrogată. ---------- Poz. 7 din anexa 2 a fost abrogată de lit. a) a art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 610 din 14 august 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 552 din 30 august 2013. 8. Spitalul Orășenesc
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
Urgență Alba Iulia Consiliul Județean Alba 2. Spitalul Municipal Aiud Consiliul Local Aiud 3. Spitalul Municipal Blaj Consiliul Local Blaj 4. Spitalul Municipal Sebeș Consiliul Local Sebeș 5. Spitalul Orășenesc Abrud Consiliul Local Abrud 6. Spitalul Orășenesc Câmpeni Consiliul Local Câmpeni 7. Abrogată. ---------- Poz. 7 din anexa 2 a fost abrogată de lit. a) a art. 3 din HOTĂRÂREA nr. 610 din 14 august 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 552 din 30 august 2013. 8. Spitalul Orășenesc Cugir Consiliul Local
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
din anexa 2 a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 603 din 13 iunie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 20 iunie 2012. 10. Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud Consiliul Județean Alba 11. Spitalul de Boli Cronice Câmpeni Consiliul Local Câmpeni 12. Centrul de Sănătate Baia de Arieș Consiliul Local Baia de Arieș Județul Arad (11 unități sanitare) 13. Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad Consiliul Județean Arad 14. Abrogată. ---------- Poziția 14 din anexa 2 a fost abrogată
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
a fost abrogată de art. 2 din HOTĂRÂREA nr. 603 din 13 iunie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 412 din 20 iunie 2012. 10. Spitalul de Pneumoftiziologie Aiud Consiliul Județean Alba 11. Spitalul de Boli Cronice Câmpeni Consiliul Local Câmpeni 12. Centrul de Sănătate Baia de Arieș Consiliul Local Baia de Arieș Județul Arad (11 unități sanitare) 13. Spitalul Clinic Județean de Urgență Arad Consiliul Județean Arad 14. Abrogată. ---------- Poziția 14 din anexa 2 a fost abrogată de art. 5
HOTĂRÂRE nr. 529 din 2 iunie 2010 (*actualizată*) pentru aprobarea menţinerii managementului asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale care au desfăşurat faze-pilot, precum şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se menţine managementul asistenţei medicale la autorităţile administraţiei publice locale şi la Primăria Municipiului Bucureşti şi a Listei unităţilor sanitare publice cu paturi pentru care se transferă managementul asistenţei medicale către autorităţile administraţiei publice locale şi către Primăria Municipiului Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270656_a_271985]
-
Transilvania, România. Localitatea Horea este situată în partea de nord-vest a județului Albă, pe Valea Arazii, afluent al râului Arieșul Mare și se află la 102 km.distanță față de Albă Iulia, reședință de județ și la 26 km nord-vest de Câmpeni.Suprafața arabila a comunei este de numai 315 ha , în timp ce pășunile și fânețele private au o suprafata totală de 758 ha. Pădurile dețin cea mai mare parte din suprafța comunei, respectiv 4.475 hectare, din care 466 ha. reprezintă proprietate
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
în nord-est cu satul Hădărău, AlbaHădărău, în est cu satul GeamănaAlbaGeamăna, în sud cu comună Bucium, iar în sud-vest cu Roșia Montană. Localitatea este situată la o distanță de 12 km de Baia de Arieș și 12 km de orașul Câmpeni. Descoperirile întâmplătoare confirmă prezenta locuitorilor pe raza satului încă din timpul comunei primitive. În perioada ocupației române a Daciei, din prundișurile Arieșului s-a extras aur. Actuala formă administrativă a așezării a luat ființă în anul 1950, Satul Musca se
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
amonte pe care aceasta îl ocupă pe râul Arieș. Localitatea Sălciua de Sus este așezată în partea nordică a județului Albă, la o distanță de 117 km de reședință de județ, mai aproape fiind de Turda (45 km) și de Câmpeni (41 km). La nord se află Muntele Mare, iar la sud, Munții Trăscăului. Sălciua de Sus are o suprafață de 42 de hectare și se află la 1 km distanță de reședință comunei. Altitudinea medie a comunei este 747 m
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
religia romano-catolică cu 154 de credincioși. Alte religii, precum și ateismul, sunt prezente cu procente mult mai mici. Sursa: Roșia Montană este situată în centrul Munților Apuseni, la poalele Munților Metaliferi la 80 km de orașul Alba Iulia, 15 km de Câmpeni și 11 km de Abrud. Aflându-se aproape de nodul rutier dintre DN74 și DN75, accesul se face cu ușurință din toate direcțiile: Din Alba Iulia pe DN74 pe ruta Alba Iulia - Zlatna - Abrud - Roșia Montană. Din Cluj pe DN75 pe
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
-se aproape de nodul rutier dintre DN74 și DN75, accesul se face cu ușurință din toate direcțiile: Din Alba Iulia pe DN74 pe ruta Alba Iulia - Zlatna - Abrud - Roșia Montană. Din Cluj pe DN75 pe ruta Cluj - Turda - Baia de Arieș - Câmpeni - Roșia Montană. Din Oradea pe DN 76 și DN 75 pe ruta Oradea - Beiuș - Ștei - Nucet - Câmpeni - Roșia Montană. Odată cu apariția controversatului Proiect minier de la Roșia Montană, mai exact odată cu începerea explorărilor aurifere din 1997, proiectele de turism au fost
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
Alba Iulia pe DN74 pe ruta Alba Iulia - Zlatna - Abrud - Roșia Montană. Din Cluj pe DN75 pe ruta Cluj - Turda - Baia de Arieș - Câmpeni - Roșia Montană. Din Oradea pe DN 76 și DN 75 pe ruta Oradea - Beiuș - Ștei - Nucet - Câmpeni - Roșia Montană. Odată cu apariția controversatului Proiect minier de la Roșia Montană, mai exact odată cu începerea explorărilor aurifere din 1997, proiectele de turism au fost practic înlăturate de pe agenda autorităților locale, mizându-se exclusiv pe acest proiect aflat în totală contradicție cu
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
de pe agenda autorităților locale, mizându-se exclusiv pe acest proiect aflat în totală contradicție cu conceptul de dezvoltare durabilă, obiectiv specific fiecărei comunități locale civilizate. La polul opus de gândire se afla localitățile de pe Valea Arieșului, situate pe traseul Turda - Câmpeni și Câmpeni - Albac - Horea - Beliș - Huedin s.md., în care turismul rural, alături de alte activități specifice zonei (creșterea animalelor însoțită de subvenții, culegerea fructelor de pădure, prelucrarea lemnului, etc.) s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, reprezentând deja o soluție viabilă
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
autorităților locale, mizându-se exclusiv pe acest proiect aflat în totală contradicție cu conceptul de dezvoltare durabilă, obiectiv specific fiecărei comunități locale civilizate. La polul opus de gândire se afla localitățile de pe Valea Arieșului, situate pe traseul Turda - Câmpeni și Câmpeni - Albac - Horea - Beliș - Huedin s.md., în care turismul rural, alături de alte activități specifice zonei (creșterea animalelor însoțită de subvenții, culegerea fructelor de pădure, prelucrarea lemnului, etc.) s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, reprezentând deja o soluție viabilă de dezvoltare
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
1899-1920), Iuliu Sehovits (1921-1929), Alex Sehovits (1930-1934), Simion Mariciuc (1934-1940 și martie 1945-1945), Mihai Sauca (1940-1941), Ion Galgczy (1941), Ion Horvat (1941), Gyorgy Sehovits (1941-1945), Petru Drozd (1945-10 martie 1946), Alexandru Bilici (1946-1951), Ioan Popovici (1951-1952), Nicolae Preda (1952-1953), Vasile Câmpean (1953-1954), Nicolae Romaniuc (1954-1955), Ioan Timsac (1955-1956), Ion Dreanga (1956-1961), Sava Grecica (1961-1971), Vasile Horvat (1971-1981), Paul Bumbar (1981-1983 și 1990-1992), Timofte Pecora (1983-1989), Mihai Vatamaniuc (1989-1990), Ion Marchiș (1992-1996), Ion Bumbar (1996-2000), Vasile Pop (2000-2004), Simion Roman (2004-2008), Ioan
Ruscova, Maramureș () [Corola-website/Science/301590_a_302919]
-
instalația electrică, tavanul și pregătindu-se suprafețele pentru pictura în tehnica frecă. În anii 2010-2013, interiorul bisericii a fost pictat de Daniel Tuluc din Cluj-Napoca. Concomitent, a fost înlocuit iconostasul de zidărie cu unul din lemn sculptat de meșterul Nicolae Câmpean din Sânmarghita (Gherla). Din toamna anului 2013, biserica are încălzire centrală, posibilă prin amenajare unei anexe pentru centrala termică. Costurile modernizărilor au fost suportate de Secretariatul de Stat pentru Culte, Primăria Alma și credincioșii din Giacăș . Curentul a fost introdus
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
ce face legătura cu reședința de comună și mai departe cu localitățile Boiu, Geoagiu și Orăștie. La Buceș această șosea se intersectează cu drumul național DN74(Brad-Abrud). Acest drum face legătura direct sau prin intermediul altor șosele cu orașele ori municipiile Câmpeni, Stei, Oradea, Arad, Lugoj, Timișoara, Zlatna, Albă Iulia, Sibiu, Brașov, București, Turda, Cluj Napoca. 1. http://www.buces.ro/ 2. http://www.click.ro/Special/el-e-singurul-cautator-de-aur-din-romania
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
Anuarului „Socec al României Mari”, ediția 1924-1925) au fost următoarele (cu denumirile de atunci): Agârbiciu, Agriș, Albac, Bagiu, Baia de Arieș, Băișoara, Banabic, Bedeleu, Beiul de Câmpie, Berchiș, Bicălat, Bistra, Bogata de Mureș, Brăzești, Budiul de Câmpie, Buru, Cacova Ierii, Câmpeni, Căpușul de Câmpie, Cârcedea, Ceagz, Ceanul Deșert, Ceanul Mare, Certegea, Cheța, Chiend, Chimitelnicul de Câmpie, Cicău, Cioara de Sus, Ciugudul de Jos, Ciugudul de Sus, Ciurila, Coc, Comițig, Copand, Cornești, Cristiș, Cucerdea, Dateș, Decea, Dileul Român, Dileul Unguresc, Dumbrău, Feldioara-Războieni
Județul Turda (interbelic) () [Corola-website/Science/300648_a_301977]
-
Pârjol (în trecut, "Băhnășeni", în ) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Hemieni, Pârjol (reședința), Pustiana și Tărâța. Comuna se află în nordul județului, pe malurile Tazlăului Mare, care separă satul Pârjol de satele Băsești, Hăineala, Câmpeni și Pustiana și care primește în zona comunei afluentul Solonț. Este o zona de
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Băhnășeni, Bărnești, Băsăști, Câmpeni, Hăineala, Hemieni, Pârjol (reședința), Pustiana și Tărâța. Comuna se află în nordul județului, pe malurile Tazlăului Mare, care separă satul Pârjol de satele Băsești, Hăineala, Câmpeni și Pustiana și care primește în zona comunei afluentul Solonț. Este o zona de exploatare petroliferă și forestieră, având în proprietate și pădurea ce se întinde la marginea satelor Câmpeni și Pustiana. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Tazlăului Mare, care separă satul Pârjol de satele Băsești, Hăineala, Câmpeni și Pustiana și care primește în zona comunei afluentul Solonț. Este o zona de exploatare petroliferă și forestieră, având în proprietate și pădurea ce se întinde la marginea satelor Câmpeni și Pustiana. Este străbătută de șoseaua județeană DJ156A, care o leagă spre sud de Ardeoani (unde se termină în DN2G) și spre nord de Balcani și mai departe în județul Neamț la Tazlău, Borlești și Roznov (unde se intersectează cu
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Ereș, Ferenț, Laslău,Piștea,Sandur, Timaru, etc. La sfârșitul secolului al XIX-lea. comuna purta numele de "Băhnășeni", făcea parte din plasa Tazlăul de Sus a județului Bacău și era formată din satele Băhnășeni, Borzești, Pârjol, Tărâța (Gura Solonțu) și Câmpeni, cu 1717 locuitori care trăiau în 485 de case. În comună existau patru biserici ortodoxe, una catolică și o școală cu 9 elevi (dintre care o fată) deschisă în 1884 la Băhnășeni, iar cel mai mare proprietar funciar din comună
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]
-
Ecaterina Gheorghiu. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Tazlău a aceluiași județ. Comuna Băhnășeni avea 3000 de locuitori în satele Băhnășeni, Borzești, Sărata, Pârjol, Tărâța și Bărnești; iar comuna Băsăști avea în compunere satele Balcanu, Băsăști, Câmpeni, Căpățină, Căsoasa, Chiliile de Jos, Chiliile de Sus, Fimorești, Ghidionu, Hăineala, Ludași, Rețeni și Schitu Frumoasa, având în total 3241 de locuitori. În 1931, mai multe sate s-au desprins din comuna Băsăști pentru a forma comuna Schitu Frumoasa, iar
Comuna Pârjol, Bacău () [Corola-website/Science/300691_a_302020]