4,846 matches
-
dom’ doctor. — Bravo, Ionel, bravo. Să vii vineri. Vivi Ionel revine vineri la consult. Acum, să intre Vlădescu Dragoș. Ușa deschisă inchisa, a intrat Vlădescu Dragoș: nepoata lui Gulliver. Fața enormă, dospită, rotundă, umedă. Gura mare, roșie, ochii holbați. Părul cânepă, strâns în coc. Fusta trasă sus, peste burtă, dezgolind coloanele abundente ale picioarelor albe și umflate. Sandale, laba piciorului imensă. Piciorul, un corp în sine, independent. — Dumneata? — Pentru soț, Vlădescu Dragoș. Doctorul Marga caută dosarul Vlădescu Dragoș, îl găsește, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
În persoană. Ai mei se așezară la cele două capete ale străzii Abdack, În cartierul Ghatfar, unde se ținea Întrunirea ismailiților. Atunci când Sabbah ieși de acolo, deghizat În sufi, se năpustiră asupra lui, acoperindu-i capul cu un sac de cânepă și mi-l aduseră. Numaidecât, l-am condus la palat, mândru să-i vestesc suveranului isprava mea. Or, pentru prima dată, acesta se arătă interesat și ceru să-l vadă. Numai că, atunci când Sabbah ajunse În preajma lui, porunci să i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
care-l obliga să se pedepsească pentru că dorea ceva la care simțea că nu are dreptul, dând dorinței lui o imagine patetică, de cromolitografie. N-am mai Întâlnit pe nimeni care să se poată compătimi cu atâta dispreț. FILENAME: JIM CÎNEPĂ Să-l văd mâine pe tânărul Cinti. 1. Monografie frumoasă, riguroasă, poate puțin cam prea academică. 2. În Încheiere, comparația dintre Catul, poetae novi și avangardele contemporane e lucrul cel mai genial. 3. De ce nu ca introducere? 4. Să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
sosește o șalupă cu motor cu niște olandezi, afli că au trecut zece ani, ai putea să pleci Împreună cu ei, dar șovăi, preferi să schimbi nuci de cocos pe alte mărfuri, promiți că ai să te ocupi de recolta de cânepă, indigenii lucrează pentru tine, tu Începi să navighezi de la o insuliță la alta, ai devenit pentru toți Jim Cânepă. Un aventurier portughez distrus de alcool vine să lucreze cu tine și se repune pe picioare, toți vorbesc acum de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ei, dar șovăi, preferi să schimbi nuci de cocos pe alte mărfuri, promiți că ai să te ocupi de recolta de cânepă, indigenii lucrează pentru tine, tu Începi să navighezi de la o insuliță la alta, ai devenit pentru toți Jim Cânepă. Un aventurier portughez distrus de alcool vine să lucreze cu tine și se repune pe picioare, toți vorbesc acum de tine În acele Mări ale Sondelor, Îi dai sfaturi până și maharajahului din Brunei, pentru o campanie Împotriva dajakilor de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
ce, instruiești o echipă de malaezieni devotați, cu dinții Înnegriți de betel. Într-o luptă de lângă Bariera de Coral, bătrânul Sampan, cu dinții Înnegriți de betel, Îți face scut cu propriul său trup. - Sunt fericit să mor pentru tine, Jim Cânepă. - Bătrâne, bătrânul meu prieten, Sampan... Acum ești deja faimos În tot arhipelagul dintre Sumatra și Port-au-Prince, tratezi cu englezii, la căpitănia portului Darwin ești Înregistrat drept Kurtz și de-acum devii Kurtz pentru toată lumea - și Jim Cânepă pentru indigeni. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pentru tine, Jim Cânepă. - Bătrâne, bătrânul meu prieten, Sampan... Acum ești deja faimos În tot arhipelagul dintre Sumatra și Port-au-Prince, tratezi cu englezii, la căpitănia portului Darwin ești Înregistrat drept Kurtz și de-acum devii Kurtz pentru toată lumea - și Jim Cânepă pentru indigeni. Dar Într-o seară, În timp ce fata te alintă În cerdac și Crucea Sudului scânteiază ca niciodată, vai, cât de diferită de Ursa Mare, tu Înțelegi: ai vrea să te Întorci acasă. Numai pentru puțină vreme, ca să vezi ce-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
șandramalei izbucnesc miorlăituri, mârâituri, cârâituri înverșunate și zbateri de aripi! Săriți, băi! Manivelă e aici! Săriți! Îl omoară...! țipă Vierme. Într-adevăr papagalul Horus este și el prezent, sechestrat în bucătărie și legat de picior cu o simplă sfoară de cânepă, prinsă de scheletul metalic ruginit, al unui suport pentru ferăstraie, unelte de grădinărit, lighene, crătiți, străchini și ibrice, la un metru și optzeci de centimetri, mai sus de sol. Insuficient de înalt, însă, pentru a fi la adăpost de Momocilă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pentru că musafirii și colindătorii să se simtă cât mai bine. Primul eveniment care prevestește nașterea pruncului Iisus din Nazaret este venitul preotului cu ajunul Crăciunului, pe care gazdă trebuie să-l servească cu ajunele niște turte umplute cu sămânță de cânepă fărmata. De asemenea, un obiect indispensabil atunci cand preotul venea să vestească acest moment important era candela, care trebuia să fie aprinsă și care i-a călăuzit pe cei trei magi pe drumul către peșteră unde Iisus avea să se nască
La început a fost cuvântul. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Alexandru Ana-Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2054]
-
șoric de pe purcel. După ce terminau cu tăiatul porcului, gospodinele pregăteau bucatele, umpleau chișca, făceau sarmale și cârnați pentru ziua de Crăciun. În ajun se mânca doar turte, fără drojdie, coapte pe plită și unse cu jolfă făcută din sămânță de cânepă și floarea soarelui cu zahăr. Seara lumina candelei lumina chipul Maicii Domnului din icoană, iar noi, toți așteptam dimineața de Crăciun. În prima zi de Crăciun mergeam cu toții la biserică,stăteam la slujbă, iar la amiază când ajungeam acasă, ne
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA FEREŞTI. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Găină Emilia () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2058]
-
cu migdale și zahăr. Desupra se pune altă foaie și se presoară tot așa până ce se face un teanc destul de înalt, care apoi se taie bucați.Totuși, între turte se mai poate presăra mac și miere sau "jufa"-semințe de cânepă pisată cu apă. Tradiții de Anul Nou Se spune că de Anul Nou se mărește ziua. Se umblă cu uratul și e mare păcat să dormi și se cuvine să ardă toată noaptea lumânarea în casă. În ziua de Anul
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
boierii, că umblă să cumpere moșia cucoanei și nici pământ de muncă n-o să le mai dea, să rămâie muritori de foame. Lupu Chirițoiu, cel mai bătrân dintre toți, cu pletele crescute până pe umeri și cărunte ca un fuior de cânepă melițată, cu ochii albaștri apoși, întrebă cu glas plin de îngrijorare: ― Toate bune și frumoase, măi oameni, dar ia să facem socoteala că boierul zice: nu pot să vă vând vouă moșia, că voi n-aveți bani destui și nouă
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
Când una prindea un pește mai mare, un cărășel sau chișcar îl ridica în sus să vadă și alții prada. Porcușorii și zvârlugile le prindeam eu chiar ușor, că învățasem a prinde pește de pe la cinci-șase ani, când părinții mei duceau cânepa la topit, în gârlă și cum apa nu era mare, nu m-aș fi putut îneca. Prindeau și ei pește, dar n-am văzut-o pa mama să prindă pește ca alte femei. Ea îi dibuia cu mâna pe la rădăcinile
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
micșorat efortul fizic și expunerea la căldură. Mă limitam să-mi introduc succesiv urechile sub jetul de apă rece de sub robinet. Fiind așa de cald afară, umblu îmbrăcată, în afara locuinței, cu haine confecționate din țesături din fibre naturale de in, cânepă, bumbac și cu pălărie de in pe cap. Caut să-mi acopăr cât mai complet corpul: cu mâneci lungi și fuste sau pantaloni lungi. Noi trebuie să privim și să învățăm de la cei ce trăiesc în deșert: au corpul complet
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
Fiecare om ar trebui să citească cartea Mioarei Dragostin „Ghid practic de vestimentație pentru profesioniști” apărută la Editura „Polirom” din Iași, în anul 2005. Pentru a permite pielii să respire, trebuie să purtăm îmbrăcăminte confecționată din fibre naturale: bumbac, in, cânepă, mătase naturală și lână. Îmbrăcămintea trebuie să fie lejeră, să permită formarea și menținerea unui strat de aer între piele și îmbrăcăminte, pentru că organismul uman respiră și prin piele. Lejeritatea îmbrăcămintei permite efectuarea mișcării și permite circulația bună a sângelui
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
trebuie să fie lejeră, să permită formarea și menținerea unui strat de aer între piele și îmbrăcăminte, pentru că organismul uman respiră și prin piele. Lejeritatea îmbrăcămintei permite efectuarea mișcării și permite circulația bună a sângelui. Îmbrăcămintea confecționată din bumbac, in, cânepă absoarbe transpirația eliminată prin piele și permite pielii să transpire din nou. Transpirația este procesul de evacuare, prin piele, a apei cu diverse substanțe (deșeuri), dizolvate în ea , de care organismul nu are nevoie. Transpirația apare când organismul uman este
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
să corespundă condițiilor de mediu, în care trăiește omul, pentru a permite menținerea temperaturii corpului. Căldura corpului se pierde prin orice parte a corpului. Toate părțile corpului trebuie protejate cu îmbrăcăminte. Lângă piele se vor îmbrăca haine din bumbac, in, cânepă. Numai peste acestea se vor îmbrăca haine de lână. Îmbrăcămintea din fibre naturale influențează favorabil sănătatea, câmpul energetic al omului. Îmbrăcămintea confecționată din fibre sintetice influențează negativ câmpul energetic al omului, favorizând îmbolnăvirea. Îmbrăcămintea trebuie să corespundă activității pe care
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
confecționez singură îmbrăcămintea. Aceasta și din considerente economice, pentru a avea acces la îmbrăcăminte, deoarece acum văd că obiectele de îmbrăcăminte au niște prețuri foarte mari, deși sunt de calitate îndoielnică, dar sunt la modă. Din țesături de bumbac, in, cânepă, eu îmi confecționez compleuri: fustă, fustă-pantalon și bluze. Din catifea de bumbac, îmi confecționez costum: fustă și bluză (taior, jachetă). Din țesături de lână mi-am confecționat fuste, pantaloni și taioare. Adopt linia de croială clasică, cu tăieturile strict necesare
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
să nu se agațe insectele. Pentru vară mi-am confecționat, din țesătură de in, bluze lejere cu mânecă lungă și fustepantaloni evazate, compleuri în culori pastelate: bleu, roz, verde etc. Pentru călătorie și concediu, mi-am confecționat pantaloni din in, cânepă, doc, catifea raiată. Pantalonii sunt potriviți: nici pre largi nici prea strâmți. O îmbrăcăminte este bine aleasă, atunci când nu o simți că o ai. Nu stânjenește pe nicăieri, nu pare prea ușoară sau prea grea. Totdeauna îmbrăcămintea trebuie să fie
Războiul cu întunericul by Ivone Narih () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91642_a_93256]
-
cucoană atât de lungă, încît abia puteai să-i zărești trăsăturile feței, pierdute ca într-o zare albăstrie. Lungă, subțire și lunatică, se mișca printre mobilele așezate în holul scării, dând indicații hamalilor care își târau de colo-colo chingile de cânepă. Nu am văzut-o niciodată decât în purpuriu. Chiar și în casă purta un halat de satin roșu. Avea părul foarte negru și fața mi s-a părut întotdeauna bântuită de-o umbră albăstrie cu urme subțiri de sidef trandafiriu
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
ale scăriței în spirală, ferindu-ne să ne atingem de pereții unși cu păcură și plini de panouri electrice. Se făcea din ce în ce mai întuneric pe măsură ce coboram pe scăriță. Am ajuns într-o sală lungă și îngustă, mirosind a chit și a cânepă îmbibată de rugină, unde se vedea o mățărie încîlcită de țevi de diferite mărimi, ieșind din pereți, cotind rotund pe după colțuri, pline de robinete și manometre. Pe jos, cimentul umed pâlpâia stins sub lumina strecurată printr-un gemuleț zăbrelit, aflat
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
era un birt de unde ieșea veșnic un fum albastru cu miros de mititei. Mișunau în jurul lui bețivi, țigani îmbrăcați ungurește, cu femeile cu fuste crețe după ei, țărani purtând funii de usturoi și saci pe jumătate plini, cu iz de cânepă. Peste drum era magazinul de jucării "Scufița roșie", pe care îl visam și noaptea. Era pentru mine un loc feeric. Cum ajungeam la Obor, o și mânam pe mama înăuntru. Intram într-o încăpere lungă și scundă, mirosind îngrozitor a
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
pe care erau lipite abțibilduri cu păsări multicolore. Mai încolo, după o odăiță minusculă în care, în vitrină, luminată puternic, o femeie grasă în verde remaia ciorapi de nylon, era o hrubă sinistră unde se vindeau pânzeturi de in și cânepă și covoare de iută. Acolo zăceau pe tejghele și în rafturi baloturi mari de pânză care miroseau puternic a naftalină, a fibră vegetală, a iută. Miroseau iute a iută. Pe un pilon era atârnată o oglindă, în care mă priveam
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
nume. Cafeină este un alcaloid provenit din frunzele plantei de ceai, sau din semințele arborelui de cafea. Ea este prezentă în cacao și în unele băuturi răcoritoare, cum ar fi cola. Marijuana, denumită și canabis sau hașiș este extrasa din cânepă. Barbituricele sunt droguri produse în laborator și uneori sunt prescrise de medici pentru alungarea insomniei, în calitate de somnifere sau calmante. Amfetaminele sunt produse tot în laborator și sunt considerate medicamente „excitante”, cei care le folosesc se simt energici. Aceste medicamente accelerează
DROGURILE, OTRĂVURI VECHI ŞI NOI. In: Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Manole Amina, Harhătă Maura () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1993]
-
din cursul primar, cu adulții și extrașcolarii a înființat atelierul de țesătorie, cursurile de dansuri populare, a condus cantina și a fost comandanta centrului extrașcolar de fete. Din atelierul de țesătorie al școlii sute de metri de pânză de in, cânepă și borangic au plecat către front prin Inspectoratul școlar. De unde, Doamne, atâta putere, atâta dragoste și atâtea renunțări?!? Cu gândul de a recupera din paguba refugiului am luat pământ în arendă și lotul școlar. Am semănat cartofi, porumb, mazăre și
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]