1,737 matches
-
Regale" , Mioara Apolzan consacră lui Vladimir Streinu câteva pagini substanțiale. Criticul a fost un colaborator fervent al periodicului amintit, semnând cronici literare, studii, eseuri începând cu anul " și până în ", anul dispariției prestigioasei reviste, cu întreruperea inerentă din perioada "-", când la cârma revistei s-a aflat nefastul Dimitrie Caracostea. Pentru Vladimir Streinu este cea mai fertilă perioadă creatoare, când practic își scrie opera: unele studii au intrat în volumele Pagini de critică literară ("Ă și Clasicii noștri ("Ă, altele au reprezentat nucleul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
în viața veșnică, în înviere și în răsplata cerească. Rugăciunea ne ajută să ne curățim viața și să ne împăcăm cu Dumnezeu. Inima omului creștin devine în rugăciune, o bisericuță unde Domnul Iisus Hristos intră să locuiască și să fie cârma vieții sale. „Nu mai locuiesc eu, ci Hristos locuiește în mine”, spune Sf. Apostol Pavel. în rugăciune și meditație, omul adevărat descoperă masca tuturor aparențelor din el. De multe ori, în dorința de a-și acoperi interiorul, cineva împrumută masca
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
ale urmăritorilor; abia atunci chipul ei răsări în toată splendoarea-i dintre șuvițele ondulate de păr agitate de briză, culoarea spicelor de ovăz din lanul unde dormise el în ajun. Mirosea ca un înger, dar avea privirile cam sticloase și cârma zâmbetului avariată rău; "precis fata asta a fumat ceva de prin tutungerii clandestine!" își zise Rică. S-ar fi așteptat ca lunile de detenție, cât nu se apropiase de vreo femeie, să-l fi adus într-o formă capabilă să
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
să iasă din impas. Oare ce motivații vor fi invocate pentru acest act de caritate? Și o nedumerire: oare de ce nu vor elvețienii să intre În UE? (20.03.2010) Puterea situației sau plasa psihosocială „Iară nu suntu vremile supt cârma omului, ce bietul om supt vremi”, scrie Miron Costin la 1675, În Letopisețul țării Moldovei de la Aron Vodă Încoace. Era un observator avizat la timpului său și al lumii noastre din estul Europei, iar problema Îl pre ocupa cu deosebire
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
dacă am fost un asemenea reper moral pentru cuibușorul în numele căruia ciripește, cum au uitat canarii și celelalte „emanații ale societății civile” ajunse la Cotroceni în 1996 să-și aducă aminte de asta, fie și o singură dată, pe când erau la „cârma țării”? Timp de patru ani, acolo s-au agățat de gâturi (nu toate de bronz) colane. S-au înfipt în piepturi (nu toate tocmai brave) decorații; până și în pieptul unui gardian de pușcărie politică. De acolo s-au trimis
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
meu pentru o călătorie mai lungă, pe mare sau pe ocean, încă nu s-a împlinit. Am omis să amintesc de lotcile din Deltă și de micile șalupe închiriate pe lacul Lehman, acestea din urmă fiind singurele la a căror cîrmă s-a aflat vreodată subsemnata. Ah, da! Și vaporul fost transportor de orez de pe canalele Indiei de Sud, încîntător cottage plutitor... Ceea ce este fascinant la fiecare deplasare e contactul cu lumea înconjurătoare, mic eșantion al umanității în spații limitate. Toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
și-acum nimicește/ uriașii puternici de dinainte. Prometeu își manifestă încrederea că, în pofida acestei durități, va reuși să-l determine pe cel de sus să-i anuleze condamnarea, fiind unicul deținător al secretului privitor la identitatea posibilului său succesor la cârma Olimpului : Sunt sigur că el într-o zi va avea/ nevoie de mine cel oropsit,/ ținut în cătușe cumplite,/ el regele preafericiților,/ dacă vrea să cunoască ce răsturnare a sorții/ îl va lipsi de cinstiri și de sceptru. Cu nume
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fiul regelui că voi urmări până la capătul lumii pe regele Tarquinius și pe nemernicele lui vlăstare și-i voi stârpi de pe fața pământului cu fierul, cu focul și cu orice voi avea la îndemână. Nu-i voi mai răbda la cârma țării ! Nu voi mai îngădui niciodată nici tirania regilor, nici pe a altora ! (IV, p. 68). O dată în plus, cuvintele personajului dramatic le reiau, cu minime schimbări, pe cele din textul istoric . Opera lui Horia Lovinescu, inspirată până în detaliu din
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Aldan, o să-ți placă." Ajunseră împreună la malul estuarului unde, sub o salcie, aștepta șalupa cu motor folosită la traversare. Un soldat îi ajută să urce la bord. Vernea îi făcu semn că nu are nevoie de el și luă cârma. Insula, plasată în mijlocul estuarului, nu mai era de altfel o insulă. De câtva timp, aluviunile fluviului o împinseseră în celălalt mal. Conform legilor internaționale, ar fi trebuit cedată țării vecine, dar se prefăcuseră că nu au băgat de seamă și
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
aceea nu a rămas popular nici după moarte. Istoria nu înregistrează nici sentimentele, nici virtuțile sufletești, ci numai faptele. Ceilalți conservatori: Gheorghe Cantacuzino, generalul George Manu, Carp, Maiorescu, Theodor Rosetti, d-abia începeau. Precum am mai spus, venirea liberalilor la cârmă în 1876 a fost nu numai înlocuirea unui partid politic prin altul, dar a însemnat și deschiderea unei ere noi și înălțarea unei noi pături sociale la întâietate. În 1876 cade guvernul cel de patru ani al lui Lascăr Catargiu
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
o veche pătură cârmuitoare, cade vechea așezare politică, dacă nu tocmai o clasă, dar cade o sub clasă socială pentru ca în locul ei să pună mâna pe cârmuire reprezentanții autorizați ai burgheziei care acum era în plină maturitate. Liberalii vin la cârmă cu toate avânturile neofiților. Ei sunt purtați și împinși către putere de aproape tot tineretul și de toți aceia cari, în toate timpurile, au fost purtătorii ideilor înaintate, generoase și nedeslușite în sentimentalitatea lor. Pe liberali i-au adus la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
cu toate avânturile neofiților. Ei sunt purtați și împinși către putere de aproape tot tineretul și de toți aceia cari, în toate timpurile, au fost purtătorii ideilor înaintate, generoase și nedeslușite în sentimentalitatea lor. Pe liberali i-au adus la cârmă nu numai coaliția tuturor acelora cari erau nemulțumiți de guvernarea și de regimul lui Lascăr Catargiu, dar și coaliția tuturor sentimentelor altruiste. Am întâlnit în această coaliție oameni de toate credințele. Democrați înaintați și reacționari îndârjiți, oameni cari oftau după
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
jeleau trecutul cu toate binefacerile lui, cu cinstea bătrânească, cu moravurile austere, cu ordinea socială serioasă și așezată. Această diversitate a componenților curentului care a răsturnat regimul conservator explică repedea dezagregare a coaliției, o lună sau două după venirea la cârmă a cabinetului Ion Brătianu. Dar, afară de asta, trebuia să rămâie biruitor sufletul chiar al coaliției, aceea ce era mai puternic și nepieritor, rațiunea de a fi a curentului; spiritul nou al timpului, dinamica burgheză care - cu lovituri de coate și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
german. Bineînțeles, nu toate aceste fapte sunt datorite meritului personal și ex clusiv al partidului sau al fruntașilor săi. Așa de pildă: războiul, Independența și înălțarea țării la rangul de Regat. Este evident că oricare partid ar fi fost la cârmă, aceste evenimente s-ar fi produs. Războiul ruso-turc n-a atârnat de partidul liberal din România. Un singur merit a avut Ion Brătianu în această împrejurare, acela de a fi văzut bine în politica din afară și de a fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
burgheziei române, care s-a impus ca o clasă dominantă puternică. Căzând Ion Brătianu de la putere, regimul conservator, reprezentat prin mai multe guverne, i-a urmat. Însă nu mai era regimul conservator căzut la 1876. Dacă partidul boierilor revenea la cârmă, boierii nu mai erau în număr predominant. Evident, în fruntea regimului aveau încă un Lascăr Catargiu, un general Florescu, un Gheorghe Cantacuzino, un general Manu, un Alexandru Lahovary, dar alături de ei vedem pe un Gheorghe Vernescu, un Petre Carp, un
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
junimist face un fel de opoziție sui generis, fiindcă nu vrea să se confunde cu opoziția cealaltă. Petre Carp are motive puternice să spere cum că el va lua succesiunea lui Ion Brătianu, când acesta va fi silit să părăsească cârma. Junimiștii sunt puțini în Cameră și în Senat, dar sunt pe alese. În Cameră au fost aleși: Petre Carp, Titu Maiorescu, Iacob Negruți, Teodor Nica, Alexandru Marghiloman, D.A. Laurian, Melic, Vasile Pogor etc. În Senat aveau pe Theodor Rosetti, Vasile
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
scenă. Cele mai însemnate personalități care au să joace, de acum, rolurile de mâna întâia - unii imediat, alții puțin mai târziu - se numesc Petre Carp, Titu Maiorescu, Tache Ionescu, Alexandru Marghiloman, Nicolae Filipescu și încă câțiva. Zilele partidului liberal la cârmă sunt numărate. (Id., ibid., foiletonul L, AD., nr. 11 923, 14 ianuarie 1923, p. 2.) Pagina 117 Urmează: Alegerile din iarna anului 1888 se anunță ca trebuind să fie dintre cele mai violente. (Id., ibid., foiletonul XLIX, AD., nr. 11
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
ziua în care vom avea în buzunar decretul de dizolvare toți conservatorii vor trece la mine fiindcă toți sunt lihniți după 12 ani de opoziție. Dar rezultatul a fost cu totul altul. Liberalii doreau și ei ca să vină junimiștii la cârmă. și aceasta pentru două motive. Întâiul motiv era că venind aceștia nu aveau să se teamă de persecuțiile și represaliile noilor guvernanți. Cu Lascăr Catargiu, cu Vernescu, cu liberalii-conservatori ar fi fost cu totul altceva, foarte mulți liberali ar fi
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
partid de guvern, să se grupeze în jurul lui Carp și Maiorescu. Fiindcă regele Carol a fost și a rămas până la sfârșitul zilelor sale partizanul sistemului englez și al sistemului belgian, adică guvernarea numai cu două partide care se alternează la cârmă. (Id., ibid., foiletonul LIII, AD., nr. 11 944, 4 februarie 1923, p. 1.) O relatare mai detaliată - și nu lipsită de interes - privind numirea guvernului Theodor Rosetti: Precum se vede, Regele nu a dat direct puterea nici lui Petre Carp
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
nimeni nu are să se plângă. Demisiunea lui Dimitrie Brătianu e primită eu 44 voturi contra 22, iar generalul Lecca e ales președinte al Camerei. Astfel începe marea sciziune care va slăbi neîncetat partidul liberal, deși el va mai sta la cârmă încă 6 ani. La 18 decembrie vine știrea morții lui Leon Gambetta. La Cameră, președintele, general Lecca, pronunță câteva cuvinte de ocazie, iar Nicolae Blaremberg urmează cu un scurt discurs în care face elogiul defunctului. Discursul sfârșește cu strigătul: „Trăiască
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
noi alegeri pentru Parlament cu scopul de a revizui Constituția. Al doilea act este coaliția partidului liberal-vernescan cu partidul conservator spre a lupta în alegeri împotriva guvernului. Coaliția adresează țării un manifest, cerându-i să înlăture ipocrizia și imoralitatea de la cârmă. Ideea revizuirii și a reformei legii electorale pornise de la C.A. Rosetti. C.A. Rosetti se retrăsese din guvern și din Cameră tocmai fiindcă majoritatea partidului nu înțelegea nevoia reformelor democratice, tocmai fiindcă partidul începea să se plece spre dreapta
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
revizuire votează instituirea unui Domeniu al Coroanei, care constituie un apanagiu Regelui. Opoziția spune și propagă în țară cum că Ion Brătianu a cumpărat pe regele Carol cu acest Domeniu, spre a-i aproba revizuirea și a-l susține la cârmă. În țară, opinia publică este în contra dotațiunii și astfel nemulțumirile se înmulțesc văzând cu ochii. în ziua de 11 iunie, advocații și oameni politici cari au luat apărarea studenților pentru că au huiduit pe Ion Brătianu pe Piața Teatrului vin să
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
la comanda regimentului de infanterie motorizată, la apărarea Bucureștiului, împresurat de trupele germane, oprind intrarea lor în Capitală. Cu toate acestea, a fost înaintat general printre primii ofițeri scoși din armată înainte de vreme de către noua conducere instalată de ruși la cîrma țării. Cîțiva ani n-a avut nici o pensie, a trăit lucrînd ca șofer sau făcînd figurație la teatru și film sau alte munci necorespunzătoare pregătirii lui. A primit decorația "Mihai Viteazul", semnul distinctiv de bravură pentru ofițerii armatei române. Nicolae
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
lui istoric terminat, dîndu-și seama că flacăra idealului generației de la 1848 se consumase. Se alăturase acum la consolidarea marii ctitorii românești. Moartea lui Ion I.C. Brătianu a fost cea mai mare pierdere a României Mari. Țara pierdea și cîrja, și cîrma. Fără cîrmuire, un popor cade, spuneau romanii: "Ubi non est gubernator, populus corruet." 30 Vintilă Brătianu a preluat președinția guvernului și conducerea partidului liberal. Vintilă era tot un Brătianu, dar nu și un Ion I.C. Brătianu. Național-țărăniștii și-au intensificat
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
grade și cu înclinația vasului, care uneori îmi părea aproape verticală”. Timp de 36 ore, Mihai a suportat alături de echipaj ravagiile provocate de furtună. Neobișnuit cu marea, a trecut printr-un adevărat coșmar. Pompele și luminile erau scoase din funcțiune, cârma înțepenită, bărcile de salvare smulse, iar punțile vasului erau acoperite cu un strat de gheață. Antena radio fusese distrusă, iar comunicarea întreruptă. La București existau temeri că nava s-a scufundat. Totuși, distrugătorul a rezistat și a revenit după trei
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]