1,044 matches
-
Iancu Buznea. Costachi era frate cu ispravnicul, judecătorul și poetul Ienache (Enacachi) Gane (1787-1842), cu postelnicul Matei Gane, cu spătarul Dimitrie (Dumitrachi) Gane, cu aga Grigore Gane, cu Maria (căsătorită Hermeziu) și cu Agafia, Singlitichia și Sevastia (ce s-au călugărit mai târziu). Toți frații erau oameni de cultură. În plus, Ienache Gane era cumnat cu poetul Constantin Stamati, Dimitrie Gane era socrul scriitorului Costache Negruzzi, iar postelnicul Matei Gane a fost tatăl scriitorului Nicolae Gane. a avansat până la rangul de
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
spitalului L’Hôtel-Dieu din Quebec. Mai înainte ca guvernul canadian să înceapă negocieri cu toate părțile implicate pentru ajungerea la o rezolvare pașnică, guvernul polonez a acționat lansând amenințări la adresa spitalului, cerându-le reprezentanților acestuia imediata cooperare. Un grup de călugărite de la L’ Hôtel-Dieu a cerut sprijinul lui Maurice Duplessis, premierul demisionar al Quebecului. El a reacționat rapid și a mutat întreaga colecție la Muzeul Provincial, mai înainte ca poliția să poată împiedica aceasta. Duplessis a refuzat retrocedarea tezaurului, afirmând că
Evacuarea Tezaurului național polonez în timpul celui de-al doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/335728_a_337057]
-
de care s-a despărțit numai când a trecut în Țara Românească pentru a vizita câteva mănăstiri din Vâlcea sau pentru a primi la schitul din Cheia, Vâlcea tunderea oficială întru monahism în anul 1862 (1849 după altă sursă). Odată călugărit la mănăstire, călugărul Procopie s-a reîntors în sat pentru a-și trăi acolo noua viață de monah și pentru a o continua pe cea de misionar. Țărăn la origine, a fost în contact cu pătura socială inferioară și cu
Procopie (Picu) Pătruț () [Corola-website/Science/332864_a_334193]
-
Radul Atanasievici (adică „fiul lui Atanasie”, probabil nepot de frate) C G. D. Florescu, "Din vechiul București..." O familie de cărturari numită Râmniceanul, vestită în epocă, s-a distins printr-o intensă activitate tipografică în cadrul Episcopiei Râmnicului. 1750 - înainte să se călugărească la Schitul Țigănești-Ilfov, Safta Asan-Micșunescu, mama lui Constantin III (Dinu) Bălăceanu, de la Stolnici, lasă acestuia "„o casă în București, în mahalaua Sf. Dumitru” "C "Reconstituirea ipotetică.., "p." "9 1754 Noiembrie 30 - noii ctitori, prin "„actul de fundațiune”", închină biserica Episcopiilor
Biserica Sfântul Dumitru - Poștă () [Corola-website/Science/333597_a_334926]
-
a fost un episcop ortodox din Țara Românească și unul dintre cei mai importanți cărturari români ai vremii sale. Mitrofan era originar din Moldova, unde se călugărise la Mănăstirea Bisericani. Sub îndemnul mitropolitului Dosoftei al Moldovei a deprins meșteșugul tiparului, iar numele său este menționat în „"Psaltirea slavo-română"” (1680), „"Molitvelnicul de-nțeles"” (1681) și „"Viața și petrecerea sfinților"” (1682). La rugămintea patriarhului Dositei al Ierusalimului, a pus
Mitrofan al Buzăului () [Corola-website/Science/333839_a_335168]
-
sale o feudă personală. Termenul de "Oprawa wdowia" statua că beneficiara va putea să exercite deplina suveranitate asupra acelei feude pe întreaga perioadă a vieții, pierzând însă orice drept în două cazuri: dacă se va recăsători sau dacă se va călugări (abdicarea nu era luată în calcul). Cel mai mic copil al cuplului, Cazimir II cel Drept, nu a primit nicio feudă; s-a speculat că acesta s-a născut după moartea lui Bolesław al III-lea. De la domeniul său din
Salomea din Berg () [Corola-website/Science/333354_a_334683]
-
Arhimandritul (n. 3 iunie 1915, Teișani, Prahova - d. 7 februarie 2007, Mănăstirea Cheia) a fost un duhovnic ortodox român și membru al organizației culturale „Rugul Aprins”. Părintele a urmat cursurile seminariale ale Mănăstirii Cernica, unde a fost călugărit de către unchiul său Arhimandritul Grigorie Georgescu, stareț al Mânăstirii Cheia. S-a înscris apoi la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității din București. A absolvit cursurile împreună cu Teoctist Arăpașu și Sofian Boghiu care i-au fost colegi de facultate. De-
Grigorie Băbuș () [Corola-website/Science/333410_a_334739]
-
trei urmau regula isihastă atonită. În vara anului 1746, la vârsta de 24 de ani, pleacă la Muntele Athos în scopul de a-și desăvârși experiența monahală. El a ajuns la 4 iulie 1746 la Mănăstirea Pantocrator, unde se aflau călugări greci și slavi. A petrecut următorii patru ani în singurătate și rugăciune, nevoindu-se într-o sărăcie extremă. A fost călugărit în anul 1750 de starețul Vasile de la Poiana Mărului, aflat în trecere pe la Muntele Athos, care i-a schimbat
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
de a-și desăvârși experiența monahală. El a ajuns la 4 iulie 1746 la Mănăstirea Pantocrator, unde se aflau călugări greci și slavi. A petrecut următorii patru ani în singurătate și rugăciune, nevoindu-se într-o sărăcie extremă. A fost călugărit în anul 1750 de starețul Vasile de la Poiana Mărului, aflat în trecere pe la Muntele Athos, care i-a schimbat numele în cel de Paisie. Urmând sfatul lui Vasile, el a decis să renunțe la viața austeră din pustiu și a
Paisie Velicicovschi () [Corola-website/Science/334869_a_336198]
-
16 km de orașul Rezina; la aproximativ 90 km nord de Chișinău. O familie înstărită de români basarabeni cumpără, în anul 1808, o mare suprafață de teren, pe care o dăruiește mănăstirii Curchi. Donatorii Teodor Sabău și soția să se călugăresc, sub numele de Filaret și Magnisia. Prin anii 1817-18, călugării mănăstirii Curchi care lucrau pe această moșie construiesc aici un mic schit din lemn. Între anii 1870-73 călugării construiesc, cu ajutorul răzeșilor din satul Pripiceni, o biserica din lemn cu hramul
Mănăstirea Pripiceni-Curchi () [Corola-website/Science/333928_a_335257]
-
este un complex religios din localitatea omonimă din raionul Șoldănești. A fost înființată în anul 1786 de răzeșița Maria Tucanosov (călugărită Mitrodora), o evlavioasă din Cotiujeni. Biserica mare cu hramul Adormirea Maicii Domnului a fost construită în anii 1841-1847, iar biserica de iarnă cu hramul Sfinții Împărați Constantin și Elena în anul 1855. La început, pe teritoriul mănăstirii nu era decât
Mănăstirea Cușelăuca () [Corola-website/Science/334518_a_335847]
-
următoarele monumente: Biserica de lemn ortodoxă ucraineană a fost ctitorită în 1600 (1672) de către Sava Brancovici, Mitropolitul Transilvaniei și de Arhimandritul Mihai. Tradiția povestește că un fecior, trimis de părinți să își caute o soție, trece în Bucovina, unde se călugărește. Părinții, disperați, l-au așteptat pe locul unde fiul lucrase ultima dată, au pus o cruce, se rugau și cântau. Odată a apărut în acel loc icoana Maicii Domnului și oamenii au auzit sunt de clopot, în adâncuri. Părinții băiatului
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Moisei () [Corola-website/Science/336576_a_337905]
-
cronicar din Țara Românească. S-a născut într-o familie de origine modestă pe la 1740 în satul vâlcean Stoenești sau, după alte surse, în 1759 în satul vâlcean Pietrari. Părinții săi se numeau Alexie și Aspazia; mama sa se va călugări ulterior sub numele Anastasia. A purtat probabil numele de mirean Dumitru. A urmat o școală din sat sau una mănăstirească (probabil la școala Schitului Pietrari). S-a căsătorit și a fost hirotonit preot de mir în Episcopia Râmnicului, dar a
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
din sat sau una mănăstirească (probabil la școala Schitului Pietrari). S-a căsătorit și a fost hirotonit preot de mir în Episcopia Râmnicului, dar a rămas văduv de timpuriu. Se afla în 1766 la Mănăstirea Horezu, unde venise să se călugărească la îndemnul episcopului Grigorie Socoteanu și semna Popa Dumitru de la Episcopia Râmnicului sau Dimitrie Râmniceanu. S-a călugărit sub numele Dionisie prin 1769 probabil la Mănăstirea Horezu. Prin anii 1770-1771 apare ca egumen al Mănăstirii Arnota, dar este înlăturat după
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
de mir în Episcopia Râmnicului, dar a rămas văduv de timpuriu. Se afla în 1766 la Mănăstirea Horezu, unde venise să se călugărească la îndemnul episcopului Grigorie Socoteanu și semna Popa Dumitru de la Episcopia Râmnicului sau Dimitrie Râmniceanu. S-a călugărit sub numele Dionisie prin 1769 probabil la Mănăstirea Horezu. Prin anii 1770-1771 apare ca egumen al Mănăstirii Arnota, dar este înlăturat după retragerea lui Grigorie Socoteanu din scaunul de mitropolit al Ungrovlahiei. Trece pe la mănăstirile Tismana, Cozia și Govora, unde
Dionisie Eclesiarhul () [Corola-website/Science/337116_a_338445]
-
scandal, ea fiind la acel moment văduvă de patru ani. Fiica ei a fost plasat la mănăstirea Liethentahl de către fiul ei Edvard Fortunat împotriva voinței Ceciliei, care nu a fost lăsată să-și vadă fiica până în 1622; fata s-a călugărit și este cunoscută doar după numele ei de călugăriță, Charitas. În lupta ei împotriva familiei soțului ei a fost susținută de către legatul papal Antonio Possevino, Eraso și de Ioan al III-lea. Celălalt fratele al ei Carol al IX-a
Cecilia a Suediei () [Corola-website/Science/337347_a_338676]
-
„Ultima zi este un thriller comic despre credințăși infidelitate, iertare și pedeapsă“, spune regizorul și producătorul Gabriel Achim. Adrian, un bărbat dintr-un oraș de provincie, s-a hotărât să se călugărească. Primarul, polițistul și liderul Asociației Tinerilor Creștini din oraș își conduc prietenul pe drumul spre mănăstire. Primarul, regizor amator, se oferă să filmeze călătoria, dar are și niște planuri secrete pentru Adrian. Din distribuție fac parte Doru Ana, Mimi Brănescu
Ultima zi, un thriller comic în regia lui Gabriel Achim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105612_a_106904]
-
care vrea să se informeze are National Geographic, Animal Planet, Discovery și atâtea și atâtea canale TV“, ne avertizează Primarul din film. „Acum o mie de ani...“, încearcă să ne pună în temă Adrian, protagonistul filmului, care dorește să se călugărească, dar nu dintr-o anumită chemare, ci pentru a fugi de probleme nerezolvate, din lașitate. Nu-și poate duce ideea până la capăt, că e întrerupt de același Primar. “Lasă, lasă! Noi nu mai sîntem acum o mie de ani, noi
Ultima zi, un thriller comic în regia lui Gabriel Achim by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105612_a_106904]
-
s-au adunat la mănăstirea franciscană Maria Radna din județul Arad. Un alt pelerinaj tradițional are loc de Sfânta Maria mică și la Cluj Napoca, la mănastirea congregației surorilor Maicii Domnului. Aici se află centru mondial al primul ăă primului ordin călugăresc crea de români în cadrul bisericii catolice. Acesta a fost înființat în o mie noua sute doua zeci și unu de catre mitropolitul Blajului, Vasile Suciu, pentru a avea grijă de oo, de copii ramași orfani dupa primul război mondial. România are
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]