5,129 matches
-
1195 din 09 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Un cântec, o canuță și un joc fac viața ușoară ca pana, chiar și celui cu pietroaiele vieții în spinare. Cântecul, canuța, jocul sunt o troică bănățeană, cu-n bivol în jug, cărând la deal zilele amare și scurtate, ori uitate! Petrică Mâțu Stoian e un bănățean de frunce, cu mustață de pandur și ochi de lotru, cu spate voinicesc și cu glas doinitor, uscat de dor și de dragoste, nu tocmai de
PETRICĂ MÂŢU STOIAN. ARTISTUL ŞI CANUŢA MOŞULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383440_a_384769]
-
ora de vară. Pe litoral vremea este mohorâtă, se simte în atmosferă umezeala adusă de norii încărcați cu precipitații. Împreună cu amicul meu mai tânăr, Gogu, ducem fiecare spre gară câte un bagaj. Mă însoțește la tren. Știe cum este să cari bagaje prin gări și aeroporturi, fiind mai mult plecat spre alte noi zări și locuri de muncă, pe unde îl poartă necazurile și nevoile: prin America, Italia, Germania sau ultima dată în Anglia. Ce poate face în țară un român
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
ați oprit vreodată să priviți natura Ce se oglindește sub frumoasa zare, Din înaltul munte ce se dă deadura Coborând regește către-ntinsa mare? V-ați oprit vreodată să priviți aripa Unei paseri albe ce brăzdează cer, Ducând nemurirea și cărându-și clipa Din neantul lumii spre-al său efemer? V-ați oprit vreodată să-ascultați tumultul Ce astupă codrul sub frumosu-i cânt, Zumzăitul vieții ce ... Citește mai mult UNDE FUGIM... SPRE CE?V-ați oprit vreodată să priviți o floareCe zâmbește
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
de siclam?V-ați oprit vreodată să priviți naturaCe se oglindește sub frumoasa zare,Din înaltul munte ce se dă deaduraCoborând regește către-ntinsa mare?V-ați oprit vreodată să priviți aripaUnei paseri albe ce brăzdează cer,Ducând nemurirea și cărându-și clipaDin neantul lumii spre-al său efemer?V-ați oprit vreodată să-ascultați tumultulCe astupă codrul sub frumosu-i cânt,Zumzăitul vieții ce ... XIII. IMPERII DE SLUGARNICI, de Ciprian Antoche , publicat în Ediția nr. 2230 din 07 februarie 2017. IMPERII DE
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
ca safire așternute-n rouă, Iar fruntea stropi de muncă îți asudă Voind ca binele din lume să-l lași nouă. Măicuță sfântă, aripă de cer Hodină-ți oasele robite într-o viață, Căci ai zdrobit trupu-ți firav de fier Cărând cu poala soarele din ceață. Ești ghem de om, micuță și plăpândă Dar ai putere cât un car cu boi, Nu cere vieții tale-n plâns osândă ... Citește mai mult MĂICUȚĂ, ARIPĂ DE RAINăframa dumitale-ți este ninsăDe anii ce-
CIPRIAN ANTOCHE [Corola-blog/BlogPost/383472_a_384801]
-
acele seri reci de toamnă. Într-o curte erau grămezi mari de porumb ne așezăm mai mulți soldați pe langă fiecare grămadă și sortam știuleții de porumb cei mai mari într-o parte cei mai mici în alta, apoi îi căram cu panerele în hambare diferite. Eram destul de trist îndeplineam mecanic acea muncă adâncit în mine însumi mai toți soldații ce erau la muncă erau recruți, unii munceau tăcuți alții mai glumeau râzând, lângă mine era un soldat firaf ce nu
TIMPUL MARILOR HOTARARI de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383561_a_384890]
-
pe scaune nu mai erau, în autobuz. Lumea de pe lume! Aglomerație, mai ceva ca-n Gara de Nord! Persoane ca persoane, dar sacoșe și genți pe tot intervalul că dacă aruncai un ac, sigur n-atingea podeaua - Mă fraților, dar voi ce cărați în papornițele astea de-ați umplut culoarul? întreb pe unii de vis-a-vis. - Cum vere? Băutură și mâncare, vrei să ne prindă Anul Nou săraci? Îi ducem lui nașu’ Vasilică, țuică de-a noastră, din Muscel, să vadă și el ce
REVELION PE DRUMURI de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382867_a_384196]
-
apuse pînă se închide și ultima crîșmă a visului, pînă îți cumperi o pereche de zaruri și încerci să treci de porțile sanatoriilor de reabilitare, asta în timp ce toamna îți aruncă frunze deshidratate în cana cu ceai de tei și gunoierul cară fluierînd, în tomberoane, romane prăfuite, nedeschise vreodată de nimeni. Se prea poate să umble liliecii apusului cu picioarele goale prin cenușa caldă a satelor părăsite, se prea poate ca șeful gării, după o sticlă de țuică, să-și închipuie femei
GAIA-MAŢU de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382984_a_384313]
-
se înghiontească / Și numa-n dodii să vorbească, Despre stârlici și năsălie / Despre toiag cu betelie, De poduri, de-o para pe care / Mortul în mâna sa o are, Despre găinile mutate / Care sunt peste groapă date Sau despre oaia cari și ea / Tot peste groapă se dădea, Despre năzdrăvănii apoi / Înfricoșate, de strigoi, Încât mai mult nu-i trebuia / Babei, ca duhul să și-l dea. Iată dar, fericirea care / O tot visase fiecare Dintre nurori, s-a împlinit! / Tocmai
SOACRA CU TREI NURORI de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1791 din 26 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383007_a_384336]
-
ne facem crucea lîngă pat?!... Din război steril, să fie pace, Căci mai sînt atîtea de făcut, Umbra celor drepți pe toate tace, Ca destin de forță, nevăzut. Este vreme-n țara noastră încă Să ne împăcăm în nume sfînt ‒ Cară unii mlaștină adîncă Să scufunde brazdă și cuvînt... Prietene, străine și tu, frate, Ne-am născut, funciar, spre-a ne iubi, Asta-i salvatoarea libertate, Și suprema, cît mai sîntem vii. E planeta uneori prea mică, Să încapă-atîta ură-n
VREMEA ÎMPĂCĂRII de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383085_a_384414]
-
peste noapte într-o casă, în pofida protestelor însoțitorului. La miezul nopții, unul din cercetătorii institutului venit pentru a nu-l lăsa singur, l-a găsit baricadat. Răspundeau de soarta străinului! În Salonic era cunoscut drept „Omul cu scara” pentru că își căra în fiecare dimineață scara, deloc ușoară, la monumentul pe care-l cerceta. La Athos, unde a lucrat timp de o lună, la Mănăstirea Sf. Pavel, la două noaptea i-a bătut în ușă un călugăr întrebându-l „Domnule doriți Liturghia
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
lui, îl tot pândeau să-i fure nuiaua. Li se pusese pata că era blestemată și le purta lor ghinion. De aceea o luase cu el la moară și se plimba peste tot cu ea, de se-mpiedicau oamenii care cărau sacii. Tot cu nuiaua după el s-a dus și la motorul morii. Acolo l-a observat domnul Ionescu admirând motorul. -Îți place, băiete, să fii mecanic? -Îmi place! -Atunci, aruncă nuiaua aia și rămâi la moară! Nu s-a
NUIAUA FERMECATĂ-FANTEZIE FEERICĂ DIN VOL. MAGIA COLINDEI(PARTEA ÎNTÂI) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383060_a_384389]
-
luna lui Cuptor, Să mă-ntrec în carul mare Cu cel mic, dar nu știu care - Amândouă, două care. Mă retrag în calendar, Până-n luna lui Gustar, Să-mi pun stelele podoabă, Să-mi fii rob, eu să-ți fiu roabă - ; Cerul cară ... Citește mai mult Mă retrag într-un exil,Până-n luna lui april,Să mă-ntorc la începuturiși să-mi construiesc pe scuturiFloarea florilor ce scuturi.Mă retrag în cânt de nai,Până-n lunile de mai,Să mă-ntrec în nefirească
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
Până-n luna lui Cuptor,Să mă-ntrec în carul mareCu cel mic, dar nu știu care -Amândouă, două care.Mă retrag în calendar,Până-n luna lui Gustar,Să-mi pun stelele podoabă,Să-mi fii rob, eu să-ți fiu roabă - ;Cerul cară ... XXII. LA MARGINI DE SEARĂ, CÂNTA O VIOARĂ, de Lorena Georgiana Craia , publicat în Ediția nr. 2126 din 26 octombrie 2016. Privește cum fluturii zboară în roi, Privește-nainte, privește-napoi, În mine, în tine și în noi amândoi Revine
LORENA GEORGIANA CRAIA [Corola-blog/BlogPost/385222_a_386551]
-
competiția Paris-Dakar până în 2008. Cu patru ani în urmă nu am putut, ca urmare a condițiilor precare de securitate, să realizez acest documentar, dar am fost încântat de această dată, când am putut să merg pe acoperișul unui tren care căra minereu de fier, cursa ce traversează deșertul Sahara, de la Zouerate mea la portul Nouadhibou. Călătorii, care sunt de obicei comercianți de produse alimentare și animalele vii, trebuie să suporte o excursie de 20 de ore, înfruntând perioade de vânt puternic
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92350_a_93642]
-
cu mașterul în Barcelona și am început la B&M am decis sa mai rămân. Și aici ne aflăm acum. Dar, în legătură cu întrebarea, negativ este faptul ca România nu ara o politică de a readuce creierele plecate. Este un sistem căra îți îngreunează întoarcerea. Echivalarea diplomelor este un sisif ce te face să renunți înainte de a incepe etc. Asta este negativ și trebuie schimbat asap. Dar cred că nu se dorește o întoarcere a clasei intelectuale de afară în România. Dacă
„Este România o ţară în care merită să te întorci?” Ce a răspuns la această întrebare un student român plecat din ţară la 18 ani [Corola-blog/BlogPost/92864_a_94156]
-
cădeau peste bolnavi. Târâș s-a ajuns până la parter. Am ajuns în fața spitalului și se auzeau sirenele ambulanțelor care aduceau pacienți. În aproximativ cinci minute, intersecția Calea Floreasca cu Ștefan cel Mare era complet blocată. Era un infern! Cei sănătoși cărau pe brațe răniții. Era un val de brațe pe care se purtau corpuri umane. Răniții țipau și plângeau și erau depuși în fața spitalului. Curtea se umpluse de bolnavii din spital care ieșiseră cu pături în cap”, mai povestește doctorul Popescu
36 de ani de la cutremurul din 1977. Mărturii [Corola-blog/BlogPost/93019_a_94311]
-
sac în spate și o nuia in mana. Copiii obraznici șunt pedepsiți cu lovituri de nuia. La creștinii din Ghana, mosul care aduce daruri vine din jungla, în timp ce în Hawai, el coboară din barcă. În Danemarca, cel care aduce daruri căra un sac în spinare și este purtat de reni. Copiii pregătesc o farfurie cu lapte sau o budinca de orez, în speranța că aceasta va fi mâncată de elfi, personaje despre care se crede că îl ajută pe aducătorul de
LA MULŢI ANI DE SFÂNTUL NICOLAE ! [Corola-blog/BlogPost/93399_a_94691]
-
Iar școlarii? Cadre de icoane, scoși din ramă și așezați îngeri în bănci. Blânzi, cuminți și drăgălași, de-ți venea să-i săruți. Cine putea crede că, în urmă numai cu câteva clipe, drăgălașii de îngeri se păruiau reciproc, își cărau pumni în nas, se mușcau de urechi și țipau cât îi țineau gurițele? Ce minuni înfăptuise strujanul părintelui Băluță!? După ce ne-a privit cu duioșie cum arătam cuminți în bănci, probabil că s-a îngrozit de minunea pe care o
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară cu vagonul noi piramide copții, și-nmuguresc a floare castanele prăjite. Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme, nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale, pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blesteme și-o să se
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul,și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă,spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul.E limpede ca ziua: ne paște boala nopții,cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copiteși cară cu vagonul noi piramide copții,și-nmuguresc a floare castanele prăjite.Deci haida-ha prin timpuri, deci țacapac prin vreme,nu mai veniți cu grebla sub talpă, că-i de jale,pe sub muzeu, prin ladă, mai bîntuie blestemeși-o să se-ntoarcă
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
apuse pînă se închide și ultima crîșmă a visului, pînă îți cumperi o pereche de zaruri și încerci să treci de porțile sanatoriilor de reabilitare, asta în timp ce toamna îți aruncă frunze deshidratate în cana cu ceai de tei și gunoierul cară fluierînd, în tomberoane, romane prăfuite, nedeschise vreodată de nimeni. Se prea poate să umble liliecii apusului cu picioarele goale prin cenușa caldă a satelor părăsite, se prea poate ca șeful gării, după o sticlă de țuică, să-și închipuie femei
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
caimacul dulce al vremurilor apusepînă se închide și ultima crîșmă a visului,pînă îți cumperi o pereche de zaruriși încerci să treci de porțile sanatoriilorde reabilitare,asta în timp ce toamna îți aruncă frunze deshidratate în cana cu ceai de teiși gunoierul cară fluierînd, în tomberoane,romane prăfuite, nedeschise vreodată de nimeni.Se prea poate să umble liliecii apusuluicu picioarele goale prin cenușa caldă a satelorpărăsite,se prea poate ca șeful gării, după o sticlă de țuică,să-și închipuie femei rătăcite prin
DRAGOȘ NICULESCU [Corola-blog/BlogPost/383096_a_384425]
-
restu’ de cârnați și de mață. Da’ și eu fusăi deștept. Păi!? Oltean prost și gâscă înecată ai văzut!? Lăsai la o parte rușine și făcui nuntă cu strigare. Cum începură țâganii să strige daru’, îi și văzui că să cară acas’ dupe bani care mai de care. Așa salvai bănișorii auz’!? Prau’ s-alegea dacă nu-mi pica fisa la timp! Bufet suedez la olteni, auz’!? Pune-ți, bă, petecu’ dupe cum ți-e sacu’ și nu te mai țâne
BUFET SUEDEZ (SCHECI À LA NEA MĂRIN) de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383266_a_384595]
-
era Dumnezeul nostru, ca din senin au apărut câțiva ingineri de la Consiliul Unic al comunei, care ne‑au privit cu ură și ne‑au spus cu răceală și răutate încă reținută: - S‑a terminat cu voi, primărițelor! Puteți să vă cărați pe la casele voastre. Nu vă mai recunoaștem de șefi! A căzut comunismul și voi odată cu el! Abia atunci mi‑am dat seama că instructorul nu fusese la ședința de la județ. Pentru o clipă m‑am întrebat de ce nu este la
BIETUL OM SUB VREMI CAP III PRIMARITA- O ALTFEL DE CARTE DESPRE CADEREA COMUNISMULUI de DORINA STOICA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383249_a_384578]