1,465 matches
-
norme de lectură pan-textuale referitoare la comentariile stilistice despre efectele (variațiilor) ritmului, dar pe Genette nu îl interesează așa ceva. Genette optează pentru o strategie intra- textuală, în care cadența textuală în orice moment al narațiunii este stabilită în funcție de cadența din orice moment al aceleiași narațiuni, iar acea cadență este exprimată apoi ca raport între durata istoriei (în minute, ore, zile) și lungimea textului (în pagini) dedicat reproducerii sale - ceea ce duce la identificarea unei norme de cadență pentru o narațiune
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
despre efectele (variațiilor) ritmului, dar pe Genette nu îl interesează așa ceva. Genette optează pentru o strategie intra- textuală, în care cadența textuală în orice moment al narațiunii este stabilită în funcție de cadența din orice moment al aceleiași narațiuni, iar acea cadență este exprimată apoi ca raport între durata istoriei (în minute, ore, zile) și lungimea textului (în pagini) dedicat reproducerii sale - ceea ce duce la identificarea unei norme de cadență pentru o narațiune în cadrul căreia se pot observa accelerări și încetiniri. Norma
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
este stabilită în funcție de cadența din orice moment al aceleiași narațiuni, iar acea cadență este exprimată apoi ca raport între durata istoriei (în minute, ore, zile) și lungimea textului (în pagini) dedicat reproducerii sale - ceea ce duce la identificarea unei norme de cadență pentru o narațiune în cadrul căreia se pot observa accelerări și încetiniri. Norma depinde astfel de text, și s-ar putea observa o constantă a cadenței pentru cazul în care raportul dintre durata istoriei și cea a prezentării textuale ar fi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și lungimea textului (în pagini) dedicat reproducerii sale - ceea ce duce la identificarea unei norme de cadență pentru o narațiune în cadrul căreia se pot observa accelerări și încetiniri. Norma depinde astfel de text, și s-ar putea observa o constantă a cadenței pentru cazul în care raportul dintre durata istoriei și cea a prezentării textuale ar fi invariabil - spre exemplu, o pagină pentru fiecare lună din viața personajului. De multe ori, raportul întocmit de Genette este cu mult mai mecanic decît textele
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de Genette este cu mult mai mecanic decît textele propriu-zise. De exemplu, să presupunem că fiecărui capitol îi corespunde un an din viața personajului, dar acele capitole ar fi de lungimi diferite: reprezintă aceasta o constantă sau o variație a cadenței? Și cum ar trebui reformulat acest raport pentru a putea fi aplicat narațiunilor orale? Probabil am emite ipoteze asupra unei norme referitoare la „durata transmiterii” - deși am putea să abordăm și o perspectivă intra-performanțială și să exprimăm opinii cu privire la cadența
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
cadenței? Și cum ar trebui reformulat acest raport pentru a putea fi aplicat narațiunilor orale? Probabil am emite ipoteze asupra unei norme referitoare la „durata transmiterii” - deși am putea să abordăm și o perspectivă intra-performanțială și să exprimăm opinii cu privire la cadența specifică doar unei anumite performanțe a narațiunii. De asemenea, destul de simplistă este și ipoteza că timpul narațiunii sau al întîmplării este ușor de dedus din narațiune, ca și cum colontitlul fiecărei pagini a textului conține o înregistrare digitală a timpului scurs. De
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
a timpului scurs. De exemplu, cît durează reveria Evelinei din punct de vedere al timpului istoriei? Ar putea dura cîteva minute sau cîteva ore: începe la lăsatul serii pînă spre noapte (cînd pleacă poșta). De vreme ce nu putem situa cu certitudine cadența prezentării reveriei, nu putem fi siguri nici dacă ultima scenă care s-a petrecut la chei este sau nu este o accelerare sau încetinire pentru efecte scenice. Se spune că viteza maximă constituie o elipsă care constă în faptul că
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
o tolerăm dar pe care probabil o și preferăm în narațiuni (astfel, nu sîntem obligați să citim despre orice lucru plictisitor pe care îl face un personaj) - și accelerările prezentării, sau rezumatul extrem de redus. Cum nu percepem nici o schimbare de cadență, nici o accelerare la trecerea de la Capitolul 5 la Capitolul 6 al romanului Fiesta, sugerez că elipsa, sub forma unei aporii spațio-temporale, este o strategie naratorială de importanță variabilă (în funcție de ceea ce este omis), dar nu este un tip de cadență narativă
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de cadență, nici o accelerare la trecerea de la Capitolul 5 la Capitolul 6 al romanului Fiesta, sugerez că elipsa, sub forma unei aporii spațio-temporale, este o strategie naratorială de importanță variabilă (în funcție de ceea ce este omis), dar nu este un tip de cadență narativă; dacă legăm cadența de judecăți privind viteza povestirii întîmplărilor. Cu alte cuvinte, pledez pentru o percepție a cadenței ca viteză cu care se povestește ceea ce se spune nemijlocit. 3.2.3. Rezumatul și scena Mai des întîlnite și mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
la trecerea de la Capitolul 5 la Capitolul 6 al romanului Fiesta, sugerez că elipsa, sub forma unei aporii spațio-temporale, este o strategie naratorială de importanță variabilă (în funcție de ceea ce este omis), dar nu este un tip de cadență narativă; dacă legăm cadența de judecăți privind viteza povestirii întîmplărilor. Cu alte cuvinte, pledez pentru o percepție a cadenței ca viteză cu care se povestește ceea ce se spune nemijlocit. 3.2.3. Rezumatul și scena Mai des întîlnite și mai interesante ca cele discutate
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
forma unei aporii spațio-temporale, este o strategie naratorială de importanță variabilă (în funcție de ceea ce este omis), dar nu este un tip de cadență narativă; dacă legăm cadența de judecăți privind viteza povestirii întîmplărilor. Cu alte cuvinte, pledez pentru o percepție a cadenței ca viteză cu care se povestește ceea ce se spune nemijlocit. 3.2.3. Rezumatul și scena Mai des întîlnite și mai interesante ca cele discutate mai sus sînt prezentarea relativ accelerată și aceea relativ lentă - cunoscute ele în urma descrierii interpretative
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Mai des întîlnite și mai interesante ca cele discutate mai sus sînt prezentarea relativ accelerată și aceea relativ lentă - cunoscute ele în urma descrierii interpretative a poeticii lui Henry James realizată de Lubbock, ca rezumat și scenă (Lubbock, 1921). Pe scurt, cadența este accelerată printr-o comprimare textuală a unei anumite perioade a istoriei într-o formulare relativ scurtă a trăsăturilor sale esențiale. Rimmon-Kenan (1983:53) citează un exemplu nostim de rezumat nabokovian, un joc de prim-plan cu așteptările noastre convenționale
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
Umbra de îngândurare și de indefinit, care înainte colora doar afectiv poezia sa, acum străluminează cele mai nepătrunse profunzimi ontologice. Ritmurile, altădată ușor cantabile și cu o aură de romantism sentimental, se ascund în adâncul textelor, capătă ceva obsesiv, de cadență primordială, de mantră budistă prin care, vorba poetului, "vreme trece, vreme vine". E o curgere simultană de plinuri și de goluri, o rostogolire de ecouri reale sau imaginare, o trecere și petrecere infinită de forme, reale și imaginare. Prin aceste
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
mult. La ora 6 am fost la el. Miam continuat serviciul plin de atâta grijă, răspundere și alergătură. Seara târziu am adormit pe un pat cam puțin primitor, dar fiind obosit, am adormit buștean. Totul a urmat apoi într-o cadență foarte repede. Sunt mereu ocupat. M-am bucurat nespus de mult de rândurile scrise din fugă în gară, semn că după cum eu sunt în orice moment cu gândul la tine, tot așa și tu te gândești la acel ce și-
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul." 21. La articolul 36 se introduce alineatul 3 cu următorul cuprins: "Pe timpul cât semnalele luminoase de culoare roșie sunt stinse poate funcționa un semnal luminos de culoare albă intermitent, având cadența lentă, care semnifică permisiunea de a trece." 22. La articolul 38, alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Interdicțiile de la alin. 1 [cu exceptia celei de la lit. k)], nu sunt aplicabile conducătorilor autovehiculelor prevăzute la art. 87 alin. 2 lit. a) și
HOTĂRÂRE nr. 890 din 11 decembrie 1998 de modificare şi completare a Regulamentului pentru aplicarea Decretului nr. 328/1966 privind circulaţia pe drumurile publice şi pentru stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor în acest sector. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122705_a_124034]
-
vagonul în care m-am părăsit singur tren în mers, Brădișoru, nu știi, este loc la clasa I? da' nu știi pe unde-i, mai în față? nu mai știu pe unde-i! luminează între trupurile munților ca zorile, după cadența absurdităților secăm pînă la Oradea, ce fel de Orade mai ajungem! trenul la Huedin a rămas gol de tot, ce intra în lume prin el? DN 1, 47 km pînă la Aleșd, 84 km pînă la Oradea, Ciucea ora 4
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
De nu mai puțin de o sută șaizeci și nouă de ori se face auzită porunca în Biblia ebraică, amintind poporului ales să nu își uite angajamentele luate față de Dumnezeul său (Yerushalmi, 1982, p. 5). Cu o persistență ciocănitoare, în cadențe ritmice agasante, poporul lui Israel este chemat la rememorare. Poporul Cărții - cartea fiind înțeleasă ca fond scriptural în care sunt păstrate aceste bântuitoare stăruințe spre neuitare - întruchipează, din acest motiv, exemplaritatea comunității memoriei. Memoria este consubstanțială religiei ebraice. Lucrul acesta
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
mână în mână cu afirmarea autohtonismului, întrucât, la nivel emoțional, manualul se identifică întotdeauna cu victimele exploatării imperialiste; ii) slavizarea etnogeniei românești, în sensul în care ponderea elementului slavic în constituția etnic-lingvistică, culturală și politică a românilor devine decisivă. În cadențe clișeizate, se afirmă insistent că slavii "au influențat considerabil formarea poporului român", "Influența slavă asupra noastră a fost mare", și în fine, că " Influența slavă se vădește în toate ramurile vieții noastre economice, sociale, politice, militare, culturale", toate aceste citate
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
este premisa pentru concluzionarea continuității daco-romane la nord de Dunăre după retragerea aureliană. Pe măsură ce discursul didactic dobândea accente tot mai naționaliste, creștea pe măsură și retorica epitetică secretată de o nouă poetică a istoriei ale cărei sentințe se succed în cadențele setate de ideologia național-comunismului. O mostră de poetică a istoriei cu privire la problematica continuității este adagiul prezentat sub forma unei concluzii istorice: "Poporul român, stîncă neclintită de peste două mii de ani. [...] În vremurile cele mai grele și mai tulburi, poporul român a
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
aceste locuri" (ibidem, p. 17). În contextul retensionării relațiilor diplomatice dintre statul român și cel ungar după 1989, vechea chestiune a continuității, care a ațâțat atâtea pasiuni politice în istoriografiile celor două țări, a cunoscut un nou capitol. În aceleași cadențe discursive ale istoriei militantiste de secol al XIX-lea, manualele postcomuniste au reinstrumentat cazul istoriografic împotriva "netemeiniciei teoriei imigraționiste", mobilizând o impresionantă colecție de probe moștenite de la acțiunile similare întreprinse de A.D. Xenopol, care ar atesta "continuitatea lor în spațiul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
și social-populară se desfășoară în linii mari pe coordonatele stabilite de istoriografia național-comunistă. II. Discursul polifonic (post-1998). Direcția conservatoare a vechii gărzi istoriografice a reprodus aceeași retorică a luptei naționale de independență ca principiu fundamental al istoriei românilor. În aceleași cadențe discursive ale istoriei eroizante, I. Scurtu et al. (1999) celebrează pe militarii români care, sacrificându-se pe altarul independenței naționale, "s-au acoperit de glorie la Plevna, Rahova, Smârdan, Vidin", în cadrul "războiului româno-ruso-turc din 1877- 1878" (p. 60). În contrast
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
nu trebuie totuși să ne facă să uitam că extinderea sufragiului s-a înfăptuit, de obicei, în urma bătăliei aprige dintre cei care dețineau puterea politică și cei care o sfidau din interiorul clasei dominante și din afara ei; că ritmuri și cadențe diferite au însoțit procesul de democratizare electorală și crearea unor structuri de partid și instituționale, în măsură să susțină participarea electorală; că în foarte multe țări dreptul la vot nu este nici permis, nici asigurat o data pentru totdeauna, ci este
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino () [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
salt calitativ și cantitativ... Propun planificarea sesiunilor științifice înaintea celei anuale". Care era justificarea acestei propuneri? D.T.: Trebuia să fie mai întâi sesiunile la nivel de institute și după aia sesiunea anuală a cercurilor științifice studențești. Deci, să fie o cadență: institute și apoi Centrul Universitar. Pe lângă astea mai erau sesiuni științifice tematizate. De exemplu, cea de la Filologie se finaliza cu Caietele Eminescu; la UMF se finalizau cu volume. A fost "Centenarul UMF", unde au publicat profesori și studenți chiar. În
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
implicat în astfel de cercuri teoretice despre care vorbea Mâlcomete? D. T.: Erau unul sau două și la noi la facultate, cred că la secția de istorie. Nu am simțit că este imperativ să particip la ele cu o anumită cadență. S. B.: Chiar au funcționat aceste cercuri? D. T.: Probabil au funcționat cu participarea activului ASC. Știu că la Istorie era unul, am fost odată, unde l-au avut invitat pe Iliescu, o dată a venit Mizil, dar nu ca secretar
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
întorcea? Mă interesează procedura, de unde pleca? Doru Tompea: Fiecare entitate (PCR, UTC, consilii, ASC) multiplica planul, mai ales după ce s-a înființat Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Nu lucrau sinergic, nu era o corelare perfectă. CM al PCR avea o cadență, UTC-ul aveau congrese, UASC avea conferințe. S.B.: Fiecare avea viața și ritmul propriu de organizare. D.T.: PCR-ul, la fel, Comitetul de partid pe Centru, la fel. Ei cereau ca fiecare din domeniul lui să le trimită programele pe
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]