4,448 matches
-
de răsturnare” al secvențelor dezvoltării sau „decalajul cultural invers” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, pp. 10-12). Dobrogeanu-Gherea relaționează structura socială neoiobagă de decalajul dintre stadiul de dezvoltare al societăți românești rămase în urmă și epoca istorică (determinată de orbita țărilor capitaliste înaintate), ceea ce face ca societatea întârziată să evolueze de la forme la fond, făcând cu putință o structură socială hibridă capitalisto-iobăgistă, în care în fața capitaliștilor marii proprietăți nu stau țăranii salariați liberi ci „țăranii învoiți, siliți”. Modelul prezintă și unele limitări
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială a agriculturii țărănești, și anume transformarea marii proprietăți funciare în marfă liberă și nașterea clasei capitaliștilor funciari. Ceea ce nu a sesizat autorul era emergența procesului de diferențiere a țărănimii în pături opuse, ca efect al acțiunii producției de mărfuri capitaliste, proces care nu se putea produce în proporții semnificative decât după emanciparea țăranilor și apariția proprietății țărănești (Costea, Larionescu și Tănăsescu, 1996, p. 341). Modelul formelor cu fond Ștefan Zeletin (1882-1934) a făcut din lucrarea sa fundamentală Burghezia română. Originea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
distrugere a economiei de subzistență și de ruinare a vechii clase a nobilimii; d) construcția infrastructurii necesare economiei de piață - drumuri, căi ferate, depozite, porturi etc.; e) edificarea, cu sprijinul străinătății, unei rețele instituționale moderne, absolut necesare funcționării unei piețe capitaliste: legislație corespunzătoare, bănci, camere de comerț, instituții de credit, tribunale, cod și instituții fiscale, regim vamal, structuri polițienești. „O piață capitalistă”, scria H. H. Stahl, „nu poate funcționa decât sub protecția unei liniști depline”, asigurată prin legislație adecvată, rețea polițienească
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
căi ferate, depozite, porturi etc.; e) edificarea, cu sprijinul străinătății, unei rețele instituționale moderne, absolut necesare funcționării unei piețe capitaliste: legislație corespunzătoare, bănci, camere de comerț, instituții de credit, tribunale, cod și instituții fiscale, regim vamal, structuri polițienești. „O piață capitalistă”, scria H. H. Stahl, „nu poate funcționa decât sub protecția unei liniști depline”, asigurată prin legislație adecvată, rețea polițienească, rețele tehnice, instituții moderne, pentru înfăptuirea cărora s-a apelat la experiența și știința străină: s-au tradus în românește codul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Eugen Lovinescu (1881-1943) și Șt. Zeletin observau, nu fără temei, caracterul său hibrid, dualismul său structural: o structură social-economică medievală pe care s-a altoit o formulă de democrație politică revoluționară (Lovinescu, 1972, pp. 314-315); „sus” instituțiile democratice ale burgheziei capitaliste, „jos” viața economică a vechiului regim (Zeletin, 1991, p. 19)! Gânditorii de orientare poporanistă și țărănistă au introdus în circuitul de idei o seamă de conceptualizări privind mecanismele dezvoltării sociale, rolul și funcțiile instituțiilor politice, culturale în cristalizarea poziției clasei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu și Baltasiu, 1996, p. 82). Evaluând recent contribuția teoretică a sociologilor poporaniști și țărăniști, I. Bădescu apreciază efortul lor de a regândi legea standard a evoluției capitaliste și de a formula, cu circa cinci decenii în avans față de neoevoluționiștii americani, ideea „potențialului evoluționar” al societăților țărănești, invalidând „mitul evoluționismului unilinear” (ibidem, pp.82-102, 161-165). Modelul dezvoltării sociale ca sinteză a modernizării și identității culturale În urmă cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
lucra împreună pentru crearea bunăstării, sprijinindu-se reciproc. Statul bunăstării - Daniela Pescaru-Urse Conceptul de stat al bunăstării (s.b.) și cel de capitalism sunt adeseori prezentate ca aflându-se pe poziții opuse. Dacă promotorii ideologiilor de stânga apreciază că organizarea capitalistă subminează dezvoltarea s.b., teoreticienii de dreapta subliniază efectele negative pe care un s.b. dezvoltat îl are asupra funcționării eficiente a economiei. Pentru acesția din urmă, măsurile destinate reducerii inegalității sociale alterează atât libertățile individuale, cât și capacitatea pieței
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
construcție instituțională (Esping-Andersen, 1994, p. 714). Dacă politicile sociale caracterizează o largă varietate de state, fie ele și din categoria țărilor Lumii a Treia, s.b., prin particularitățile pe care le instituie în relația piață-familie-stat, este caracteristic cu deosebire statelor capitaliste dezvoltate (Esping, Andersen, 1994). S.b. desemnează statul capitalist (în special occidental) de după cel de-al doilea război mondial, care s-a constituit într-o modalitate specifică de guvernare pe baza consensului social, prin îmbinarea eficienței sistemului economiei de piață
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
caracterizează o largă varietate de state, fie ele și din categoria țărilor Lumii a Treia, s.b., prin particularitățile pe care le instituie în relația piață-familie-stat, este caracteristic cu deosebire statelor capitaliste dezvoltate (Esping, Andersen, 1994). S.b. desemnează statul capitalist (în special occidental) de după cel de-al doilea război mondial, care s-a constituit într-o modalitate specifică de guvernare pe baza consensului social, prin îmbinarea eficienței sistemului economiei de piață cu solidaritatea socială și umanismul politicilor sociale redistributive (Preda
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
18). Gradul de instituționalizare a responsabilității statului față de bunăstarea cetățenilor diferențiază statele care practică doar politici sociale de cele care au dezvoltat un s.b. Dat fiind faptul că în termenul amintit ne vom referi cu precădere la spațiul statelor capitaliste dezvoltate, vom atribui celor două sintagme - politici sociale și s.b. - semnificații interșanjabile. Ca și componență, sintagma de s.b. se asociază, în principal, cu trei categorii de măsuri: 1. transferuri monetare, ce vizează securitatea veniturilor (pensii pentru vârstnici, alocații
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
astfel, trendul ascendent al pieței. Introduce ideea ocupării totale, ca mijloc de creștere a veniturilor populației, a cererii și, pe cale de consecință, a ofertei de bunuri pe piață. Ocuparea totală sau șomajul 0 vor deveni principii fundamentale ale guvernării statelor capitaliste în perioada postbelică. Înregistrând o largă acceptanță în rândul statelor capitaliste, soluțiile propuse de Keynes au reprezentat cadrul teoretic care a legitimat apariția și dezvoltarea s.b. Implementarea principiilor keynesiste s-a asociat, în plan practic, cu o serie de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de creștere a veniturilor populației, a cererii și, pe cale de consecință, a ofertei de bunuri pe piață. Ocuparea totală sau șomajul 0 vor deveni principii fundamentale ale guvernării statelor capitaliste în perioada postbelică. Înregistrând o largă acceptanță în rândul statelor capitaliste, soluțiile propuse de Keynes au reprezentat cadrul teoretic care a legitimat apariția și dezvoltarea s.b. Implementarea principiilor keynesiste s-a asociat, în plan practic, cu o serie de condiții materiale favorabile, făcând, astfel, posibilă era de aur a s.b
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale medievale și cu o mentalitate arhaică, premodernă (Larionescu, apud Zamfir, 2006a, p. 30). Generația pașoptistă înțelege dezvoltarea ca modernizare, calea ce trebuie urmată în acest sens fiind, pe de o parte, atragerea de capital străin în vederea creării unei piețe capitaliste, iar pe de altă parte, împrumutul cultural al instituțiilor, valorilor și comportamentelor din țările avansate. A doua jumătate a secolului al XIX-lea a reprezentat o perioadă de transformări radicale pentru societatea românească, transformări realizate cu ajutorul capitalurilor și instituțiilor străine
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a devenit din ce în ce mai dificil de explicat miracolul economic asiatic prin prisma așa-numitului „imperialism manufacturier”. Criza statelor socialiste - în special răcirea relațiilor chino-sovietice, (semi)eșecul Revoluției Culturale Chineze, stagnarea economică a statelor socialiste și deschiderea graduală a acestora către investițiile capitaliste - a pus, oarecum, capăt miracolului socialist, văzut de teoreticienii dependenței drept calea către independență economică și dezvoltare. Criza SUA, în plan economic și social (pierderea războiului din Vietnam, criza Watergate, eșecul războiului împotriva sărăciei lansat de Lyndon Johnson, criza petrolului
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
pierderea războiului din Vietnam, criza Watergate, eșecul războiului împotriva sărăciei lansat de Lyndon Johnson, criza petrolului din anii ’73-’74, „stagflația” anilor ’70, deficitul bugetar uriaș etc. au constituit un puternic semnal de alarmă cu privire la diminuarea hegemoniei americane în lumea capitalistă. De aici rezultă și principalele diferențe între teoria dependenței și cea privind sistemul mondial: Tabel 1. Diferențe între teoria dependenței și teoria sistemului mondial Teoria dependenței Teoria sistemului mondial 1. Unitatea de analiză Statul-națiune Sistemul mondial/lumea însăși 2. Metodologia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
o dezvoltare inegală a sistemelor de comunicație (în țările dezvoltate frecvența, intensitatea și volumul comunicațiilor - și, implicit, accesul la o varietate de informații - fiind mult mai ridicate decât în țările subdezvoltate), aceste mecanisme se răspândesc din ce în ce mai mult, din dorința întreprinzătorilor capitaliști de a cuceri noi piețe. Un asemenea fapt nu poate duce decât la creșterea posibilităților, inclusiv pentru grupurile sărace, marginale, de a comunica, interacționa și, deci, de-a avea acces la informații noi (și utile/utilizabile) într-un context supranațional
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
care aceștia acționează, a procesului de inserare (embeddedness) propriu-zisă a actorilor sociali în mediul lor. Definirea schimbării de sistem în economie Sistemele economice și politice socialiste au fost adesea caracterizate ca forme de „capitalism de stat”. Făcând parte din sistemul capitalist global, aceste țări nu au putut evita logica specifică sistemului: producția lor era o producție de mărfuri, aveau relații de comerț și schimburi financiare cu țări din afara blocului socialist și și-au luat, astfel, locul în diviziunea internațională a muncii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
diviziunea internațională a muncii. Pe plan intern, dreptul exclusiv al statului de a poseda mijloacele de producție a redus întreaga populație la statutul de forță de muncă salariată, la dispoziția statului. De asemenea, unele dintre instituțiile economice prezente în economiile capitaliste, precum banii, un sistem relativ sofisticat de diviziune a muncii și anumite forme de organizare și management economic, au existat, de asemenea, și în interiorul economiilor socialiste. Conform lui Polanyi (1957; 1992) și Marx (1976), piața, ca mecanism de coordonare economică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
superioare, corupția din interiorul partidelor comuniste, vizibilul eșec al strategiilor economice bazate pe plan, mai degrabă decât activitățile politice concrete au fost factorii determinanți ai căderii regimurilor comuniste (Jowitt, 1998). Pentru că țările socialiste făceau parte dintr-un sistem mai vast, capitalist, performanțele lor economice au fost totuși subiectul unor evaluări comparative. În lipsa unei clase economice alternative interne, aceste evaluări externe au impus recunoașterea faptului că economiile planificate intraseră în declin, iar această realizare a creat oportunități pentru schimbările politice (Kornai, 1992
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
prezență instituțională chiar în interiorul regimurilor comuniste, și s-au opus aplicării lor practice distorsionate și corupte (Eyal și Townsley, 1995; Eyal, Szélenyi și Townsley, 1998, pp. 86-112). Această atitudine a pregătit asemenea grupuri pentru rolul de promotori ai unui proiect capitalist bazat pe ideologica economică neoliberală și pe idealul societății civile, care incorporează aceste valori într-un mod considerat mai autentic. Și într-adevăr, faptul că acești agenți ai schimbării pot performa acest rol fără să fie și proprietari ai mijloacelor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
dintre economie și politică. Pe această bază, procesele de reorganizare instituțională rămân o dimensiune importantă a schimbării pentru care teoriile neoinstituționaliste oferă instrumente de analiză extrem de utile. Este evident, în același timp, că redefinerea spațiului politic și procesul de acumulare capitalistă rămân legate într-o anumită măsură, ceea ce constituie o condiție structurală inevitabilă, mai degrabă decât reflecția unei tendințe culturale către corupție sau capitalism politic. Tranziția ca proces istoric în Europa Centrală și de Est - Iulian Stănescu Termenul tranziție se referă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și sistemul de valori. În cazul sistemului politic, schimbările au vizat trecerea de la monopolul asupra puterii al partidului comunist la pluripartitism, alegeri libere și stat de drept. În plan economic, a fost abandonat modelul etatist de economie centralizată în favoarea modelului capitalist al economiei de piață. Schimbările din economie au antrenat și un alt pattern, mult mai complex: cel al stratificării sociale. În planul valorilor, a fost abandonată ideologia oficială de tip comunist în favoarea valorilor de tip occidental. Tranziția a devenit posibilă
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale) nu se poate afirma același lucru. Pe de altă parte, perioada de tranziție a reprezentat o oportunitate istorică de consolidare a păcii și stabilității pe continentul european, după sfârșitul Războiului Rece dintre cele două blocuri antagonice, respectiv statele occidentale capitaliste și statele socialiste. Formularea strategiei tranziției Privită ca un proces istoric de dezvoltare împărtășit de un grup de state cu o organizare politică, economică și socială, în linii mari, asemănătoare la sfârșitul anilor ’80, tranziția a avut la bază o
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
toți cetățenii, urmată de recunoașterea meritelor și eliminarea inegalităților majore de venit dintre indivizi. (Forse și Parodi, 2006). În România, studiile întreprinse până în prezent în acest sens au pus în evidență diferențe semnificative între societatea românească și societățile din țările capitaliste dezvoltate sau cele din țările foste socialiste în ceea ce privește opțiunile asupra unui tip sau altul de justiție socială. Majoritatea populației din România este mult mai favorabilă realizării unei justiții sociale bazată pe principiul egalității decât uneia în care predominant să fie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
justiție. Cu cât populația este mai în vârstă, are un nivel de pregătire școlară mai scăzut și provine dintr-o regiune mai săracă, cu atât atașamentul față de justiția socială bazată pe egalitate este mai ridicat (Chelcea, 1999). Comparativ cu țările capitaliste dezvoltate (SUA, Marea Britanie, Germania) românii sunt de aproape două ori mai mult atașați justiției sociale bazate pe principiul egalității decât populația acestora, iar față de populația țărilor foste comuniste (Bulgaria, Cehoslovacia, R.D. Germană, Rusia, Ungaria) de 1,5 ori mai mult
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]