2,375 matches
-
epistolă. O formă adecvată pentru afirmarea unor opinii critice îndrăznețe, des folosită de redactori, este schimbul de replici pline de subînțeles. Șarja este de multe ori rezultatul unor parafrazări după proverbe și maxime. Însoțite, de cele mai multe ori, de texte versificate, caricaturile sunt destul de reușite. Cel mai adesea acestea ilustrează alegerile de deputați pentru Dietă, divergențele politice și moravurile familiale. În 1865 și 1866 Iosif Vulcan a editat „Calendariul «Umoristului»”. Tradiția inaugurată de U. va fi continuată, până în primii ani ai secolului
UMORISTUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290338_a_291667]
-
Dinescu atacă din nou). Se semnalează câteva luări de atitudine ale scriitorilor din exil față de realitatea românească. După 1989 publicația își informează cititorii asupra evoluției evenimentelor din țară, uneori apelând la textele lui Ion Cristoiu din „Evenimentul zilei”. Desene și caricaturi de Eugen Mihăescu ilustrează, începând din 1988, paginile U.l. Alți colaboratori: Mihai Ursachi, Mircea Ionnițiu, I. Negoițescu. M.P.-C.
UNIVERSUL LIBER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290364_a_291693]
-
În jurul unei dispute critice), și paginile tematice speciale ( Pentru o mai dreaptă cinstire a lui Ion Barbu, Romanul românesc contemporan, Din lirica aromână, Lumea lui Arghezi, Bacoviana). U. mai conține traduceri, comentarii sportive, pagini de magazin, note de călătorie și caricaturi. După 1971 se transformă treptat într-un soi de gazetă de perete studențească, literatura, împuținată, staționând la nivel de cenaclu. V. T.
UNIVERSITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290359_a_291688]
-
despre Bisericuța din Răzoare și La Mangalia). Mai colaborează Mihai Tican-Rumano (O după-amiază la tropice, Nuevas ideas), foarte tânărul Horia Stancu (Paul Valéry, Anton Cehov și noi), George Franga (Mărturii despre originea teatrului românesc), Ion Pas, George Lesnea, Silvan (cu caricaturi), Paul Teodorescu, Nicolae Lazăr. După 1945 se înmulțesc reportajele având ca subiect „marea literatură sovietică”, e incriminată „corupția actorilor”, iar anunțul Cenzurarea pieselor de teatru și reviste și prezentarea comisiei înființate în acest scop nu mai lasă nici o îndoială cu privire la
ULTIMA ORA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290332_a_291661]
-
dă și vivacitate materialelor, care examinează în special repertoriul Teatrului Național. „Cronica plastică” (inițial „Plastica”) nu are un responsabil unic, dar evenimente ca Salonul de desen și gravură, expoziția lui H. Catargi și a Margaretei Cosăceanu, expoziția de grafică și caricatură a lui Sell sunt sugestiv prezentate de Petru Comarnescu, semnatar și al eseului Un moment culminant al plasticii românești, despre creația și arta lui Marius Bunescu, Oscar Han, Francisc Șirato, I. Teodorescu-Sion și Theodor Pallady. Cam la același nivel de
ULTIMA ORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290333_a_291662]
-
întâmplările, de a le nuanța cu portrete trasate din doar câteva linii, iscusit realizate. „Însemnările”, numerotate până la 136, ca niște fișe de observație medicală, socială, politică, de viață sau doar comportamentale, capătă coerență narativă prin raportare la câteva figuri - adevărate caricaturi în acvatintă, cum sunt doctorul Barbete, agentul sanitar Nae Țăpoi, medicul primar al județului, Popescu-Căpușe. Observând că scrierea lui U. ridică și „problema jurnalului literar”, a distincției între realitate și ficțiune, dând indicii clare despre „eventualitatea ca în perspectivă medicul
ULIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
dintre mai marii zilei, cu predilecție în cadrul rubricilor „Cronica rimată”, „Figurine” și „Reflexii”. Printre poeziile lui Alexandru Bilciurescu, dedicate unor chipuri din mahalaua bucureșteană sub genericele „Miniaturi” (Madrigal) și „Mahalaua sentimentală” (Lenuța, fată de bărbier, Preludiu, Tablou), sunt risipite multe caricaturi și desene de P.A. Constantinescu, epigrame, catrene umoristice, amabile săgeți colegiale, cancanuri, glume, întâmplări hazlii din teatru și din justiție, scenete, cele mai multe iscălite C.T. Râzi, Ciacontas, Pipper, XYZ, Ticu, Pan, ce îi ascund, probabil, pe colaboratorii menționați la ultima pagină
URLATOAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290380_a_291709]
-
umoristice de Tudor Mușatescu sub titlul Oameni, plante și animale și Din dicționarul limbii române, Din însemnările unui indiscret de Victor Eftimiu (1966-1970), Maxime și minime, inedite de F. Aderca (4/1979), glume repovestite de Nichita Stănescu (10/1980), pseudoreportaje, caricaturi, „microcomentarii umoristice” pe marginea unor informații din actualitatea internațională, scrisori primite la redacție. Textele sunt susținute copios de ilustrații - grafică, desene și caricaturi - datorate unor maeștri ai desenului din generații mai vechi sau mai tineri: Aurel Jiquidi, Ligia Macovei, Perahim
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
Maxime și minime, inedite de F. Aderca (4/1979), glume repovestite de Nichita Stănescu (10/1980), pseudoreportaje, caricaturi, „microcomentarii umoristice” pe marginea unor informații din actualitatea internațională, scrisori primite la redacție. Textele sunt susținute copios de ilustrații - grafică, desene și caricaturi - datorate unor maeștri ai desenului din generații mai vechi sau mai tineri: Aurel Jiquidi, Ligia Macovei, Perahim, Florica Cordescu, Ross, George Voinescu, Tia Peltz, I. Popescu-Gopo, Benedict Gănescu, Adrian Lucaci, Nell Cobar, Eugen Taru, Denis Grebu, Al. Clenciu, Val Munteanu
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
continuă să publice povestiri și schițe vesele (Bogdan Ulmu, Viorel Cacoveanu, Ananie Gagniuc, Mircea Horia Simionescu, Valentin Silvestru, Iosif Naghiu, Dumitru Solomon, Viorel Cacoveanu), parodii și anecdote, epigrame (N. Crevedia), versuri hazlii (Andrei Ciurunga, Varujan Vosganian), catrene satirice (Al. Clenciu), caricaturi și desene (Ciosu, Adrian Andronic, A. Poch, Silvan), articole acide, inspirate din actualitatea politică (Florin Mihai Ionescu), umor străin. Alți colaboratori: Marcel Breslașu, Stelian Filip, Tudor George, Mihail Joldea, Paul Constant, Ștefan Cazimir, Neagu Rădulescu, Vlad Mușatescu, Nicolae Tăutu, Alecu
URZICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290393_a_291722]
-
G. Brătescu, C. Bercuș, Urmuziana. Documente, LCF, 1968, 47; Urmuz, ALR, 484-493; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969, 137-148; Sorescu, Teoria sferelor, 107-129; Petru Vintilă, Urmuz. Fals tratat de istorie literară, LCF, 1970, 8; Damian Necula, Straniul cotidian sau Caricatura lui Urmuz, VR, 1970, 2; Antoaneta Tănăsescu, „Măștile” lui Urmuz, CNT, 1970, 17; George Pruteanu, Despre Urmuz, RL, 1970, 21; Maria Vodă Căpușan, Ionescu și Urmuz, TR, 1970, 31; Nicolae Balotă, Urmuz, Cluj, 1970; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă
URMUZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290382_a_291711]
-
Tribuna” cu Poemul ucenicului, și mai e prezent în „Luceafărul”, „Clujul literar și artistic”, „Actualités roumaines” ș.a. Romanul Zebrele pasc în cocotieri (1979), cartea de debut a lui V., ilustrează o specie satirică specifică paginilor din presă. Se mizează pe caricatură groasă, cu patronime străvezii, pretins caracterologice: Țănel Obraz-de-mătase, traficant de alcool, Filion Pițigoi, un soi de responsabil al întreprinderilor meșteșugărești, economistul Biștaru. Următorul roman, Locuri vacante în Pantheon (1985), continuă tribulațiile lui Țănel, „achizitor de versuri în sprijinul sarcinilor de
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
întreprinderilor meșteșugărești, economistul Biștaru. Următorul roman, Locuri vacante în Pantheon (1985), continuă tribulațiile lui Țănel, „achizitor de versuri în sprijinul sarcinilor de plan concrete”, procedeu de a stabili o similitudine între infracțiune și „cântarea patriei” socialiste. În același plan al caricaturii apar personaje ca Ida Ghivental, consultantul juridic Honoriu Spudercă, având datoria să îndeplinească norma de angajări din rândul celor veniți din pușcărie, Bubu Leață, devenit din „reporter-infractor” un „reporter în travesti”, cu sarcina de „a demasca”, ș.a., în general trepăduși
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
ș.a., în general trepăduși care asigură funcționarea nivelurilor administrative inferioare. Burlescă pe alocuri, persiflatoare până la exces, proza lui V. ia în derâdere mai tot, cu un comic de limbaj greoi, prolix. În povestirile din Oameni și ape (1989) renunță la caricatură pentru un ton sumbru, dar lumea de aici rămâne tot grotescă. Romanul Pescarii (2003) prezintă istoria unor oameni năpăstuiți dintr-un sat din Delta Dunării și, sub forma unui metaroman indirect, prietenia ciudată între porcarul Obrete, fost ziarist, și Ardiles
VERES-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290491_a_291820]
-
Condiescu, un omagiu adus geniului eminescian (Eminescu cel etern și necuprins) și o poștă a redacției („De vorbă cu cititorii”). Preocuparea revistei pentru informația la zi din domeniul teatral și cinematografic este preponderentă, susținută și de o iconografie bogată (fotografii, caricaturi, reclame). Dar V. are merite mai cu seamă prin atragerea unor scriitori cu succes la public și cu bune contribuții în plan literar. Alți colaboratori: Constantin Virgil Gheorghiu, Traian Lalescu, Mihail Ilovici. M. Pp.
VERITAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290494_a_291823]
-
atitudinile de protest, rapid și drastic sancționate, pe care și le-au asumat Dan Deșliu, Dorin Tudoran, Ana Blandiana, Mircea Dinescu. Diaristul este când reporter, cu talentul de a relata, când bun portretist (Alexandru Paleologu, Ion Caraion) sau maestru al caricaturii (Suzana Gâdea), când memorialist liric, când peisagist atras de culoare, când prozator de factură balzaciană în descrierea mediilor și a unei semnificative tipologii provinciale. În permanență este un analist, adesea amar-ironic și caustic, lăsând să se vadă, în afara sentimentului de
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
românești, iar așa-zisul schematism al personajelor din Momente se explică prin stadiul de nediferențiere a tipului de mahala. Z. e de părere că în schițe nu domină satira propriu-zisă, ci râsul orientat spre bufon. Opera lui Caragiale este o caricatură și a-i cere „adâncime psihologică”, așa cum făceau C. Dobrogeanu-Gherea și G. Ibrăileanu, ar însemna să se vrea înlocuirea comediilor și a prozei cu altceva. Criticul mai constată că arta lui Caragiale este „artă vorbită și mimată”, că dramaturgul a
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
Odeanu, I. Valerian, C. N. Negoiță, Ioana Postelnicu, V. Damaschin, G. Ivașcu, Grigore Tăușan, Tudor Mușatescu, Ioan Massoff, Miron Radu Paraschivescu, Ion Frunzetti, Sandu Eliad, Ovidiu Constantinescu, Mihail Celarianu, Al. Mironescu, Cella Serghi, Traian Cornescu. Revista este ilustrata cu numeroase caricaturi aparținând lui C. Nicol. M. V.
STUDIO TEATRUL NAŢIONAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289999_a_291328]
-
Doamne! (1967), încearcă proza de aventuri în Acțiunea P. 1500 (1957) și cultivă foiletonistica, reunită în volumul Portrete în aquaforte, unde desenează tipuri contemporane cu o peniță acidă, în felul vechilor „fiziologii”. Procedeele frecvente sunt aluzia, ironia bonomă sau amară, caricatura, falsa complicitate cu personaje aparținând faunei interlope. SCRIERI: M-am făcut băiat mare, București, 1954; Muzicuța cu schimbător, București, 1956; Acțiunea P. 1500, București, 1957; Cine a pierdut o verighetă? (în colaborare cu Silviu Georgescu), București, 1957; Derbedeii, București, 1957
TANASE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290050_a_291379]
-
a categoriilor de informații așteptate de la elevi. TURUL GALERIEI Pasul 1 “*” Se comunică sarcina de lucru; Pasul 2 “*” Se formează grupurile; Pasul 3 “*” Elevii lucrează în grup,pe o foaie de format mare(afiș)-produsul poate fi un desen/o caricatură/o schemă/scurte propoziții; Pasul 4 “*” Elevii prezintă în fața clasei afișul,explicând semnificația și răspund întrebărilor puse de colegi; Pasul 5 “*” Se expun afișele pe pereți,acolo unde dorește fiecare echipă; Pasul 6 “*” Lângă fiecare afiș se lipește câte o
Metode moderne de învăţare activă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Pop Diana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1165]
-
și decizii ministeriale. Efectele negative, previzibile, nu au întârziat să apară. Astfel încât putem conchide, cu regret, că în ciuda intenției de a se realiza un curriculum educațional preuniversitar modern, în România nu s-a alcătuit decât o structură diformă, aproape o caricatură pedagogică, incoerentă, disfuncțională și cu consecințe previzibil maligne. De aceea, pentru a-i ajuta pe primii afectați de această gravă eroare pedagogică și managerială - educatorii-, adăugăm câteva elemente semnificative și utile de teoria modernă a curriculumului. 12.5. Factorii optimizării
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fond, tot o proiecție a propagandei. Există, din fericire, o reversibilitate implacabilă a subiectivității spiritului uman, datorită căreia nu putem avea o garanție a efectelor, dar și aceea că, fără un feedback permanent, se grăbește îmbătrânirea „schemelor explicative” - ele devenind caricaturi absurde dacă nu țin „pasul cu dinamica vieții”. Absența unor răspunsuri noi la problemele apărute a alimentat conflictul „viață-explicație”, iar nerezolvarea lui a putut fi doar amânată prin întrebuințarea opresiunii sub toate formele. Entuziasmul maselor a scăzut treptat, „îndrăgostirea” inițială
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
fost ajutată să intre în panică prin metoda casei, aceea a dezinformării (și amplificarea este o dezinformare, chiar mai periculoasă decât lipsa de informații!), altfel s-ar fi procedat diferențiat, dar este și dovada unei justiții paralizate, redusă la o caricatură, o altă problemă deontologică la fel de gravă. Nu informația în sine provoacă panică, ci modul și momentul în care o transmiți. A băga frica în cineva este mult mai simplu decât a o trata - o fobie se dezvoltă în trei secunde
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
să fie trebuințele, interesele și normalitatea psihologică a individului. Ideologizarea acestei reprezentări a urmat întotdeauna cursul intereselor manipulative, orice sistem sociopolitic s-a bazat, în fond, pe o anumită concepție psihologică despre om. S-a mers uneori chiar pe o caricatură a lui, sugerându-se permanent defectele de caracter pentru a culpabiliza și a te simți plin de imperfecțiuni - de aceea astfel de scheme au fost distructive și au generat multă suferință. Este pervers să promiți „binele general”, pe care nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
filantropul Ilie Basarab, întemeiază „Liga” cu scopul de a asana societatea, arătându-se intransigent, ca un adevărat „tiran” al adevărului. Dar personajele sunt schematice, axul dramei este fragil, ideile se articulează bombastic, cu accente lirice, hiperbolice, care duc - involuntar - la caricatura sublimului căutat. „Portretele eseistice” din volumul Coloane care cresc necontenit (1999), evocări și pagini memorialistice mai degrabă, pline de un lirism uneori grandilocvent, sunt dedicate lui M. Eminescu, O. Goga, C. Rădulescu-Motru, Ovid Densusianu, Mihail Dragomirescu, George Murnu, Liviu Rebreanu
VIZIRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290595_a_291924]