2,211 matches
-
ulterioară (din 1985) a aceluiași etnolog : în retrospectiva istoriei religiilor, carnavalul e o sărbătoare ances- trală totală, anterioară creștinismului în Europa, care simbolizează „sacrul de transgresiune”, [...] în care sunt concentrate toate formele de dramatizare a timpului mitic [...]. În ansamblul lui, carnavalul reprezintă un complex ritual și ceremonial care are loc anual [...], urmărind răsturnarea completă a ordinii și ierarhiei [...] și, ceea ce este mai semnificativ, însăși renașterea spirituală din haosul astfel produs și retrăirea timpului sacru în care a început creația lumii (60
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Nu faci să piară râsul dând pierzaniei această carte. - Nu, desigur. Râsul este slăbiciunea, putreziciunea, lipsa de gust a cărnii noastre. Este gâdilatul pentru țăran, nerușinarea pentru bețiv, chiar și Biserica, În Înțelepciunea ei, a Îngăduit clipa de sărbătoare, de carnaval, de bâlci, această Întinare diurnă care-ți descarcă umorile și te abate de la alte ambiții... Dar așa râsul rămâne un lucru josnic, la Îndemâna celor simpli, taină dezvăluită pentru plebe. Dar aici, aici... și acum Jorge bătea cu degetul În masă
Cum vorbim despre cărțile pe care nu le-am citit by Pierre Bayard () [Corola-publishinghouse/Science/2314_a_3639]
-
domnului Arghezi (205/1927) și Evoluția poeziei lirice după E. Lovinescu (206/1927). Revista găzduiește anchete și dezbateri pe diverse teme: Naționalism sau umanitarism? (7/1919), Libertățile noastre publice (68/ 1921). Numărul din urmă, tipărit cu roșu și subintitulat „De carnaval”, reunește, prin fragmente din opere sau declarații de principiu, nume importante ale literaturii, culturii, vieții politice și științifice românești a vremii. Dintre literați, sunt prezenți G. Bacovia, Lucian Blaga, E. Lovinescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Nichifor Crainic, Adrian Maniu, Ion Barbu și
IDEEA EUROPEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287501_a_288830]
-
Filimon, I.L. Caragiale și Teodor Mazilu, într-o șarjă cu zece episoade tocmai nimerite pentru un spumos serial de televiziune. Titircă, Inimă-Bună... continuă Trivial tangou și plachează pe tiparul caragialian personaje din O scrisoare pierdută, O noapte furtunoasă, D-ale carnavalului. Astfel, Zița a devenit intelectuala grupului, scrie haikuuri și pleacă în Japonia să studieze arta gheișelor, Spiridon este gay, fiindcă „homosexualii sunt viitorul globalizării” ș.a.m.d. SCRIERI: Seara în fața cerului, București, 1973; Drumul încrederii, București, 1978; Frate mai mare
GENOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287215_a_288544]
-
și din aceste locuri - când scrii istoria lui Bulă, când faci o istorie românească numai În cheie anecdotică, sarcastică, dacă vrei, În care stilul solemn ritualic consacrat dezvăluirii memoriei se Întâlnește cu un efect clar de demitizare, un gust al carnavalului unor așa-zise figuri populare recrutate de oriunde, doar din zona „sacră” a istoriei neamului. Nu știu cum se va termina tot carnavalul tău de locuri ale memoriei. Sunt curios. Ovidiu Pecican: Așa este, multă lume se identifică cu paradele acelea de la
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În care stilul solemn ritualic consacrat dezvăluirii memoriei se Întâlnește cu un efect clar de demitizare, un gust al carnavalului unor așa-zise figuri populare recrutate de oriunde, doar din zona „sacră” a istoriei neamului. Nu știu cum se va termina tot carnavalul tău de locuri ale memoriei. Sunt curios. Ovidiu Pecican: Așa este, multă lume se identifică cu paradele acelea de la 23 august, ale lui Ceaușescu, În care voievozii veneau pe cai și prezentau omagiu președintelui, vă amintiți... Marius Jucan: Da, se
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
În schimb cuvântul „invariant”. Împotriva lui am protestat, sper, explicit. Totuși, acești invarianți variază ici și acolo, măcar la nivelul subiectivității. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce privește observația lui Marius, mie mi s-a părut că istoria poate fi Înțeleasă și ca un carnaval, În măsura În care Ovidiu refuză istoria ca știință. În acest carnaval, istoria constituie o uriașă materie epică, până la un punct. O mare poveste care conține povești mai mici, inserate, Însăilate, Înșirate ca mărgelele În derularea lor cronologică, scontând pe un anumit efect
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
explicit. Totuși, acești invarianți variază ici și acolo, măcar la nivelul subiectivității. Ruxandra Cesereanu: În ceea ce privește observația lui Marius, mie mi s-a părut că istoria poate fi Înțeleasă și ca un carnaval, În măsura În care Ovidiu refuză istoria ca știință. În acest carnaval, istoria constituie o uriașă materie epică, până la un punct. O mare poveste care conține povești mai mici, inserate, Însăilate, Înșirate ca mărgelele În derularea lor cronologică, scontând pe un anumit efect. Marius Jucan: O strategie un pic mai alambicată mi
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
străzile unor orașe, dă năvală În casele noastre odată cu ziarul de dimineață, ne mânjește ecranul televizorului, clanța de la ușă, periuța de dinți 1. Echivalată cu „marea mascaradă” sau cu „bâlciul fără sfârșit”2, cu o „farsă tragică”3, numită „țara carnavalului fără carnaval”4, România comunistă le-a dat cetățenilor săi funestul prilej de a trăi - În termeni reluați obsesiv de Ion D. Sârbu În corespondența sa privată, precum și În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal - o tragicomedie, adică „tragedia ridicolă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
orașe, dă năvală În casele noastre odată cu ziarul de dimineață, ne mânjește ecranul televizorului, clanța de la ușă, periuța de dinți 1. Echivalată cu „marea mascaradă” sau cu „bâlciul fără sfârșit”2, cu o „farsă tragică”3, numită „țara carnavalului fără carnaval”4, România comunistă le-a dat cetățenilor săi funestul prilej de a trăi - În termeni reluați obsesiv de Ion D. Sârbu În corespondența sa privată, precum și În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal - o tragicomedie, adică „tragedia ridicolă a poporului meu
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
parabolică și convertirea jovialității în sarcasm o detașează pe poetă de plutonul postmodern, apropiind-o de neoexpresionismul lui Ion Mureșan. Ce o individualizează față de congenerul clujean este proiecția panoramică a viziunii pe scara istoriei - o istorie văzută nu ca un carnaval obscen, ci mai curând ca un sabat în care o coregrafie fragilă abia maschează carnagiul general. În fond, impactul istoriei asupra conștiinței este tema centrală a poeziei scrise de M. În versurile din Un război de o sută de ani
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Stemill, vizau stări sociale și politice, evenimente sau tendințe din domeniul cultural și artistic. A combătut, alături de A.I. Odobescu, plagiatul și a criticat existența spiritului de grup în mișcarea literară, cu aluzii la exclusivismul junimist. În apărarea comediei D-ale carnavalului a lui I.L. Caragiale a scos, împreună cu N.G. Rădulescu-Niger, broșura Ion Luca Caragiali, autor dramatic, cu subtitlul Caragiali fluierat (1885). M. este autorul unui apel patetic pentru tipărirea și răspândirea literaturii naționale, Dați-ne biblioteci cu cărți românești! („Revista contimporană
MICHAILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288100_a_289429]
-
o lume care vorbește cu „căzutără”, „înnebunitără”, „lăsatără”, „cumpăratără”, „vrutără”, cu „meletar” și „ordinanță”, cu „taifas entim” și „mă-ta”, cu „elitră” și „dinamitră”, cu „ia nu mai face marafeturi” și „bine, madam, am înțeles!”. E lumea din D-ale carnavalului, în care rivalele se vitriolează cu „cerneală violentă”. Petrecută în 1916, în primele zile ale ocupației capitalei de către trupele germane, comedia ce se consumă în Dezertorul dobândește un conținut tragic. „Jaluz”, Silvestru Trandafir, zis și Piele-Groasă, sergent rezervist, dezertează de pe
SORBUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289795_a_291124]
-
îmi văd crescându-mi ciuperci pe obraji, pe frunte, pe bărbie..." Din carte nu lipsesc viziunile grandioase: panorama zgârie-norilor din Chicago sau întinderea nesfârșită de ape a lacului Michigan, cu o suprafață cât un sfert din România. Dar predominant este carnavalul vieții de fiecare zi. America apare ca o "corabie a nebunilor", pe care s-au îmbarcat și destui români. Imaginația satirică a lui Grid Modorcea nu obosește niciodată. Aflând, de pildă, că mulți americani suferă de hemoroizi, din cauza vieții sedentare
O CARTE DE SCANDAL by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17120_a_18445]
-
nu este unul de teatru, după cum îi spune și titulatura. Teatrul este o secțiune care se alătură expozițiilor, concertelor, diferitelor manifestări stradale - de la spectacolul florilor de toamnă pînă la sărbătorirea în stil irlandez a Sfîntului Patrick - dansurilor populare, concursurilor sportive, carnavalurilor, sărbătorii dedicate zilei de naștere a Canberrei. Publicul a fost educat să răspundă mai receptiv manifestărilor "ușurele" sau, dacă vreți, populare. Pe întreaga perioadă a festivalului, 4-20 martie, afluența spectatorilor s-a canalizat spre aceste zone. La secțiunea teatru, o
Din inima Australiei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17147_a_18472]
-
amoroase („înserarea”, „noaptea”, „matinalul”) sau în evoluția deplasării de la iatac spre o natură-martor, refugiu, exil; la fel, în urmărirea unei „patologii” a erosului (singurătatea, urâtul, mâhniciunea, necazul), cu primele accente misogine (la Anton Pann), sau în semiologia „obiectelor erotice”, în „carnavalul numelor” ș.a. Se găsesc aici, pe lângă justificarea lecturii tematiste, pagini persuasive, analize de subtilă acuitate. Participând la „cearta metodologică” a anilor ’70-’80, S. o face încă mai explicit în următoarea carte, Întoarcerea autorului. El reia aici, din perspectiva istorico-teoretică
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
Vicol, V. Vasilovschi, I. Ieșan). Societatea a avut și o secție muzicală, „Armonia”, precum și o trupă de teatru care a pus în scenă o serie de spectacole (Arvinte și Pepelea de V. Alecsandri, Zorile de St. O. Iosif, D-ale carnavalului de I. L. Caragiale, Funcționarul de la domenii de Petre Locusteanu, O ceașcă de ceai de T. V. Ștefanelli, Luceafărul de Grigori Pantazi). În 1908 s-a înființat și o secție juridico-economică, iar în 1914 una sportivă. Societatea a contribuit la ridicarea
SOCIETATEA JUNIMEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289757_a_291086]
-
În 1835. Sejur la Viena, În 1936, din primăvară până În toamnătc "Autorul se reîntoarce la Brașov, În 1835. Sejur la Viena, În 1936, din primăvară până În toamnă" Din Töplitz m-am Întors la Brașov, orașul meu natal, pentru a petrece carnavalul alături de rudele mele. În primăvara anului 1836 am plecat cu treburi personale În Viena, unde am rămas până În toamnă. În vara aceluiași an, capitala mai sus amintită a fost bântuită de cel mai Înspăimântător oaspete: holera. Am fost afectat la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
combinație cu cuprul 290, oferă o foarte bună cerneală; are flori galben-roșiatice care sunt recomandate de către medicii din partea locului pentru folosirea În băile de șezut, În deranjamentele urinare. Clasele sărace le folosesc și la vopsirea sau colorarea hainelor pentru Holy (carnaval) sau Besanti (sărbătoarea galbenă). Prafurile numite altah, pe care și le aruncă unii pe alții În timpul carnavalului (holy) și care sunt de diferite culori, sunt preparate din orez și Trapa bispinosa șvarietate de ciulin-de-baltăț; cel galben e colorat cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din partea locului pentru folosirea În băile de șezut, În deranjamentele urinare. Clasele sărace le folosesc și la vopsirea sau colorarea hainelor pentru Holy (carnaval) sau Besanti (sărbătoarea galbenă). Prafurile numite altah, pe care și le aruncă unii pe alții În timpul carnavalului (holy) și care sunt de diferite culori, sunt preparate din orez și Trapa bispinosa șvarietate de ciulin-de-baltăț; cel galben e colorat cu aceeași substanță. Iar apa pe care o toarnă unii pe alții În timpul carnavalului e colorată cu aceeași floare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aruncă unii pe alții În timpul carnavalului (holy) și care sunt de diferite culori, sunt preparate din orez și Trapa bispinosa șvarietate de ciulin-de-baltăț; cel galben e colorat cu aceeași substanță. Iar apa pe care o toarnă unii pe alții În timpul carnavalului e colorată cu aceeași floare, deoarece se duce ușor la spălat. Frunzele uscate ale copacului menționat sunt de asemenea căutate de localnici din diverse motive și sunt vândute În bazarul din Lahore sub formă de legături. În locul hârtiei, băcanii Își
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
figurează prima dată cu pseudonimul sortit celebrității. A mai semnat cu inițiale, cu numele prescurtat și cu pseudonimele Arald, Brândușă, Narcis, Nayr, poate și Trad. O parte din intervențiile publicistice ale lui S. e strânsă în volumele Anecdote literare (1930), Carnaval literar (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdotă (1937), Mușchetarii literaturii române moderne (1939). O „disertație”, Sărutarea (1903), cuprinde o suită de reflecții cam romanțioase asupra sărutului („divină senzație”) și a felului cum se oglindește el în literatură, iar
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii române moderne S. își controlează pînă la un punct pornirea de a privi lucrurile în latura lor jucăușă. Nu convinge însă ca, așa-zicând, istoric literar. E copleșit îndată de emoție când se întoarce
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
bunăoară, caracterizarea („solitar, fanatic și monahal”) s-ar potrivi, Caragiale, tras sub zodia „romantismului idealist”, e integrat, aiurea, curentului eminescian. S. glumește uneori și fără să vrea. SCRIERI: Sărutarea, Iași, 1903; Anecdote literare, Iași, [1930]; Pictorul Octav Băncilă, București, [1930]; Carnaval literar. Anecdote politice și culturale, Iași, [1930]; Figuri din Junimea, București, [1936]; Caragiale în anecdotă, București, [1937]; Mușchetarii literaturii române moderne, București, 1939. Traduceri: Șalom Alehem, Stația Baranovici și alte schițe, pref. trad., Iași, 1921, Cartoforii, Iași, 1923, O catastrofă
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
Baiculescu, Dmitri Merejkovski, „Scriitori ruși”, ALA, 1925, 217; Personalități ieșene: C. Săteanu, RP, 1927, 2 919; Dafin, Iașul, I, 185, II, 93-97; A. P. Samson, Portrete, RP, 1930, 3 587; J. Bk. [Jacques Byck], „Anecdote literare”, ALA, 1930, 498; Izabela Sadoveanu, „Carnaval literar”, ALA, 1930, 521; Emil Samoilă, Ziaristica, [București], [1932], 317; P. Anghel, „Figuri din Junimea”, IIȘ, 1936, 20; Mihail Șerban, „Figuri din Junimea”, ADV, 1936, 16 177; Izabela Sadoveanu, „Figuri din Junimea”, ALA, 1936, 829; Șerban Cioculescu, „Figuri din Junimea
SATEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]