1,163 matches
-
se spune... Oricum, vă mulțumesc, scumpele mele, că vă țineți gaie după mine; sau, mai degrabă, după ce vă spun, admonestându-mă metodic. Ne ținem... gaya scienza, dom profesor, nietzscheiză Nora Aron. — Ne tot ținem... gaya scienza nuova, vicoiză, voioasă, Carmen Carpen. — Ca Gaia de Gaius, în bătrâna Romă, arhaiză Nora Aron. — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se adresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — „Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
metodic. Ne ținem... gaya scienza, dom profesor, nietzscheiză Nora Aron. — Ne tot ținem... gaya scienza nuova, vicoiză, voioasă, Carmen Carpen. — Ca Gaia de Gaius, în bătrâna Romă, arhaiză Nora Aron. — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se adresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — „Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi, soție niciodată“ se auzi, în mintea lor, Arghezi, ca-ntre „păreții unei peșteri vaste“.) — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
Dacă tu mi-ești logodnic, logodnică-ți sunt eu“, tălmăci acesta, confarreatizând. („Logodnică de-a pururi, soție niciodată“ se auzi, în mintea lor, Arghezi, ca-ntre „păreții unei peșteri vaste“.) — Ubi tu Gaius, ego Gaia, i se readresă, matrimonial, Carmen Carpen lui Vasile Elisav. — Ubi tu gay, ego gay, traduse, incorect politic, Elisav. — Guai, exclamă Nora Aron în italiană, idiom în care acest monosilab înseamnă „vai!“. — Și se utilizează, evident, glumi Vasile Elisav, în caz de necaz... „Caz de necaz“, reluă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
ca un glob albastru deasupra, magazinul Victoria, spre stânga Foișorul de Foc, blocurile arcuite de pe Ștefan cel Mare și, foarte departe, termocentrala cu imensele coșuri din care ieșeau fire câlțoase de aburi. Totul filtrat prin frunzișul agitat al plopilor și carpenilor, ale căror vârfuri verzi deschis sau verzi-smarald sau verzi-întunecat se iveau din loc în loc dintre clădiri. Nu mi-era niciodată somn. Fugeam repede în pat la cea mai mică scârțâitură, căci știam că e tata, cu un ciorap de nylon
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
zweiten Band des Buches Dichtung/und Wahrheit las;/das Blau war blass,/die Vögel flogen ohne Richtung.“ — Dar Martin Heidegger nu este traductibil, ripostă Carmen, cu un aer doct. — Păi, Heidegger e autorul poezioarei? — Nu, zise,-n locul domnișoarei Carmen Carpen, profesorul Vasile Elisav, care prinsese șpilul, în sfârșit, al replicii celei dintâi. Domnișoara Carmen vrea să spună că Lichtung, care-i o noțiune de prim ordin a doctrinei filosofului german, ar fi un termen de netălmăcit în orice limbă, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
scrie atât de dizgrațios; iar dacă a traduce filosofi este a introduce, din cinci în cinci cuvinte, croșete cu termeni în original, dați-mi și mie voie să exclam, Wozu die Übersetzung? I. e.: La ce bun tălmăcirea? La care Carmen Carpen se adumbri ușor (ca una ce știa mai bine decât Nora că a traduce nu-i același lucru cu a induce în eroare, — iar Heidegger nu-i traductibil altfel, adică fără paranteze drepte: ă... ț, oricât de penibile, în rest
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
Ogică și Lazarus au datțo analogic cu bâtațn baltă. PALINDROMAN Roșul ușor e rozul iluzor Serban FOARȚ| (Continuare din numărul trecut) Ca să n-o lase sur sa soif (vorba franțuzului, ca și, firește, a lui însuși) pe paronimica de Carmen Carpen, palindromicul Vasile Elisav se ridică, decis, din scaun și, spre mirarea palindromicei syzigii a lui, Nora Aron pe nume, făcu cinci pași și se opri, provocator, în fața primei, căreia-i spuse imperios: — Dégantez-vous, Carmen; moi, je dégaine... Carmen Carpen, nemișcându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Carmen Carpen, palindromicul Vasile Elisav se ridică, decis, din scaun și, spre mirarea palindromicei syzigii a lui, Nora Aron pe nume, făcu cinci pași și se opri, provocator, în fața primei, căreia-i spuse imperios: — Dégantez-vous, Carmen; moi, je dégaine... Carmen Carpen, nemișcându-se din loc, își dezmănușă o mână, apoi alta, zăbovind la fiecare deget, mai înainte să-l sustragă din teaca lui imaginară, pipăindu-i leneș falangă cu falangă („les délicates falanges“, mallarméiză în gând Vasile; „falangelele acelei oboseli“, barbianiză
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Dl profesor regretă o clipă că nu avea asupră-i Poarta neagră, spre a le reproduce ad litteram fragmentul, pe care nu-l știa pe dinafară, dragilor lui colocutoare (și, într-un fel, colocatare), pentru lărgirea educația lor, în timp ce Carmen Carpen își trăgea, pe picioarele-i rămase goale dintr-un capitol anterior, cambrându-și-le ca, pe poante, o balerină în tutu, niște ciorapi de subțirimea și griul pânzei de păianjen, dacă nu chiar din materialul însuși, imaterial, al Arachneei, și de acea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Telemo-ce? — Al telefonului mobil, adică unul fără priză, nici șnur, al unui fost coleg... — Pe care-l recunoști doar după sunet?! Ai, așadar, un curtezan, se cam pleoști Vasile Elisav. — Astăzi, se spune un gagiu, ținu să-l corecteze Carmen Carpen. — Sau prieten, vru să dreagă busuiocul, fără să reușească, Nora Aron, căreia dragă îi era, din școală, musafira ei. Vasile se pleoști de tot, ca o mimoză senzitivă, căci una pudică ar fi fost cazul, poate, să se coloroze, de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
Nora Aron să deturneze discuția-n derizoriu. Aflasem, parcă, dintr-o anecdotă: un banc pe care, din păcate, l-am uitat. — Eu, de asemenea, făcu Vasile Elisav, care oricărei anamneze îi prefera, în ocurență, amnezia. — Știți, dom profesor, zise Carmen Carpen, cum își recruta Caesar combatanții? Îi punea-n situații-limită... Vorba lui Sartre, adăugă Nora Aron. — Iar cei ce se împurpurau la față erau admiși în detrimentul celor ce se împalidau. — Eu, înroșindu-mă la față, simt, paradoxal, că mă fac palid
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
nour,/Visând, precum visează recrutul tunul său... “, se trezi Vasile Elisav că tălmăcește în română... Sau, mai inexact, dar mai poetic: „Aceia cu dorințe ca nourul de fum,/Visând, precum visează recrutu’ tunu’ său... “. — Tutunu’ său? făcu pe surda, Carmen Carpen. — Tutunul e, și el, un opium, un adjuvant al reveriei, scumpă Carmen. Unul care, din păcate, dragă Nora, având mai toate neajunsurile, scumpă Carpen, ale drogurilor, începând cu dependența (adică adicția, cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
ca nourul de fum,/Visând, precum visează recrutu’ tunu’ său... “. — Tutunu’ său? făcu pe surda, Carmen Carpen. — Tutunul e, și el, un opium, un adjuvant al reveriei, scumpă Carmen. Unul care, din păcate, dragă Nora, având mai toate neajunsurile, scumpă Carpen, ale drogurilor, începând cu dependența (adică adicția, cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea Aron, din avantajele (să le zicem astfel) ale lor. — Ce facem, dom profesor, o luăm de la-nceput, întrebă, blazată, Carmen Carpen. — Bis repetita placent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
toate neajunsurile, scumpă Carpen, ale drogurilor, începând cu dependența (adică adicția, cum se spune azi), n-are niciunul, draga mea Aron, din avantajele (să le zicem astfel) ale lor. — Ce facem, dom profesor, o luăm de la-nceput, întrebă, blazată, Carmen Carpen. — Bis repetita placent, dulce Carmen, conchise ferm Vasile Elisav, în limba clară a lui Caius Iulius. (Continuarea în numărul următor) CREPUSCULUL CIVIL DE DIMINEAȚ| Săltând voios în viața personală Emil BRUMARU De obicei, săltând voios în vârsta personală (și la
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2178_a_3503]
-
întocmai, părinte. După ce am așezat cărțile în ordine la locul lor, am intrat în pădure și am început să adun găteje... Când am reușit să adun o grămăjoară potrivită, am legat-o cu un gânj făcut dintr-o mladă de carpen și umflând-o în spinare pe aici ți-i drumul. Când m-a văzut, bătrânul nu s-a putut abține să nu mă laude: Eee! Iaca că a sosit și gospodarul! Și nu s-a oprit aici ci, învârtindu-se
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
amintite, îi conferă un cadru vegetal bogat, în special în păduri de foioase (gorun, ulm, stejar, paltin, frasin, mesteacănă, asociate bine cu fagul care îmbracă în parte versanții dealurilor Gurga, Răgman, Nistorești, Oradia, Frăsinet. Gorunului i se asociază, de obicei, carpenul la care se adaugă jugastrul, ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ulmul, teiul. O mare parte dintre arborii de gorun naturali sunt parazitați de vâsc (Loranthus europaensă. Subarboretul este alcătuit din sângu, corn, lemn câinesc, măceș, păducel. Destul de des se întâlnesc și plante agățătoare care, pe unele locuri, capătă dimensiuni impresionante - carpenul, iedera. Pe porniturile cu soluri gleice unde omul a intervenit prea mult se află pâlcuri cu esențe moi ca: aninul, plopul tremurător, salcia. Printre plantele care populează pășunile, pajiștile și malul apelor, mai importante sunt ciuboțica cucului, brândușa, măcrișul și
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
Dobrina. În restul pădurilor, fagul (Fagus silvatica) se întâlnește mai mult ca exemplare izolate. Condițiile climatice modificate de pe urma defrișărilor nechibzuite la care au fost supuse aceste păduri, au favorizat înlocuirea fagului cu alte specii de foioase: tei argintiu (Tilia tomentosa), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), paltin (Acer pseudoplatanus), cireș sălbatic (Crasus avium), frasin (Fraxinus excelsior) ș.a. Pădurile din subetajul stejarului sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
sunt prezente în toate celelalte dealuri (culmi), atât de pe stânga Lohanului, cât și de pe dreapta acestuia. În alcătuirea lor intră, ca esențe predominante, stejarul (Quercus robur) și gorunul (Quercus petraea), la care se asociază și ulmul (Ulmus foliacaea), jugastrul și carpenul, esențe care devin, pe alocuri, dominante. În mod disparat se mai întâlnesc teiul (Tilia platifolis), mărul sălbatic (Malus silvestris), părul sălbatic (Pyrus communis), cornul (Cornus mas), păducelul (Crataegus monogyna), alunul (Corylus avellana) ș.a. b) Silvostepa reprezintă formațiunea vegetală cea mai
BAZINUL LOHAN Studiu fizico-geografic. Scurte consideraţii asupra vechimii locuirii şi evoluţiei utilizării terenului. by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Administrative/530_a_940]
-
în această zonă va trebui făcută însă, prin reglementări stricte, doar în limitele capacității de suport ecologic. Știați că... Hasmacul este o formațiune vegetală, cu caracteristici subtropicale, alcătuită din plopi, ulmi, stejari, arbuști și plante agățătoare precum vița sălbatică, iedera, carpenul și o liană (Periploca graeca)? Tisa (Taxus baccata) este un conifer deosebit de rar și foarte căutat pentru lemnul său tare și frumos colorat? Cunoscut și ca „arborele de fier” al Carpaților, tisa a constituit, în trecut, materia primă pentru cuiele
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
de cultură și pășunilor. Zona pădurilor de foioase este prezentă pe o arie restrânsă în vestul județului (Podișul Sucevei) și în sud (Podișul Central Moldovenesc) și cuprinde păduri de stejar (Quercus Robur), în amestec cu gorun (Quercus petraea) sau cu carpen (Carpenus betulus), ulm, tei și frasin. Tranziția între vegetația central-europeană și cea est-europeană este bine evidențiată nu doar prin elementele floristice ierboase, ci și prin speciile de fag - Fagus orientalis și Fagus taurica, care vegetează alături de Fagus silvatica. În luncile
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pat de scândură pe care se urcă cei care vor să simtă din plin efectul de saună obținut prin stropirea cu apă a pietrelor încinse de pe vatră. Pentru stimularea circulației sangvine se folosește un mănunchi de rămurele de stejar sau carpen cu frunze uscate. Materialul de construcție cel mai folosit era chirpicul, urmat de lemn, iar pentru acoperiș se foloseau scândurele din lemn Ădraniță). Podelele din încăperi erau lutuite și acoperite cu dușumele de scânduri. În prezent materialele de construcție folosite
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
b 5p. II. 1. 5 5p. 2. Podișul Moldovei 5p. 3. iulie 5p. 4. Crivăț 5p III. a. 502,3 6p. b. - iunie 4p. c. - februarie 4p. d. - iarna 4p. IV. a. - iarna își pierde frunza; 2p. b. - fag, stejar, carpen 6p. c. - mistreț, căprioară, vulpe 6p. d. - oferă un aer mai curat; 6poferă adăpost și hrană animalelor sălbaticeoferă omului materie lemnoasă V. a. 4p. b. 4p. c. - Marea Neagră 4p. 10 p. din oficiu Numele: Prenumele: Clasa a VIII-a Test
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
construite de Ștefan cel Mare. Este printre locurile cele mai agreate de hușeni. Adesea aceștia vin să admire această minunată pădure. Și au destule lucruri de admirat! Stejari falnici, frasini uriași, ici-colo câțiva plopi ca niște coloane fără de sfârșit, fagi, carpeni, toți par o armată strașnică ce se prezintă mereu la datorie. Pe copaci, liane lungi și încâlcite, flori de diferite culori, ca și cum ploaia ghidușă le-ar fi vopsit de pe o paletă vrăjită. Dar primăvara! O, primăvara aici sunt adevărate comori
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
Șerban Foarță Roșul ușor e rozul iluzor (Continuare din numărul trecut) Nora Aron intră în camera de baie. Se auzi, din încăpere, jetul galben. Vasile Elisav nu-l auzi (sau se făcu că nu-l aude). Îl auzi doar Carmen Carpen (dar se făcu, și ea, că nu-l aude). Se auzi, apoi, cascada. Se auzi,-n perete, lanțul closetului, ca un pendul. Se auzi, în fine, robinetul. Prosopul nu se auzi. Se auzi declicul pudrierei, rujul — nu. Era târziu: aproape
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2166_a_3491]