14,490 matches
-
stângă disponibilă, Grișa îi dă actele sclavilor. Lionel coboară din autobuz și intră pe șantier. Toți salahorii au auzit vaietele șoferului și se îndreaptă spre autobuz. Cred că e un semnal nou de alarmă și că vor vizita în sfârșit castelele de pe Valea Loarei. Fără un cuvânt, Lionel le întinde pașapoartele. Nici unul nu se apropie să și-l ia. — Le dai tu de mâncare copiilor noștri? îl întreabă un zidar mai în vârstă. În spatele lui Lionel, se oprește, cu scrâșnet de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
pielea cojită, în care încap cu bine picioarele umede ale iernii din acest an care începe cu un imperceptibil miros pe care nu îl detectează decât iepurii gândurilor mele. tu ești frumoasă dar năruită de tristeți și gravitație ca un castel de nisip, de aer, de meduze eu te hrănesc cu veștile sudului, cu viteza veverițelor cu miezul degetelor mele calde, puse la cuptor o vreme îți pun perfuzii cu pigmentul cămășilor mele roșii de suflet, armată și vânt îți dau
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
scenă cu cei din culise sau cu publicul. Improvizația va fi, în aceste cazuri, soluția cea mai potrivită. Spațiul de joc poate cuprinde și sala. Decorul de sugestie, din elemente simple pe care se va scrie clar ce simbolizează: pom, castel, râu etc. Costumația se poate modifica prin adaosuri sau renunțări o mantie, o eșarfă, un baston etc. La ridicarea cortinei, într-un colț al scenei, pe scăunașe destul de incomode, Nea Costică joacă table cu un coleg. Intră Regizorul. REGIZORUL (spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
povestește... Ai adormit, Nea Costică! CEZARA: Stai acolo, Nea Costică! Despre mine era vorba, Bufonule! Altceva? BUFONUL: De-aici încolo știe el mai bine ce urmează. Hai, spune-i, Ieronim, unde vrei s-o duci? IERONIM: Ascultă, Cezara, am un castel rămas din vremea lui "a fost odată..." Un castel răsărit din rădăcini de stâncă... (spre culise, șoaptă șuierată) Castelul, Nea Costică! NEA COSTICĂ (vine cu pancarda pe care scrie "Castel din vremea lui A fost odată". În timp ce îi caută cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
Costică! Despre mine era vorba, Bufonule! Altceva? BUFONUL: De-aici încolo știe el mai bine ce urmează. Hai, spune-i, Ieronim, unde vrei s-o duci? IERONIM: Ascultă, Cezara, am un castel rămas din vremea lui "a fost odată..." Un castel răsărit din rădăcini de stâncă... (spre culise, șoaptă șuierată) Castelul, Nea Costică! NEA COSTICĂ (vine cu pancarda pe care scrie "Castel din vremea lui A fost odată". În timp ce îi caută cel mai bun loc.): Așa piesă n-am mai văzut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
încolo știe el mai bine ce urmează. Hai, spune-i, Ieronim, unde vrei s-o duci? IERONIM: Ascultă, Cezara, am un castel rămas din vremea lui "a fost odată..." Un castel răsărit din rădăcini de stâncă... (spre culise, șoaptă șuierată) Castelul, Nea Costică! NEA COSTICĂ (vine cu pancarda pe care scrie "Castel din vremea lui A fost odată". În timp ce îi caută cel mai bun loc.): Așa piesă n-am mai văzut. Joc mai mult eu decât ei! Pune, dom'le, decorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
unde vrei s-o duci? IERONIM: Ascultă, Cezara, am un castel rămas din vremea lui "a fost odată..." Un castel răsărit din rădăcini de stâncă... (spre culise, șoaptă șuierată) Castelul, Nea Costică! NEA COSTICĂ (vine cu pancarda pe care scrie "Castel din vremea lui A fost odată". În timp ce îi caută cel mai bun loc.): Așa piesă n-am mai văzut. Joc mai mult eu decât ei! Pune, dom'le, decorul de la început, omenește! Dumnealor nu, să facem "la vedere". Ne-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
iubi, căci nici n-ar fi știut să facă alta... (Cei doi se îmbrățișează. Ies încet. Intră Nea Costică.) Ce cauți, Nea Costică? NEA COSTICĂ: Am terminat linia. Ceva decor? BUFONUL (încet): Nu, scoate tot: și Barca, și Râul, și Castelul... Du-te, Nea Costică. Termină-ți liniștit partida și bea berea. Sau gândește-te la vremea când aveai 18 ani, Povestea lor e cea pe care ai trăit-o și dumneata cândva. Du-te, Nea Costică... (Nea Costică iese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
zbuciumat, fără a găsi drumul către liniște și Împăcare. Totul a Început cu ceva vreme Înainte de Crăciun. Spaima și disperarea puseseră stăpânire pe mine. Toată lumea se pregătea pentru sărbătorile de iarnă. Numai eu, suflet singuratic, aveam să mă Închid În castelul meu de cleștar și cu inima strânsă, neîmpăcată - urma să aștept trecerea sărbătorilor și intrarea În noul an fără o oază de speranță. Și iată, că durerea sufletului meu a ajuns până la Dumnezeu care - În marea lui iubire pentru semeni
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Încet peste dealuri, livezi, flori și lăcașul În care domnea o liniște de mormânt. Stranie liniște! Aproape mă cuprinse frica... Și doar mă aflam În lăcaș „sfânt” - „Hai!” gata cu toate gândurile Întunecate. Privește În jur! Îmaginează-ți că ești stăpâna castelului și te plimbi prin grădina amenajată special pentru tine. Ce poate fi mai frumos? Asta am și făcut. Am Închis ochii și, pentru câteva clipe, m-am simțit ca o adevărată domniță din vremea lui Petru Rareș. În sfârșit! Și
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
mai ales că Marcel compara zilele petrecute împreună cu această prăjitură nesuferită! Va evita toată viața prăjiturile de acest gen, n-or s-o mai tenteze, se topesc prea repede, n-au consistență. Se dărâmase întreaga cetate a viselor ei, precum castelele clădite pe nisip, care nu rezistă nici timpului și nici intemperiilor naturii. A doua zi, trebuia să înceapă serviciul la secția de chirurgie. O săptămână întreagă făcu tot posibilul să n-o întâlnească pe Ina. îi era jenă să dea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
cuvintele nevinovate. Și mai e ceva, niciodată nu am simțit că ar avea pe buze o negație sau o afirmație! - Ce naiv ești! O fată serioasă, cum este Ina, nu cade în brațele primului venit, chiar dacă acesta îi promite un castel pe Valea Loarei. - Există și posibilitatea unui refuz, deși am încercat, pe căi ocolite, să obțin un răspuns aprobator. - Tu i-ai spus vreodată că intenționezi să-i ceri mâna? - Nu, n-am ajuns până acolo, deși am lăsat să
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Ai căzut în bestemul hachițelor. Ce-s alea? Nervii. Nervii femeilor nepotolite. Blestemul lor pătimaș. Să fugi de ele, cât vei vedea cu ochii! Să fugi, și să tot fugi! A împrumutat, de la șatră, o căruță. Sa dus la un castel de-al său, mai apropiat. I-a plătit descântătoarei, cât n-a fost așteptarea ei. Apoi, și-a ales pe una din femeile cele mai frumoase de pe proprietatea sa, și i-a zis că dorește s-o ia de soție
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
malul râului, pe nisip, sub un bătrân chiparos. Locul era pustiu și liniștit. Mi se părea că nimeni nu se aventurase încă până aici. Deodată, întorcând capul, am văzut o fetiță ivindu-se de după cortina de chiparoși, mergând în direcția castelului. Purta veșminte negre, dintr-o țesătură fină aducând a mătase. Își rodea unghiile de la mâna stângă. Se deplasa de parcă ar fi alunecat, cu un mers nonșalant și sfios. Aveam impresia că o mai văzusem și că o cunoșteam. Dar o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
frumoasa și tânăra lui soție și în același timp, feblețea mea; Henri era interpretat de electricianul Valy Vasilco, Seniorul cel tânăr, de un profesor de la liceu pe nume Ionel Micu, iar ceilalți seniori și slujitori ajunși la vânătoare la curtea castelului de Hust, mai mult figuranți, erau interpretați de diverși muncitori și funcționari de la unitățile socialiste de pe raza orașului. Așa stând lucrurile, finalizarea dramatizării piesei nu numai că trebuia amânată, dar presupunea ca eu să am în primul rând și o
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
mea, n-avea cum să apară nici în dreapta, nici în stânga drumeagului. Gustam într-o clipită, o fericire nemaigrăită (de care Valy poate că ar fi râs cu cinci guri) la gândul că puteam să-mi închipui, asemenea lui Mihai, camerele castelului de la Hust, împodobite cu covoare prețioase și cu tapiserii vesele și colorate în care scena de vânătoare mitologică, cea cu călărețul svelt înfigând sulița într-un licorn, îi dădeau lui Mihai gustul meditației grave. Tăcerea în care trebuia să știe
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
Mihai de Giulești. Are spatele tare, dar asta nu înseamnă că nu poate cădea la orice oră. Depinde cine-i va da mat. De asta depinde. Îmi apare contele de Bethlen în fața ochilor fie dominând masa în sala mare a castelului de la Hut, în ziua sorocită vânătorii, cu râsul său puternic, fie strigând la glumele proaste și bătând pasul apăsat, de unul singur, după ce fusese refuzat la dans de Doamna de Bethlen. Cum?-Întreb mecanic. D-ta întrebi cum? Îmi place
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
și exclamă: Penseta 1. Pansament. Penseta 2. Pansament. Localizați hemoragia. Pansament... Mai avem puls? Nu i se răspunse. De cât timp? De trei secunde. Perfect. Să intre dl. conte de Bethlen și contesa de Bethlen și pregătiți sala mare a castelului, că vin cavalerii. Bătrânul Gerard, de dincolo de movilă, putea vedea cum intră pe rând, soții Bethlen înconjurați de cavaleri pregătiți pentru vânătoare. Contele o invită pe contesă la dans, iar aceasta refuză. Printre ei, pe peretele din spate, uciderea licornului
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
generoase, cu tot cutremurul.... Văzându-l din cale afară de necăjit, funcționarul îl sfătui să-și spună necazul tovarășului primar, care-l va primi, chiar dacă nu are zi de audiențe. Deși se vedea plutind într-o atmosferă confuză ca cea proprie Castelului lui Franz Kafka, Gerard primi hapul. Primarul, Coriolan Jina, îl primi oferindu-i loc pe unul din fotoliile de epocă și ordonă să i se facă o cafea. Gerard, cucerit de onestitatea excesivă, afișată de primar la prima vedere, aștepta
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
ar schimba ca un fleș, dar asta necesită ani și ani, generații și generații, printr-o muncă asiduă individuală. Ceva s-a întâmplat și în interiorul meu și doresc altceva, dar nu pot călca totul în picioare, ca și cum ar fi un castel de nisip. Ceea ce am creat este viața mea și sunt mândră de tot, am depus efort, timp și suflet, iar dacă nu am creat mai mult și mai bine, înseamnă că nu am avut cunoștințele necesare să cer și să
LINIȘTEA DIN INTERIOR by Doina Comanici () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1631_a_3047]
-
trebuit să plătească despăgubiri. Marcel Proust, pentru că dăduse câteva țepe În niște bodegi din Hamburg, a trebuit să muncească sute de ore În folosul comunității, ținând cursuri de organizare judicioasă a timpului liber. Kafka Însă a scăpat ieftin. Dacă deschideți Castelul la ultima pagină, Îl veți găsi acolo pe eroul său, K., În fața unui dulap deschis, admirând colecția de rochii Întunecate a unei birtășițe. El iese apoi pe culoar, urmărit de cuvintele femeii: „Mâine primesc o rochie nouă, poate c-o să
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
Înțepenit În interiorul instrumentelor medicale de tortură, cu piciorul ținut În aer de contragreutăți sau cu perfuzii Înfipte În vasele comunicante, să-i dai drumul să-ți zboare de pe umăr. Astfel, boala franceză mi-a permis să văd Turnul Eiffel și castelele de pe firul Loarei, delirul gripei chinezești m-a purtat pe vechiul Drum al Mătăsii, pe urmele lui Marco Polo, grație unui puseu de febră spaniolă am vizitat Muzeul Prado. După ce de-abia ieșisem din vastele săli, zăpăcit Încă de vârtejurile
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
planetei, stăteam cu un picior deja ridicat spre a desăvârși turul lumii, când un antibiotic nou inventat, Peraxildyne Forte, m-a readus În Îmbrățișarea de satin a cearșafului. Când am deschis ochii, dulăpiorul cu medicamente se Înălța În stânga ca un castel transparent, În care oștenii, rânduiți În divizii și brigăzi, așteptau să-și verse sângele În sănătatea mea. Iată-l pe Belosalic (soluție cutanată), viteazul șef de oști got care În secolul cinci s-a luptat cu romanii conduși de Pimecrolimus
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
mai frumos căpitan! A zâmbit la remarca mea copilărească. Aici, la Balcic am avut ,,ocazia” s-o cunosc pe regina Maria, într-un fel (domnul colonel Petrescu zâmbește, mijindu-și privirea, realizând o față de om ghiduș). Tata asigura și paza castelului reginei de la Balcic, un loc foarte apreciat și frecventat de Majestatea Sa. Doamna de onoare a reginei, era prietenă cu mama mea. La vremea respectivă, noi locuiam într-o vilă frumoasă. Era un început de soare și pentru noi. Într-
CADENȚE PESTE TIMP by col. (r) Martin CATA () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93206]
-
și Ștefan Arhire, comandanți de plutoane, precum și alții, uitați de memoria colectivă în negura istoriei. S-au purtat lupte grele pentru pentru eliberarea orașului Zvolen, situat în Slovacia Centrală, în apropiere de Banská Bystrica, pe râul Hron, apoi pentru cucerirea castelului cetate Viglass și a orașului Zvol-Slatina. Ajunși la porțile cetății Zvolen, Ioan C. Enache scrie: „Trei zile și trei nopți am atacat pe versantul sudic, câmp deschis, ce urca din valea Slatinei, spre Cota 409, reușind cu mari sacrificii să
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93208]