3,300 matches
-
cunoscută de către toate populațiile din India. Elitele religioase și filozofice erau singurele care se simțeau cuprinse de disperare în fața Timpului ciclic, care se repeta la nesfârșit, pentru că această "eternă reîntoarcere" implica, în gândirea indiană, eterna reîntoarcere la existență datorită legii cauzalității universale, karma. Pe de altă parte, Timpul era asimilat iluziei cosmice (maya), iar eterna reîntoarcere la existență însemna prelungirea la nesfârșit a suferinței și a sclaviei. Singura speranță a elitelor religioase și filozofice era ne-întoarcerea la existență, abolirea karmei
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
oameni. Altele se rușinează de goliciunea lor în fața animalelor, pentru că animalele au ochi ca și oamenii... De câtă impertinență dai dovadă când îmi spui că mâine la ora cutare ai să vii negreșit la mine, parcă tu ai cunoaște întreaga cauzalitate universală ca să știi că mâine ai să mai fii în viață. Un bărbat, când încetează de a iubi pe o femeie și începe să iubească pe alta, are toate menajamentele pentru femeia părăsită. O femeie, în aceeași împrejurare, e crudă
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
istoriei. Netolerantul e eternul judecător mâniat și mărginit. 9. Numai naturile tari sunt în elementul lor în natura forte. 10. Din punctul de vedere al perceperii realității, oamenii sepot împărți în două categorii. Unii percep mai ales raporturile dintre lucruri, cauzalitatea. Pe alții îi interesează în primul rând lucrurile, ceea ce este individual. Dintre aceștia din urmă se recrutează mai ales artiștii; dintre ceilalți, mai ales cugetătorii. 11. ...un suflet niciodată nu e curat individual, căci orice omeste o celulă a organismului
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
mereu; acțiunea lui e mereu creație nouă, din nou. Așadar, în viața copilului nu poate fi vorba de evenimente, ci numai de întîmplări, nu poate fi vorba de intrigă, de conflicte, de peripeții, de înnodare și deznodământ. Acțiunea e fără cauzalitate evidentă și obișnuită, fără finalilate cu scadență îndepărtată. 13. În adevăr, când disprețuiești profund pe oameni, nu te simți obligat să fii sincer cu ei, să le faci, de pildă, onoarea de a-ți susține părerile față de dânșii - când știi
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
conferă dansului macabru forța dătătoare de fiori. Satana și demonii săi reprezintă una dintre figurile cele mai importante ale Evului Mediu: încarnarea răului, ispititor al celor drepți, călău al celor osândiți, diavolul este omniprezent în viața medievalului. El desemnează ansamblul cauzalităților malefice. Satana provine din disocierea figurii ambivalente a lui Iahve, dumnezeul Vechiului Testament, dumnezeu al mâniei și răzbunării, dar și al bunătății. În imaginarul creștin, diavolul își subliniază monstruozitatea și animalitatea. Rădăcina angoasei diavolului se află în faptul că este
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
de admirație față de realizatorul desenelor: Mihai Catruna. închei extrem de succinta prezentare a celor care prin cuvânt au zidit această lucrare, mulțumindu-le și lor dar și neobositului Nicolae Stancu pentru această carte care ne aduce într-o firească relație de cauzalitate între versul frumos curgător și marile noastre frământări ideatice. Acea relație pe care poeții o dezvoltă cu o adevărată voluptate a căutării sensurilor frumuseții gândului-cuvânt. Așa se face că, de când am primit manuscrisul, l-am printat (un barbarism?) îl țin
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
despre posibile linii directoare ale continuum-ului. Linii care converg, cândva, către Apocalypsis. Mergem cu toții, încă de la începuturi, pe o cale nedeterminată, spre un final relevat și ineluctabil. Din mila Domnului, trecutul nu mai poate fi schimbat. Legile imuabile ale cauzalității lumii noastre, impun ca o rută spațiu-timp, odată parcursă, să nu mai poată fi în veci reiterată. Dar viitorul reprezintă un concept elastic. Nu este sigur, punct cu punct, în general. Nu este cuantificabil și nici aperceptiv, prietene. Ceasul precis
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
pentru a determina forma, direcția, intensitatea și durata acestora. (Latham și Pinder, 2005, p. 486) În ceea ce privește clasificarea diferitelor tipuri de motivații, dihotomia motivație intrinsecă-motivație extrinsecă este cea care domină literatura de specialitate. Clasificarea se întemeiază pe conceptul de locus al cauzalității, motivația intrinsecă având o cauzalitate internă, în timp ce motivația extrinsecă este determinată de mecanisme exterioare individului (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999). Anumite teorii ale motivației sunt întemeiate pe conceptul de motivație intrinsecă, așa cum este teoria autodeterminării, în timp ce alte teorii sunt întemeiate
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
intensitatea și durata acestora. (Latham și Pinder, 2005, p. 486) În ceea ce privește clasificarea diferitelor tipuri de motivații, dihotomia motivație intrinsecă-motivație extrinsecă este cea care domină literatura de specialitate. Clasificarea se întemeiază pe conceptul de locus al cauzalității, motivația intrinsecă având o cauzalitate internă, în timp ce motivația extrinsecă este determinată de mecanisme exterioare individului (Leonard, Beauvais și Scholl, 1999). Anumite teorii ale motivației sunt întemeiate pe conceptul de motivație intrinsecă, așa cum este teoria autodeterminării, în timp ce alte teorii sunt întemeiate pe motivații instrumentale, în care
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
de autonomie (posibilitatea de a alege, posibilitatea de a stabili direcțiile, conștientizarea sentimentelor) toate acestea atrag după sine dezvoltarea motivației intrinseci (Ryan și Deci, 2000). Mecanismul cognitiv implicat este cel al atribuirii, în esență modul în care subiectul percepe locus-ul cauzalității. Când atribuirea este una externă, existând percepția externă a locus-ului cauzalității, atunci motivația intrinsecă este diminuată. Când există o percepție internă a locus-ului cauzalității, motivația intrinsecă crește. Sentimentul competenței conduce la creșterea motivației intrinseci doar dacă implică autonomia, ceea ce înseamnă
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
conștientizarea sentimentelor) toate acestea atrag după sine dezvoltarea motivației intrinseci (Ryan și Deci, 2000). Mecanismul cognitiv implicat este cel al atribuirii, în esență modul în care subiectul percepe locus-ul cauzalității. Când atribuirea este una externă, existând percepția externă a locus-ului cauzalității, atunci motivația intrinsecă este diminuată. Când există o percepție internă a locus-ului cauzalității, motivația intrinsecă crește. Sentimentul competenței conduce la creșterea motivației intrinseci doar dacă implică autonomia, ceea ce înseamnă în termenii teoriei atribuirii, locus intern al cauzalității. Recompensele tangibile, financiare
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
2000). Mecanismul cognitiv implicat este cel al atribuirii, în esență modul în care subiectul percepe locus-ul cauzalității. Când atribuirea este una externă, existând percepția externă a locus-ului cauzalității, atunci motivația intrinsecă este diminuată. Când există o percepție internă a locus-ului cauzalității, motivația intrinsecă crește. Sentimentul competenței conduce la creșterea motivației intrinseci doar dacă implică autonomia, ceea ce înseamnă în termenii teoriei atribuirii, locus intern al cauzalității. Recompensele tangibile, financiare, precum și cele intangibile, constrângătoare (cum sunt termenele limită, directivele, evaluările, obiectivele impuse) conduc
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
externă a locus-ului cauzalității, atunci motivația intrinsecă este diminuată. Când există o percepție internă a locus-ului cauzalității, motivația intrinsecă crește. Sentimentul competenței conduce la creșterea motivației intrinseci doar dacă implică autonomia, ceea ce înseamnă în termenii teoriei atribuirii, locus intern al cauzalității. Recompensele tangibile, financiare, precum și cele intangibile, constrângătoare (cum sunt termenele limită, directivele, evaluările, obiectivele impuse) conduc la perceperea locus-ului cauzalității ca extern, ceea ce atrage după sine diminuarea motivației intrinseci. Problematica influenței recompenselor asupra motivației intrinseci este una centrală în teoria
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
Sentimentul competenței conduce la creșterea motivației intrinseci doar dacă implică autonomia, ceea ce înseamnă în termenii teoriei atribuirii, locus intern al cauzalității. Recompensele tangibile, financiare, precum și cele intangibile, constrângătoare (cum sunt termenele limită, directivele, evaluările, obiectivele impuse) conduc la perceperea locus-ului cauzalității ca extern, ceea ce atrage după sine diminuarea motivației intrinseci. Problematica influenței recompenselor asupra motivației intrinseci este una centrală în teoria evaluării cognitive. Autorii apreciază că recompensele (în special cele financiare) au două caracteristici: informațională și de exercitare a controlului. Recompensele
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
cea mai accelerată creștere din literatura motivației" (Mitchell și Daniels, 2003, după Latham, 2007, p. 133). Principiile auto-motivării se regăsesc în teoriile elaborate după anul 1985: teoria evaluării cognitive elaborată de Deci și Ryan prin mecanismul locus-ul intern/extern al cauzalității, teoria social cognitivă prin termenul de auto-eficiență, teoria stabilirii obiectivelor prin elementele ciclului înaltei performanțe. Relansarea relației dintre factorii dispoziționali și performanța în muncă s-a datorat în mare parte psihologiei vocaționale și psihologiei personalității. Modelul hexagonal al lui John
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
tentați să furnizeze răspunsuri dezirabile și să atribuie realizările proprii unor factori intrinseci, în timp ce sursele de insatisfacție să fie proiectate asupra factorilor externi, contextuali. Cele două teorii se înscriu în schema tradițională ce clasifică motivația după poziționarea sursei producătoare (locus-ul cauzalității) în două categorii: motivație intrinsecă și motivație extrinsecă. În cadrul motivației extrinseci pot fi incluse primele trei nivele din ierarhia nevoilor (nevoi fiziologice, nevoi de siguranță, nevoi de afiliere) și factorii igienici sau de context ai modelului bifactorial. În cadrul motivației intrinseci
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
unei astfel de funcționări, este strict necesară elaborarea corespunzătoare a unui cadru legislativ, metodologic și instituțional adecvat. Coordonarea componentelor sistemului de politici macroeconomice reprezintă elaborarea strategică în ansamblu a componentelor, proiectând, în același timp, și relațiile de intercondiționare respectiv de cauzalitate dintre acestea. Corelarea componentelor sistemului de politici macroeconomice reprezintă stabilirea, având în vedere toate relațiile de intercondiționare dintre acestea, a momentelor sau a tipurilor de momente care reclamă acțiunile specifice, la angajarea acestor acțiuni urmând a se interveni și factorul
Evaluarea politicii monetare din perspectiva atingerii obiectivelor de convergenţă nominală şi reală. Aspecte specifice crizei financiar - economice actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Silviu șeitan, Alin Marius Andrieş, Mircea Asandului, Angela Roxana Calistru, Dan Marius Voicilaş, Ion David, Diana Viorica Lupu, Andra Lavinia Nichitean, Alina Picu, Tudor Alexandru Ganea () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2360]
-
între substanțialism și moralism. Ontologia care le este comună este întotdeauna în căutarea unei "cauze supreme", primă și ultimă. Or, așa cum ne arată observația, prezentarea fenomenologică a vieții cotidiene, totul este în mișcare, totul fluctuează. Ceea ce, stricto sensu, complică simpla cauzalitate. Socialitatea, aceea a "lumii vieții" (Lebenswelt), nu se reduce la un social care s-ar deduce prin simplu raționament. Ea se sprijină pe împărtășirea imaginilor. Reluând acest termen care, după M. Weber, caracteriza comunitatea, ceea ce este în joc este ordinea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
lumea socio-culturală empirică. Plușenko în patinajul artistic perfect. Multe sensuri sportive nu se pot exprima clar și, ca rezultat, devin marcate de sisteme contradictorii, imperfecții, neînțelegeri etc. Toate aceste caracteristici conduc la concluzia că sistemele socio-culturale se bazează pe o cauzalitate diferită de aceea a fenomenelor naturale. Cauzalitatea culturală sportivă este mixtă: o interdependență semnificativă, plus o interdependență cauzală. La început, sportivul depinde de gândirea relativă a grupului social (părinți, mediu național, mediu geografic și mediu cultural/ temporal), apoi intră în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
perfect. Multe sensuri sportive nu se pot exprima clar și, ca rezultat, devin marcate de sisteme contradictorii, imperfecții, neînțelegeri etc. Toate aceste caracteristici conduc la concluzia că sistemele socio-culturale se bazează pe o cauzalitate diferită de aceea a fenomenelor naturale. Cauzalitatea culturală sportivă este mixtă: o interdependență semnificativă, plus o interdependență cauzală. La început, sportivul depinde de gândirea relativă a grupului social (părinți, mediu național, mediu geografic și mediu cultural/ temporal), apoi intră în relație strânsă cu un antrenor sau cu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
de a proteja trupul și hainele jucătorilor, precum și instrumentele utilizate de aceștia, continuă unele nevoi de bază ale protejării umane, la palierul corpului. Semnalele senzoriale ale corpului, semnale elementare ajută insul pentru localizarea în spațiu, în timp și stabilesc o cauzalitate situată între minim și maxim, pentru a stabili calitatea, cantitatea, modalitatea și relația dintre stimuli. Filozofia socială în comunitate observă în ce măsură viața morală depinde de obiecte ale societății și ale statului, întrucât fiecare dintre state are alte concepții fondate pe
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
întrucât poate transforma articulat, mișcarea în concepte și simboluri, revelând activitatea fizică prin intermediul limbajului, utilizând pentru fiecare probă sportivă un aparat specific de simboluri, aparat care se verifică în cadrul Olimpiadelor, în care orice gândire a mișcării încearcă să descopere, dincolo de cauzalitatea războinică de luptă, forma simbolică de refugiu în domeniul unei mișcări suverane. Depozitare a esenței umane profane, noțiunea de joacă și de joc introduce un factor caracteristic, ce comportă trecerea de la natură la cultură. Animalele se joacă, dar esența jocului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
deasupra mea și legea morală dinlăuntrul meu, principiul estetic al lui I. Kant călăuzește teoretic, o strânsă relație între gândire dinamică și mișcare, care ajută pentru localizarea în spațiu, în timp a corpului propriu și al celuilalt și stabilește o cauzalitate, situată între minim și maxim, pentru a stabili calitatea, cantitatea, modalitatea și relația dintre stimulii fizici și psihici. Între simțurile socotite clasice: vederea, auzul, pipăitul, mirosul, gustul, chinestezia și capacitatea de a sesiza căldura și recele contribuie toate la simțul
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sau o unitate internă, concordanță între obiectele și relațiile care aparțin unui sistem, ordine, adică o legătură bazată pe un raport cantitativ, calitativ, mecanic sau teleologic, o structură, adică o unitate având o lege imanentă de acțiune și dezvoltare, o cauzalitate proprie dezvăluind o individualitate funcțională. Armonia poate fi rezultatul: 1 absenței opoziției dintre tendințele sau funcțiile inerente părților, fenomenelor sau proceselor; 2 este constituită în și prin tensiunea și lupta contrariilor care au drept consecință unitatea și chiar identitatea lor
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
1. Contrariile sunt percepute de Macrobius ca aparținând categoriei calităților, ca fiind specii extreme ce își găsesc unitatea în cadrul aceluiași gen, raportându-se atât la forma, cât și la esența lucrurilor. Contrariile prezintă legi proprii de acțiune și dezvoltare, o cauzalitate unică, ele conferă individualitate funcțională obiectelor, relațiilor și fenomenelor. 1.2. Legitatea contrariilor presupune: 1.2.1. nașterea periodică a unui contrariu din celălalt și imposibilitatea genezei opusului din două calități similare (II, 15, 7-8 lentoarea sau rapiditatea mișcării, prin
Visul lui Scipio. Somnivm Scipionis by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]