1,062 matches
-
iar pasivizarea este o operație la nivelul structurii argumentale, care suprimă argumentul extern, proiectarea acestuia în sintaxă fiind obligatorie. Ca și forma activă, cea pasivă are două argumente în reprezentarea lexico-semantică: cel care suportă evenimentul de schimbare de stare și cauzatorul; în cazul pasivului, argumentul extern este suprimat, dar prezent semantic. Anticauzativizarea este o operație de reflexivizare cu operatorul se; participantul cauzator și cel care suportă schimbarea de stare sunt specificate în reprezentarea lexico-semantică ca fiind același participant. Nu există o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
forma activă, cea pasivă are două argumente în reprezentarea lexico-semantică: cel care suportă evenimentul de schimbare de stare și cauzatorul; în cazul pasivului, argumentul extern este suprimat, dar prezent semantic. Anticauzativizarea este o operație de reflexivizare cu operatorul se; participantul cauzator și cel care suportă schimbarea de stare sunt specificate în reprezentarea lexico-semantică ca fiind același participant. Nu există o distincție semantică între anticauzativizare și reflexivizare; reflexivizarea este o anticauzativizare în contextul unui verb a cărui reprezentare lexico-semantică acceptă/cere o
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
că analizele derivaționale nu sunt potrivite, Alexiadou, Anagnostopoulou și Schäfer (2006) pornesc de la Kratzer (2003) și adoptă o descompunere sintactică a verbelor de schimbare de stare în Voice și CAUS: [Voice [CAUS [Root]]]. CAUS introduce o relație cauzală între evenimentul cauzator (argumentul implicit al CAUS) și starea rezultată, denotată de rădăcina verbului, iar Voice este responsabilă de introducerea argumentului extern și poartă trăsături legate de agentivitate și de modalitate; trăsătura [± Agentiv] este responsabilă de legitimarea argumentului extern, Agent sau Cauză, din
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se îndesi', gonfler 'a (se) umfla'), varianta intranzitivă este aleasă atunci când entitatea din poziția subiectului are proprietăți suficiente pentru a produce procesul, iar varianta reflexivă, când proprietățile entității din poziția subiectului sunt insuficiente pentru a produce procesul, adică atunci când un Cauzator extern este implicit. Aplicând teste sintactice, autoarea a ajuns la concluzia că variantele cu se au comportament de tip inacuzativ, iar cele fără se, de tip inergativ. Dobrovie-Sorin (2004: 4) observă că analiza propusă de Labelle se confruntă cu următoarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
proces; diferență aspectuală accent pus pe starea finală; diferență aspectuală; cauză externă Rothemberg (1974) cauză internă cauză externă Forest (1988) proces intern entității proces exterior proprietăților entității Labelle (1992) proprietățile subiectului sunt suficiente pentru a produce procesul; comportament sintactic inergativ Cauzator extern; comportament sintactic inacuzativ Cornilescu (1998) proces autonom cauză noninternă Maldonaldo (1988) proces așteptat proces neașteptat, construcție "energică" Lakoff (1977) responsabilitate transferată asupra subiectului Pacient Kemmer (1994) Inițiator ≠ Punct Final Inițiator = Punct Final; grad mic de complexitate, grad mare de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
combatere ,, În timp util” a diverselor delicte și crime comise cu violență și de protecție socială și juridică a victimelor rezultate În urma lor. Criminalitatea violentă acoperă un spectru larg de delicte și crime (omoruri, violuri, tâlhării, loviri, vătămări corporale, loviri cauzatoare de moarte etc.), având o etiologie complexă În cadrul căreia sunt implicați, pe de o parte, autorul sau autorii acestor delicte, care exercită sau utilizează forța și violența asupra altor persoane În diverse modalități și cu diverse mijloace, iar pe de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
agresiuni la care au fost supuse (figura 1). Fig. 1. Ponderea victimelor delictelor cu violență În totalul victimelor delictelor săvârșite În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Numărul victimelor delictelor cu violență (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, loviri și violențe, vătămări corporale, viol, tâlhării etc.) a cunoscut o creștere continuă În perioada analizată, pe fondul creșterii anuale a numărului de victime În general, astfel Încât ponderea acestora În ansamblul victimelor Înregistrate să ajungă la aproximativ 13
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
tâlhărie (20,7), viol (9,7%) și omor (4,6%). Mult mai semnificativă este analiza dinamicii victimelor diverselor delicte cu violență În funcție de natura acestora și sexul victimei, care relevă că bărbații sunt ținta cu predilecție a delictelor de omor, loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale simple și grave și tâlhării, În timp ce femeile victime dețin ponderea covârșitoare În delictele de viol (figura 5). Fig. 5. Dinamica victimelor delictelor cu violență În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este și analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura sau tipul delictului, care relevă că, Într-o proporție covârșitoare de 92,0%, marea majoritate a victimelor au fost consecința unor omoruri, tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte, vătămări corporale și mai puțin a unor violuri, tâlhării etc. (figura 11). Fig. 11. Dinamica victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de tipul delictului, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității) Pe tipuri de delicte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victimelor unor vătămări corporale simple și grave (31,5%). Surprind Însă ponderea destul de mare a victimelor unor delicte de omor comise În mediul familial (15,7%), precum și cea a persoanelor care au fost ținta unor tentative de omor și lovituri cauzatoare de moarte (11,5%), aceste delicte deosebit de grave generând, Împreună, peste 30% dintre victimele violenței intrafamiliale. Dacă avem În vedere dinamica victimelor unor delicte cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
În funcție de natura delictului și sexul victimei, ea diferă sensibil de dinamica victimelor delictelor cu violență din afara familiei, În sensul că, Într-o serie de delicte, cum ar fi cele de loviri și violențe, vătămări corporale, tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte, majoritatea victimelor sunt femei (figura 12). Fig. 12. Ponderea victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și sexul victimei, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității). Cu excepția delictelor de omor În mediul familial
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
victime este mult mai ridicată comparativ cu cea a bărbaților victime: vătămări corporale (68,5% victime femei și 31,5% victime bărbați), loviri și alte violențe (58,8% victime femei și 41,2% victime bărbați), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (68,7% victime femei și 31,3% victime bărbați). Analiza dinamicii victimelor delictelor cu violență În mediul intrafamilial În funcție de natura delictului și mediul de rezidență relevă că, În ansamblul victimelor care au avut de suferit de pe urma diverselor delicte
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
și doar 27,3% În cel urban, urmate de delictele de vătămare corporală simplă și gravă (cu 68,4% dintre victime provenind din mediul rural și doar 31,6% din mediul urban) și cele de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (cu 68,7% victime din mediul rural și 31,3% din cel urban). Această distribuție a victimelor delictelor cu violență din mediul familial relevă, Încă o dată, faptul că, În prezent, mediul rural devine tot mai ,,criminogen”, comparativ cu
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
aproximativ 15,5% dintre victime au consumat alcool singure sau Împreună cu agresorul, alcoolul fiind Însă mult mai prezent În cazul victimelor de omor, care Într-o proporție de 34,4% au consumat alcool, și de tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte, În care 32,0% dintre victime au consumat alcool. Dinamica minorilor victime ale delictelor cu violență În afara mediului familial Creșterea violenței Îndreptată asupra copilului și tânărului reprezintă una dintre problemele sociale grave cu care se confruntă societatea românească
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
delictului comis, care atestă faptul că minorii victime au fost ținta, În primul rând, a unor delicte de tâlhărie, viol, vătămări corporale simple și grave, loviri și violențe și mai puțin a unor omoruri și tentative de omor sau loviri cauzatoare de moarte (figura 17). Fig. 17. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte de tâlhărie, În urma
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de omor (1,9% dintre minori) sau tentativă de omor și loviri cauzatoare de moarte (2,7% dintre minori). Atrage atenția și numărul de minori victime ale unor delicte de pruncucidere, a căror pondere se ridică la 1,6% În ansamblul victimelor. Pe categorii de vârstă, minorii sub 14 ani au fost victime
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Această distribuție a minorilor victime ale actelor de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
multe cazuri În care numeroși minori devin victime ale unor abuzuri, loviri și violențe comise asupra lor chiar de către proprii lor părinți sau alte rude apropiate și, cel mai grav, În urma unor delicte de omor, vătămări corporale grave, pruncucidere, loviri cauzatoare de moarte sau tentative de omor. În perioada analizată (1.01.2002-30.06.2004), numărul minorilor victime ale unor delicte cu violență a cunoscut o creștere continuă, ajungând ca la mijlocul anului 2004 să se Înregistreze un număr de 235 de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
în NG - tegumentele - palide cu nuanță pământie (teroasă), uscate, sugestive pentru uremie (IRC avansată), frecvent asociate cu escoriații cauzate de prurit. Semiologia clasică descrie și aspectul de “piele pudrată” din cauza depunerii cutanate de cristale de uree, depuneri calcice în derm cauzatoare de prurit sau prezența de formațiuni papulo-veziculare numite uremide. Peteșiile și echimozele apar în IRA severă și în IRC avansată (traduc tulburări de coagulare) sau în afecțiuni cu mecanism alergic (vasculite, colagenoze, purpura Henoch-Schönlein, nefrita interstițială acută imuno-alergică etc) - țesutul
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
acte, fapte și comportamente care încalcă flagrant normele stabilite de legislația penală sau violează codurile normative privind ordinea socială și bunele moravuri, fiind considerată o abatere semnificativă de la modelul juridico-penal al unei societăți” (Banciu, 2004, 3). Fapte precum omuciderea, loviturile cauzatoare de moarte, vătămarea corporală gravă, violul, furturile, tâlhăriile, ultrajul, prostituția, proxenetismul, înșelăciunea, corupția, terorismul produc disfuncționalități sociale ce se includ în categoria „problemelor sociale”. Ca problemă socială, criminalitatea este generatoare de opinie publică. În acest sens se pronunță și Mark
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de operație a insulinomului și a localizării lui. Întrucât nu s-au obținut indicii pentru acest diagnostic, s-a recurs in extremis la o pancreatectomie subtotală (în ideea că ar exista o eventuală hiperplazie difuză a celulelor β pancreatice - „nesidioblastoză” - cauzatoare de hipoglicemie). Pacienta a rămas normoglicemică pe întreaga perioadă postoperatorie. În a noua zi, însă, pacienta a făcut din nou o hipoglicemie (2.1 mmol/l). S-a refăcut testul postului de 36 de ore, fără însă ca pacienta să
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Mirela Culman () [Corola-publishinghouse/Science/92224_a_92719]
-
proba nemijlocit efectul asupra incidenței cancerului de col la fetițele vaccinate (9-10 ani) care vor ajunge la vârsta riscului maxim pentru cancer după 30 ani. Cercetătorii nu au demonstrat deocamdată că protecția va dura sau dacă eliminarea anumitor tipuri HPV cauzatoare de cancer va afecta susceptibilitatea naturală a organismului la alte tipuri. Mai concret, întrucât cancerul de col uterin se dezvoltă după ani de infecție cronică cu HPV oncogene, nu există o dovadă absolută ca protecția împotriva celor două papilomavirusuri din
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
proba nemijlocit efectul asupra incidenței cancerului de col la fetițele vaccinate (9-10 ani) care vor ajunge la vârsta riscului maxim pentru cancer după 30 ani. Cercetătorii nu au demonstrat deocamdată că protecția va dura sau dacă eliminarea anumitor tipuri HPV cauzatoare de cancer va afecta susceptibilitatea naturală a organismului la alte tipuri. Mai concret, întrucât cancerul de col uterin se dezvoltă după ani de infecție cronică cu HPV oncogene, nu există o dovadă absolută ca protecția împotriva celor două papilomavirusuri din
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
necoborâți în scrot. și copiii cu sindrom Noonan pot avea frecvent malformații viscerale, cu precădere cardiace, dar și renale. Spre deosebire de fetele cu sindrom Turner, la copiii cu sindrom Noonan malformațiile cardiace sunt localizate cu precădere la nivelul cordului drept. Mutația cauzatoare de sindrom Noonan nu este situată la nivelul cromozomului X, ci pe brațul lung al cromozomului 12, regiunea q24. Boala este cu transmisie autozomal dominantă, cu penetrare incompletă. Cum pacienții sunt frecvent subfertili, varianta sporadică rămâne cea mai frecvent întâlnită
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]
-
urmă în ce privește talia, evidentă de la o vârstă mică (6-18 luni), apariția precoce a aterosclerozei, urmată de fenomene anginoase, infarct miocardic, hipertensiune arterială și insuficiență cardiacă congestivă. Tulburarea de creștere din cadrul acestui sindrom este semnul cel mai precoce al afecțiunii. Mutația cauzatoare a afecțiunii este situată pe cromozomul 1, la nivelul genei care codifică lamina A, proteină implicată în integritatea membranei nucleare. Este o afecțiune extrem de rară (un caz la 7 milioane de locuitori) . În dreapta, aspectul unui nucleu celular normal (sus) sau
Tulburările de creștere: ghid de diagnostic și tratament by Dumitru Brănișteanu () [Corola-publishinghouse/Science/92272_a_92767]