2,977 matches
-
venind dinspre Slobozia sau Constanța, dinspre est. Au fost scoși tanchiștii. Ca o paranteză, să știți că armata română avea vreo 300 000 de militari, dar pe hârtie. Și la noi erau 64 de tancuri, dar au rămas multe în cazarmă pentru că nu aveam militari și cadre pentru echipaje. S.B.: Câte tancuri au plecat? F.J.: Nu știu exact, dar cred că vreo 50-60% dintre ele. S.B.: Operative erau 64 de tancuri. F.J.: Mi se pare că aveau muniție în ele. S.B.
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
a lucrat cu simulatoare de tragere? F.J.: Cred că da. S.B.: În cât timp a ieșit unitatea din alarmă? F.J.: Nu îmi aduc aminte exact data. Dar știu că era o nebuloasă cumplită. Eu la Revoluție am stat doar în cazarmă și pot să vă spun doar din ceea ce-mi mai aduc aminte că s-a petrecut acolo. De pildă, în parcul auto, la ultima remiză, era un tanc în patrulare și nu știu ce s-a întâmplat că a tras ăla
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
călătorii în istorie etc., iar în a patra duminică eram liber, să mă duc și eu la socrul meu, la Câmpulung Muscel. Antrenam în această activitate și comandanții de plutoane, șefii de stații, subofițerii. Mai făceam activități gospodărești precum înfrumusețarea cazărmii și activități sportive. S.B.: Aveați instructaje la eșaloanele superioare în calitate de secretar UTC al organizației? N.B.: Da. Aveam o convocare anuală. Eu, fiind la o unitate subordonată Armatei I, mă duceam la convocările pe care le făcea instructorul care se ocupa
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de două ori, de trei ori. Și dacă înaintează și vin peste noi, să se tragă la picioare. Nu a zis "trageți în manifestanți!". A specificat că se va acționa precum v-am spus doar dacă se intra în perimetrul cazărmii. S.B.: Normal, era un obiectiv militar. N.B.: Și altceva. Eu nu purtam casca și, într-o noapte, am fost numit comandant de dispozitiv la bateria de rachete - undeva în câmp - și, la un moment dat, s-au stins toate luminile
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
luptă, Chelaru, care era șeful cercetării acolo. S.B.: Înțeleg că nu a fost nicio mișcare pro-CADA, nici printre cadre și nici printre militarii în termen? N.B.: La noi, nu. Din câte-mi aduc eu aminte nimeni nu a ieșit din cazarmă. În afară de inginerul ăla, Lupoi. S.B.: Îl știați pe Lupoi? N.B.: Nu, nu l-am cunoscut. Cu CADA au fost cei care s-au revoltat împotriva foștilor granguri care erau la putere. Eu am avut traiectul meu după Revoluție. Am fost
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
de distrugerea economiei?! Problema celor 40 de morți de la Timișoara îmi pare dubioasă, nu cred că armata a tras în ei. S.B.: Există mărturii că a tras armata. N.B.: Poate că a tras, dar după aia s-a retras în cazărmi. S.B.: Dar cât a tras, s-a murit! Dumneavoastră ce credeți, Milea s-a sinucis sau a fost executat? N.B.: Eu cred că Milea a fost un tip de onoare. A încercat să-i sugereze lui Ceaușescu să renunțe la
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
ceea ce ar fi vrut partidul. S.B.: Din punctul de vedere al partidului era un tip slab. L.M.: Dacă vă referiți la secretarul de partid de la BIM, da. Era un tip slăbuț profesional, se ocupa mai mult de propaganda de pe holurile cazărmii, de dovleceii și porcii de la GAZ. Cu toate acestea, a ajuns comandantul BIM-ului, funcție pe care a exercitat-o până prin 1997, dacă nu mă înșel. De altfel, cam toți politrucii au fost reîncadrați pe funcții mari. A avut grijă
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
pricina a dispărut cu toate că respectivul caiet avea caracter de secret de serviciu. După ce s-au liniștit apele, cel care semnase nota telefonică a ajuns locțiitorul Șefului Statului-Major al Marinei Militare. Dar, să continui. În incertitudinea aceea, am trecut la apărarea cazărmii. S-a trecut la apărarea perimetrală, am pus toate sistemele de vedere de noapte pe care le aveam la dispoziție în alertă. Atunci au avut loc câteva evenimente. După 22 decembrie. Misiuni și diversiuni S.B.: Pe 22 decembrie când a
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
era să apară cineva de la armată, mă gândeam eu, simplu militar în termen, trebuia să fie cu grad mare, nu un căpitan. De ce nu a apărut Gușă, care era șeful SMG? L.M.: Noi ziceam că erau dezertori, au fugit de la cazarmă și ne vindeau nouă gogoși pe la teve. S.B.: În zilele acelea în ce dispozitiv ați stat? L.M.: Eu am fost comandant de subunitate de artilerie AG9 antitanc și am stat în cazarmă. S.B.: Deci nu ați ieșit deloc? L.M.: Pe
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
Noi ziceam că erau dezertori, au fugit de la cazarmă și ne vindeau nouă gogoși pe la teve. S.B.: În zilele acelea în ce dispozitiv ați stat? L.M.: Eu am fost comandant de subunitate de artilerie AG9 antitanc și am stat în cazarmă. S.B.: Deci nu ați ieșit deloc? L.M.: Pe 17 spre 18 am ieșit pe drumul din fața cazărmii, așa cum am primit comanda, și am stat în așteptare 12 ore. În ziua următoare ne-am băgat în cazărmi, căci se primise ordinul
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
În zilele acelea în ce dispozitiv ați stat? L.M.: Eu am fost comandant de subunitate de artilerie AG9 antitanc și am stat în cazarmă. S.B.: Deci nu ați ieșit deloc? L.M.: Pe 17 spre 18 am ieșit pe drumul din fața cazărmii, așa cum am primit comanda, și am stat în așteptare 12 ore. În ziua următoare ne-am băgat în cazărmi, căci se primise ordinul de apărare perimetrală. Iar seara, pe 18 decembrie, s-a primit ordinul de intervenție la Codru, unde
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
și am stat în cazarmă. S.B.: Deci nu ați ieșit deloc? L.M.: Pe 17 spre 18 am ieșit pe drumul din fața cazărmii, așa cum am primit comanda, și am stat în așteptare 12 ore. În ziua următoare ne-am băgat în cazărmi, căci se primise ordinul de apărare perimetrală. Iar seara, pe 18 decembrie, s-a primit ordinul de intervenție la Codru, unde a plecat subunitatea de intervenție conform indicativului. Pe 19 decembrie a fost întâmplarea cu vagonul ciuruit. Iar în noaptea
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
mașini - aveam trei ARO cu trei aruncătoare - și vă deplasați spre Babadag-Cataloi, căci aeroportul este atacat de teroriști!" Eu am refuzat să plec în acțiune doar pe bază de ordin verbal. Noroc că s-a întors comandantul, maiorul Solomon, în cazarmă, după ce l-a lăsat pe șeful de stat- major să conducă acțiunile de la Codru. Eu m-am dus la el și i-am spus că mi se ceruse să plec la Cataloi dar că refuzasem, și i-am spus și
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
S.B.: Și ce căuta el acolo îmbrăcat în gărzi patriotice? L.M.: Ei, l-a asta nu aș putea să vă răspund! Alături de el se mai aflau încă doi "gheparzi": unul dintre ei avea plete și mustață. Au fost băgați în cazarmă și comandantul unității, maiorul Solom, a început să-i chestioneze. Mie mi s-a dat ordin să iau patru oameni și să-i însoțesc la Miliția din Babadag să-i identifice, că nu aveau acte asupra lor. S.B.: Ați spus
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
S.B.: Deci, toți erați comandanți de subunități trimiși acolo ca să apărați, ce? L.M.: Ei, o intersecție, Revoluția! S.B.: Să vă împușcați între voi. L.M.: Ne-am prins mai târziu că era totul o vrăjeală și am lăsat toată muniția în cazarmă, am păstrat doar câte o lovitură pe țeavă cu instalația de lansare asigurată. Opream și noi printr-o intersecție și așteptam și începea să vină populația cu mâncare și băutură la noi. S.B.: Și unde ați pus muniția scoasă? L.M.
Revoluția română: militari, misiuni și diversiuni () [Corola-publishinghouse/Science/84991_a_85776]
-
un... pix, să mi se dea voie să resping categoric întreg acest afectat dispreț filozofic antieuropean. El echivalează cu o adevărată sfidare a unei imense suferințe colective și mult mai grav cu o justificare a economiei comuniste de cazan și cazarmă. Va fi fiind ea filozofică, dar nu mă consolează. și pe cine consolează sau convinge ea de fapt ? Europa a fost, este și trebuie să rămână, dimpotrivă, din acest punct de vedere foarte simplu, dar categoric și energic spus un
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
să mă ajute să nu mai fiu un păcătos”. Și omul mândru se simți umilit de lecția pe care i-o dădea Dumnezeu, prin glasul unui om păcătos, care s-a întors la credință. 40. Credința și țara Într-o cazarmă un soldat găsi o cruciuliță cu un lanț, desigur pierdute de cineva. Le atârnă de creanga unui copac din curtea cazărmii și strigă în bătaie de joc: Bă, care ai pierdut cruciulița și lănțișorul și ai curajul să vii să
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
dădea Dumnezeu, prin glasul unui om păcătos, care s-a întors la credință. 40. Credința și țara Într-o cazarmă un soldat găsi o cruciuliță cu un lanț, desigur pierdute de cineva. Le atârnă de creanga unui copac din curtea cazărmii și strigă în bătaie de joc: Bă, care ai pierdut cruciulița și lănțișorul și ai curajul să vii să le iei?! Un soldat se apropie liniștit și, luând cruciulița, zise: Mama mi-a pus-o la gât când am plecat
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
reîntregire. A fost recompensat pentru bravură militară cu Medalia Bărbăție și Credință, cu Ordinul Steaua României și avansat maior post-mortem. Debutează în 1901 la „Gazeta nouă” (Craiova), tipărind sporadic în nenumărate alte periodice: „Patria”, „Reporterul”, „Sămănătorul”, „Neamul românesc literar”, „Universul”, „Cazarma” (Iași), „Foaia ilustrată” (Budapesta), „Frăția românească” (Iași), „Fluierașul”, „Calendarul Ligii pentru Unitatea Culturală a Tuturor Românilor”, „Almanahul Societății Scriitorilor Români”, „Junimea literară”, „Viața literară” (Craiova), „Zorile” (Târgu Jiu) ș.a. Face parte din primul colectiv de conducere al revistei „Ramuri”, fondează
VULOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290667_a_291996]
-
orașul este doborâtă. Când, la orele 20, Gerö ia cuvântul la radio, cuvântarea sa provoacă o reacție instantanee: manifestanții cer difuzarea la radio a propriilor revendicări. Forțele poliției politice deschid focul. Manifestația lasă locul insurecției, susținută în curând de garnizoana cazărmii Killian și înarmată de muncitorii de la fabricile de armamente. Pe 24, în virtutea prevederilor Tratatului de la Varșovia, puterea face apel la trupele sovietice și este proclamată legea marțială. Dar ea nu mai dispune de o poliție sigură și de o armată
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
asupra mișcării comuniste latino-americane sunt spectaculoase. Triumful revoluționarilor din Sierra Maestra arată că toate aspectele dogmei revoluționare și practica tradițională comunistă sunt depășite. Mai mult, singura revoluție socialistă din America Latină se desfășoară fără sprijinul PSP, care a condamnat atât asaltul cazărmii Moncada de către Fidel Castro, în 1953, cât și expediția vasului Granma; el nu s-a apropiat de Castro decât atunci când posibilitatea unei victorii a războiului de gherilă a devenit evidentă. Rezultatul este o profundă revizie a postulatelor teoretice pe care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al socialismului tradițional -: în aprilie 1923, Frossard creează o Uniune Social-Comunistă și un ziar, L’Egalitî, înainte de a se alătura SFIO. Sunt și unii care aleg să revină în sindicalism, ca Pierre Monatte, dezgustat de „corporalizarea” PC, de „mentalitatea de cazarmă” și de „apucăturile de subofițer”. Alții, în sfârșit, își publică memoriile sau, mai rar, își aduc contribuția la istoria comunismului: în 1964, cu teza sa Originile Partidului Comunist Francez, Annie Kriegel inaugurează cercetările universitare asupra PCF; Franșois Furet zdruncină istoriografia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
revoluționari de profesie, aleși cu grijă și preocupați doar de subversiunea puterii instituite. Această concepție leninistă a partidului este obiectul unor critici severe în cadrul celei de-a II-a Internaționale, mai ales din partea Rosei Luxemburg care vorbește despre „disciplină de cazarmă”; de altfel, în comparație cu puternicele social-democrații, facțiunea bolșevică nu este deocamdată, în 1914, decât un grupuscul, nucleu revoluționar asupra căruia șeful său încearcă să instaureze o dominație totală - ideologică, politică, organizațională și financiară. De la nucleu la mișcarea de mase Odată cu Revoluția
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
împreună cum numai în vis pot să dansez, căci în realitate știi prea bine că nu pot. Ce dezamăgire, totuși, când trezindu-mă am simțit că nu erai lângă mine. M-am mulțumit fie și cu atât. Am plecat la cazarmă plin de voie bună și parcă inima presimțea ceva. Întorcându-mă la gazdă văd plicul de la tine. Am simțit cu adevărat și am savurat rândurile tale care de astă dată au fost puțin mai multe ca de obicei. Știu că
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
României Mari, în fatidica vară a anului 1940. De nedescris, necuprinsa disperare a dezastrului nostru național!” Dar ce vină avea comandantul părăsit de oșteni, se întreba acum Alexandru Mânăstireanu. 8 februarie 1941, Focșani Scump și neprețuit odor, Întorcându-mă de la cazarmă am fost plăcut surprins găsind pe masă trei scrisori: în afară de tine, îmi scria Lenuța și gazda mea de la Băcani. Cred că îți închipui că deși de Lenuța nu prea știam cam de mult ceva pozitiv, totuși scrisoarea ta în mod
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]