2,949 matches
-
și acte de cult. Fundamentată pe această spiritualitate, Biserica a construit un sistem de norme și principii morale care, pentru a fi menținute, sunt protejate și garantate de un anumit cod de legi bisericești. Nu uităm însă, că la întreaga celebrare sacramentală, ia parte omul concret, cu propria sa personalitate, cu caracteristicile și posibilitățile sale psihice, structurate în mod unic și original. Atenți la aceste corelații, recunoaștem cinci aspecte care interferează în derularea procesului dialogic din cadrul reconcilierii sacramentale: 1) aspectul spiritual
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
5) aspectul psihologic. Aceste aspecte pot fi considerate atât cinci dimensiuni de referință ale sacramentului, cât și cinci puncte de vedere, prin intermediul cărora pot fi clarificate și diferite situații particulare în care s-ar putea afla penitentul, confesorul, sau întreaga celebrare a sacramentului. Așa cum experiența pastorală o demonstrează, există situații care cer anumite adaptări sau derogări de la structura și de la ritualul deja stabilite, lucru care se întâmplă cu acordul autorității bisericești, care analizează sacramentul atât din punct de vedere spiritual și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fie mereu în favoarea sfințirii și mântuirii persoanei umane. Acest fapt face ca întreg sacramentul reconcilierii să fie destul de complex, atât cu perspective și viziuni comune și generale, cât și cu aspecte și derogări speciale și particulare, înglobând, prin urmare, în cadrul celebrării sale, atâtea posibilități câți penitenți și situații existențiale sunt. Analiza noastră își propune să abordeze anumite aspecte particulare ale dialogului dintre confesor și penitent, care sunt mai frecvent întâlnite în contextul eclezial actual, dorind să le privească din cele cinci
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
atmosferă de iubire profundă, orientând penitentul să contemple infinita milostivire a lui Dumnezeu, care se manifestă concret, prin oferirea iertării totale și gratuite. Datorită oportunității de a întâlni penitentul în mod individual într-un spațiu caracterizat de siguranță și confidențialitate, celebrarea poate fi ușor pusă în legătură cu direcțiunea spirituală, chiar dacă preotul-confesor încearcă să păstreze distincția dintre cele două. Dialogul sacramental nu este identic cu direcțiunea spirituală. Însă confesorul nu poate să încurajeze creșterea interioară a penitentului în confesional, fără să îi transmită
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
adresează penitentului nu sunt necesare doar pentru eventualul lor rol catehetic, ci, mai ales, pentru creșterea spirituală pe care o produc. Pentru a evita confuziile, confesorul va încerca să nu transmită și alte mesaje „spirituale”, prin care să divagheze de la celebrare și, astfel, să îl încurce pe penitent. El este invitat să fie coerent anumitor criterii și reguli: a) confesorul trebuie să nu urmărească să-i comunice penitentului „propria sa spiritualitate” cu privire la celebrarea spovezii sau la viața de credință, ci să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
alte mesaje „spirituale”, prin care să divagheze de la celebrare și, astfel, să îl încurce pe penitent. El este invitat să fie coerent anumitor criterii și reguli: a) confesorul trebuie să nu urmărească să-i comunice penitentului „propria sa spiritualitate” cu privire la celebrarea spovezii sau la viața de credință, ci să îl conducă pe acesta să se conformeze spiritualității Bisericii, care are deja doctrina sa cu privire la acest sacrament și la credință; b) confesorul trebuie să încerce, prin dialogul său, să transmită și să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcatelor și prin primirea iertării, penitentul „se naște” la o nouă viață, fiind „creat” din nou. Așa cum însăși creația a fost înfăptuită „per Verbum”, la fel și „recrearea” penitentului are loc în mod supranatural „per verba Verbi”. Iată de ce, atât celebrarea Cuvântului, cât și celebrarea celorlalte elemente de rit, sunt două părți ale reconcilierii, în care se inserează și îndemnul confesorului, pentru a nu se crea impresia că sacramentul este ceva mecanic sau un rit magic, ci o mărturisire și împlinire
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
iertării, penitentul „se naște” la o nouă viață, fiind „creat” din nou. Așa cum însăși creația a fost înfăptuită „per Verbum”, la fel și „recrearea” penitentului are loc în mod supranatural „per verba Verbi”. Iată de ce, atât celebrarea Cuvântului, cât și celebrarea celorlalte elemente de rit, sunt două părți ale reconcilierii, în care se inserează și îndemnul confesorului, pentru a nu se crea impresia că sacramentul este ceva mecanic sau un rit magic, ci o mărturisire și împlinire reală a credinței. Mesajul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisire și împlinire reală a credinței. Mesajul confesorului nu este o corectare morală, ci o formă de evanghelizare, prin care îi anunță penitentului într-un mod personalizat „vestea cea bună”. Unii autori propun ca, cel puțin în cazul în care celebrarea reconcilierii are loc în zi de duminică sau de sărbătoare, cuvintele confesorului să fie inspirate din Liturgia Cuvântului din ziua respectivă. Se subliniază astfel legătura dintre celebrarea penitenței și celebrarea euharistică. În fața acestor sfaturi, penitentul este îndemnat să aibă cel
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
vestea cea bună”. Unii autori propun ca, cel puțin în cazul în care celebrarea reconcilierii are loc în zi de duminică sau de sărbătoare, cuvintele confesorului să fie inspirate din Liturgia Cuvântului din ziua respectivă. Se subliniază astfel legătura dintre celebrarea penitenței și celebrarea euharistică. În fața acestor sfaturi, penitentul este îndemnat să aibă cel puțin două atitudini fundamentale: umilință și iubire, pentru că raportul autentic dintre două persoane aflate în dialog nu se realizează doar prin cunoaștere, ci și prin iubire și
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
Unii autori propun ca, cel puțin în cazul în care celebrarea reconcilierii are loc în zi de duminică sau de sărbătoare, cuvintele confesorului să fie inspirate din Liturgia Cuvântului din ziua respectivă. Se subliniază astfel legătura dintre celebrarea penitenței și celebrarea euharistică. În fața acestor sfaturi, penitentul este îndemnat să aibă cel puțin două atitudini fundamentale: umilință și iubire, pentru că raportul autentic dintre două persoane aflate în dialog nu se realizează doar prin cunoaștere, ci și prin iubire și acțiune personală. În cadrul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
viața creștină. Pe de altă parte, este necesar și un discernământ prudent cu privire la frecvența acesteia pentru a nu se încuraja scrupulozitatea penitentului sau dependența acestuia de confesor. Spovada frecventă trebuie promovată doar dacă există conștiința din partea penitentului că participă, prin celebrarea acesteia, la un moment de har. Efectul său medicinal îi vindecă rădăcinile cele mai adânci ale păcatului și îl face mai ascultător la mișcarea Duhului Sfânt, dezvoltându-i un nivel înalt de sensibilitate morală. El este ajutat să vadă necesitatea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
fariseism rafinat și (...) un contrast cu caracterul și semnul sacramental al sacramentului penitenței” . Pe lângă multiplele beneficii spirituale ale spovezii frecvente, se mai adaugă și avantaje naturale, care nu sunt urmărite ca scop în sine, ci ca o consecință secundară a celebrării sacramentale, așa cum sunt de exemplu: îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea, etc. Este necesar să se înțeleagă însă că mărturisirea frecventă „nu e numai o repetare rituală, nici un exercițiu psihologic oarecare, ci o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
celebrării sacramentale, așa cum sunt de exemplu: îngrijirea psihologică, consilierea, întărirea, etc. Este necesar să se înțeleagă însă că mărturisirea frecventă „nu e numai o repetare rituală, nici un exercițiu psihologic oarecare, ci o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea sacramentului este în mod esențial liturgică, festivă și bucuroasă, astfel încât, ghidată de Duhul Sfânt, este orientată către o reîntâlnire cu Dumnezeu și cu Bunul Păstor, (...) celebrarea frecventă și regulată a sacramentului penitenței este de înțeles și de dorit”. 5.1
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
nici un exercițiu psihologic oarecare, ci o grijă continuă de a desăvârși harul Botezului”. Pentru că „celebrarea sacramentului este în mod esențial liturgică, festivă și bucuroasă, astfel încât, ghidată de Duhul Sfânt, este orientată către o reîntâlnire cu Dumnezeu și cu Bunul Păstor, (...) celebrarea frecventă și regulată a sacramentului penitenței este de înțeles și de dorit”. 5.1.2 Spovada generală Spovada generală este un mod de mărturisire sacramentală prin care penitentul vrea să își ceară iertare pentru păcatele săvârșite într-o perioadă mai
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
prisma consecințelor spirituale benefice pe care le aduc în viața creștinului. Ele sunt momente autentice de trăire intensă a unui raport dialogic între om și Dumnezeu. Respectând structura propusă de Ritualul Penitenței, aceste tipuri de spovezi sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii „este în mod esențial liturgică”, folosindu-se de un
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
de Ritualul Penitenței, aceste tipuri de spovezi sunt forme legitime de celebrare liturgică, pe care Biserica le admite și le promovează cu toată convingerea spre binele spiritual al persoanei umane. 5.2 Aspecte liturgice ale dialogului Păstrându-și caracterul spiritual, celebrarea sacramentului reconcilierii „este în mod esențial liturgică”, folosindu-se de un anumit rit și de anumite semne și simboluri. Sacramentul se celebrează într-un anumit loc, într-un timp determinat și printr-o modalitate clară. Acestea sunt stabilite de normele
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
semne și simboluri. Sacramentul se celebrează într-un anumit loc, într-un timp determinat și printr-o modalitate clară. Acestea sunt stabilite de normele generale ale Bisericii și de diferite dispoziții ecleziastice universale sau locale. În situații particulare și excepționale, celebrarea acestui sacrament poate suferi anumite adaptări și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
locale. În situații particulare și excepționale, celebrarea acestui sacrament poate suferi anumite adaptări și modificări, admise de normele liturgice. În acest caz, procesul dialogic dintre confesor și penitent este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
este condiționat, fiind nevoit să urmărească adaptările necesare. 5.2.1 Locul celebrării și dialogul Unul din factorii importanți care influențează dialogul dintre confesor și penitent este locul în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în care se realizează acesta, adică spațiul concret în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează și mai mult faptul că spovada este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
în care are loc celebrarea sacramentului reconcilierii. Acest loc nu poate fi oricare și oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează și mai mult faptul că spovada este locul unui raport personal între penitent și Dumnezeu
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
oriunde, pentru că el „trebuie să favorizeze dinamica dialogică dintre penitent și confesor, dar și confidențialitatea, necesară formei de celebrare individuale”. Biserica a considerat ca locul potrivit celebrării reconcilierii sacramentale să fie confesionalul, acesta fiind un garant bun al confidențialității dialogului. Celebrarea sacramentului reconcilierii în manieră secretă, în spațiul intim al confesionalului, accentuează și mai mult faptul că spovada este locul unui raport personal între penitent și Dumnezeu, în cadrul căruia confesorul își are locul său clar, bine delimitat, de unde își desfășoară rolul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
mărturisirii sau, dimpotrivă, să cadă în extrema cealaltă, de a vorbi prea mult, dar nesemnificativ, chiar și despre lucruri străine spovezii. Mai mult decât atât, se poate întâmpla ca, atât penitentul, cât și confesorul să uite că sunt implicați în celebrarea unui sacrament și, astfel, ambii să divagheze în discuții cu caracter de direcțiune spirituală sau colocviu, ignorând structura formală a reconcilierii sacramentale. Dialogul poate denatura, plecând, de exemplu, de la atenția asupra păcatului, la ideea de sentiment de vinovăție și apoi
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
confesionalul are rolul său specific în cadrul acestui sacrament, pentru că, așa cum este el conceput astăzi în diferitele biserici sau locuri sacre, prin diversificarea aspectului și a arhitecturii sale, propune o posibilitate largă de simboluri și semnificații și creează oportunități de care celebrarea sacramentală poate profita. Confesionalul nu trebuie considerat „o întunecată aulă de justiție”, în care să domnească legalismul, și nici cabinetul unui psihoterapeut, în care să se desfășoare lecții profunde de psihanaliză. Chiar dacă ambele aspecte pot fi induse involuntar în cadrul celebrării
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]