23,403 matches
-
îl pune pe ciobanul mioritic să se ia la întrecere cu Oedip și Hamlet. Cum era și ,normal", în perspectivă protocronistă, păstorul băștinaș e cîștigătorul. Splendida baladă Miorița nu e oare înjosită prin angajarea ei într-un ,concurs" cu personaje celebre ale literaturii universale, ,concurs" inoportun printr-o deosebire frapantă, ,din start, de antecedente, de orizont, de pîrtii de înaintare"? De parcă ar avea sens ,să pui laolaltă prune cu mere și, mai ales, să demonstrezi prezența unei superiorități". Artificiul e jenant
Protocronismul proteic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10013_a_11338]
-
alunecă în aluzii vulgare ("ocupat prin scorburile pupezelor din teii de la Cotroceni"), pe care politicianul vrea probabil să le compenseze stilistic prin aluzii culturale; acestea produc devieri necontrolate de la o temă oricum extrem de neclară ("Așa a fost pusă în scenă celebra piesă ŤScauneleť, inspirată din teatrul absurdului al lui Eugen Ionesco, după ce pupila autorului, mandatara testamentară a tatălui său, din ură față de România, a făcut toate demersurile în presă și în justiție ca această creație monumentală să nu-și găsească locul
Declarații by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10048_a_11373]
-
de unde poate și justificarea conceptului de ,cultură pentru copii", de care am mai pomenit. ,Culmea" albumului, dacă putem spune astfel, este Albumul fără text, în care scrisul, în sensul tradițional al termenului dispare, și încredințează imaginii misiunea narării istoriei. Sînt celebre în acest sens Albumul Adelei de Claude Ponti sau cel al lui Grégoire Solotareff despre Domnul Căpcăun. Nu e de mirare așadar că se scriu studii și tratate, se dau doctorate pe problematica albumului: cea mai nouă referință bibliografică în
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
negru și albul incert al hîrtiei manuale, desenează cu roșu o circumferință nesigură, sugerînd parcă un univers în mișcare și notează la capătul cel mai îndepărtat, în stînga, sus cu litere de mînă, Neverland. Mod esențializat de a ne prezenta celebra Insula a desfătărilor, cu efecte amintind cumva de tehnica xilogravurii. Abordările privilegiază fie personajul central într-o situație relevantă, fie o scenă cheie. Vedem astfel figurări multiple ale Alicei, cînd slabă, cînd grasă, cînd doar ca o siluetă, cînd cu
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
fiindcă mi se părea că știu cam tot ce poate fi interesant despre Disney, căruia nu-i iertasem unele dulcegării din Pinocchio și unele intervenții în Cenușăreasa lui Perrault. ,Revelația" a fost pentru mine faptul că Disney și-a creat celebrele desene animate, inspirîndu-se mult din ilustrația de carte europeană a sfîrșitului de secol al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea. De altfel, subtitlul expoziției vorbea de ,sursele de inspirație ale artei studiourilor Disney". Am aflat așadar că prin
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
cu ceea ce înțelegem noi astăzi prin cuvîntul ,recenzie", cartea lui Kierkegaard fiind mai curînd o diatribă ad hominem îndreptată împotriva unui Andersen care, deși nu-și publicase încă poveștile care aveau să-i aducă faima mondială, era deja un nume celebru. Pe scurt, filozoful îi reproșează scriitorului că, neavînd o concepție proprie despre viață, lipsa aceasta se răsfrînge malign asupra substanței narative a romanului. În al doilea rînd, că nu are puterea de a se detașa de viața personajelor pe care
Deliciile ironiei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10049_a_11374]
-
ales că au existat și suverane care au știut să aplece urechea. I-aș mai reproșa ceva Sofiei Coppola (regizoare, scenaristă și producătoare a peliculei). Hibridizarea - mai exact încrucișarea dintre un studiu de personaj (principalul) și o biografie partizană, observați celebra replică despre cozonac, și doritoare să îndrepte erorile percepției de pînă acum - are mereu riscurile ei, iar în cazul acestui film ele își ițesc capetele peste tot. Regret să spun dar, dacă e să iei la puricat structura, Propunerea australiană
Frivolitate versus machism by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10052_a_11377]
-
loc aparte ocupându-l în scrisul său Dinu Lipatti. Violoniștii încondeiați pentru prestațiile lor bucureștene, cu creații de mare popularitate sunt: Jacques Thibaud, Fritz Kreisler, Jascha Heifetz, adăugându-li-se violonceliștii Pablo Casals, Gaspar Cassado și Emanuel Feuermann etc. Cântăreți celebri care au concertat la București s-au bucurat de atenția lui George Breazul: basul Feodor Șaliapin, baritonul Sigismund Zaleski, tenorul Raiceff, tenorul Tito Schipa etc. - Dacă nu se cunosc date concrete pentru traducerea în fapte a propunerii lui Oskar Fleischer
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
II, nr. 10 - 11 august - septembrie 1920, pp. 265 - 281; Republicat și ca broșură separată, cu același titlu, Câmpina, Tip. Mihail S. Gheorghiu, 1920, pp. 3 - 4; footnote> . Breazul se dovedește un continuator fidel al ilustrului său dascăl, Kiriac - autorul celebrei devize „cântece românești pentru școala românească” și cel care a adaptat la realitățile culturale românești cealaltă deviză „soarta muzicii românești în școală se hotărăște” - ambii adepți ai ideilor novatoare ale ilustrului ministru, Spiru Haret, de la care pornește concepția lor pedagogică
GEORGE BREAZUL LA SEMICENTENARUL TRECERII SALE ?N ETERNITATE by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/84199_a_85524]
-
bruma de putere pe care o are un profesor, pentru a mai fi dispus să renunțe la ea. În fine, chemă din nou zâna, rugând-o să îi îndeplinească cea de-a doua dorință. ,Aș vrea", spuse, ,să fiu mare, celebru, puternic, și totuși necunoscut; aș vrea să știu totul, dar să n-am suflet vulnerabil." Dorit, zis și făcut. Șoarecele ajunse computerul Poliției Europene. Se numea de acum AZCO, Allgemeiner Zentralcomputer. Ah, ce bucurie pe șoarece! Știa de acum totul
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
până la urmă, mai multe decât poeții și gânditorii. Mai înțelegea și că fericirea nu trebuie căutată. Și că nu poate fi de durată; altfel, la ce ar mai fi nevoie de țepi? Cum de n-au înțeles atâta lucru oamenii celebri? Să fi fost mai proști decât Peter? Nici pomeneală, doar că nu erau personaje de basm. Lor nu le ajungea să înțeleagă înțelepciunea bunicilor, ei mai trebuiau să și trăiască fericirea, nefericirea. Or, asta e cu totul altceva. Dacă ar
Wolf Wucherpfennig - Basme moderne by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/10028_a_11353]
-
secole, chiar.” ... Nu puteam scăpa concertul de a doua zi: 30 septembrie, ora 19:00. O colaborare între Filarmonica din Râm nic și Orchestra Simfonică a Filarmo nicii „Mihai Jora” din Bacău. Concert Bicentenar Verdi Wagner, cu o suită din celebrele compoziții ale celor doi titani ai muzicii lumii. Sala plină, membrii orchestrei, în ținută elegantă, ca și spectatorii. „Lumea bună” a Râmnicului... Am avut locuri lângă primarul orașului, Emilian Frâncu, foarte amabil cu noi. Lui Dariusz Pacak nu-i venea
Printr-un hazard, în vizită la Filarmonica „Ion Dumitrescu” din Râmnicu Vâlcea. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/100_a_125]
-
Caragiale pentru România de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Adriana Bittel realizează o cronică vie a anilor '80 din care nu lipsesc "simțul enorm și văzul monstruos" ale lui Caragiale, dar nici un anumit lirism ori rețetele literare ale de acum celebrei generații '80. Și pentru ca replica la Caragiale să fie rotundă, scrisul Adrianei Bittel gravitează în jurul femeii. Lumea este văzută prin ochii ei, femeia devine etalonul și revelatorul vieții românești din anii de sfârșit ai regimului comunist. Cu visele strivite sub
Fustele lui Mitică by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10088_a_11413]
-
nihiliști în raport cu trecutul, în frunte cu A. A. Bogdanov (în realitate, a fost gelos pe inițiativa lor!). Proletkultul provenea din spiritul revoluției bolșevice și oricît de "democratice" opinii ar fi afișat Lenin sau Troțki în legătură cu operele clasice sau cu scriitorii celebri, ansamblul activității lor ne obligă să reflectăm la o atitudine corespunzătoare acelui spirit și în zona artelor. Episodul polemic cu Bogdanov și companionii săi are ca explicație dorința liderilor comuniști supremi de-a nu lăsa Proletkultul într-o relativă independență
Din nou despre postbelic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10101_a_11426]
-
Ravel, Stravinski, Schoenberg, Berg, Webern, Hindemith și până la Boulez, Stockhausen și Pousseur, dar incluzând și autocitări din propria muzică. În textul soliștilor sunt incluse citate textuale din Lévy-Strauss și Beckett. Atrage atenția includerea citatelor din Crud și gătit de Lévy-Strauss, celebru antropolog cu studii despre mitologiile popoarelor naturii. Intuiția lui Berio devine cu atât mai incitantă, cu cât se aliniază perfect la ideea lui Lyotard conform căreia prăbușirea meta-discursului iluminist a dus la proliferarea unei pluralități de micro-discursuri (locale, regionale, identitare
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
lucrurile într-un mod eficient. Așa cum am menționat mai sus, avem de a face cu un ansamblu de fragmente "răcite"ale modernității, suspendate într-un vid conceptual și fără nici o relaționare aparentă între ele. Astfel putem explica sensul și utilitatea celebrei sintagme "anything goes". Nu există nici o specificare impusă, de ordin formal sau stilistic, referitoare la tehnicile componistice "privilegiate" sau de prim-plan (spre exemplu, pan-serialismul în cadrul celei de a treia avangardă). Ne putem aminti că Schoenberg a avut nevoie
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
claritatea de către Luciano Berio în 1983 într-un interviu acordat revistei „Libération”, în care el a afirmat: „Acela care își spune avangardist este un cretin [...] avangardă este nulă”<footnote Ramaut-Chevassus, op. cît., pag. 11. Această replică vine în calitate de răspuns la celebra afirmație făcută de Pierre Boulez în 1952 în articolul “Schoenberg este mort”: “Compozitorul este inutil în afara cercetărilor seriale”, în: idem., pag. 21. footnote>. În comparație cu termenul fragmentarism, în calitatea lui de depreciativ avangardist, mult mai pertinenta se prezintă a fi imaginea
Muzica postmodernă: reinventarea artei muzicale după sfârșitul modernității by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83151_a_84476]
-
baza militară din Cuba, nu îngrozește prin cruzime și nici nu surprinde prin inedit. Dimpotrivă, ceea ce impresionează spectatorul cît de cît avizat este că sînt imagini cunoscute, imagini cu care sîntem familiari pentru că s-au scurs în presă sau în celebrele fotografii făcute la închisoarea Abu Ghraib din Irak. Imagini pe care este meritul lui Winterbottom pentru că le-a pus, minimalist, cap la cap, obținînd o perspectivă care ne deranjează, pentru că ne arată, a nu știu cîta oară, că noi, occidentalii
Brittain attacks in patru pelicule by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10124_a_11449]
-
autor în timpul vieții, Troienii (1985) și Lumina și uitarea (1989), precum și un consistent grupaj de poeme postume, Măștile de sticlă. La sfârșitul anilor '80, când au apărut aceste cărți, toate reflectoarele criticii literare erau îndreptate spre noile vedete ale deja celebrului curent optzecist. Volumele lui Radu R. Șerban, nefăcând parte din curent, au trecut, de aceea, aproape neobservate. Moartea prematură a poetului, în iunie 1991 (la numai 38 de ani), a făcut ca referinețele la opera sa să devină practic inexistente
Sinele si lumea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10114_a_11439]
-
o puzderie de motive de inspirație, unele de o suculență literară de primă mînă, mai ales cînd e vorba de locuri de veșnică odihnă. Și pentru că am vorbit atît despre cimitire, închei cu un citat despre cimitirul orășelului german Ralbitz: "Celebru este numai cimitirul, în care sînt aduși, din toate cele șase sate ale comunității, morții care vor să-și găsească aici liniștea vreme de douăzeci și cinci de ani. Cimitirul este amenajat asemenea unei gospodării cu două loturi. Toți cei decedați sînt
De la biserica la cimitir by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10121_a_11446]
-
seminar nu interesează aici. însă, din respect pentru cei care vor fi citit relatarea regizorului Sergiu Nicolaescu (pentru că despre el este vorba), dar și pentru redactorii care realizează respectivă revista, facem cuvenită rectificare. Textul în discuție face parte dintr-o celebra poezie a lui François de Malherbe (1555-1628) intitulată Consolation ŕ M. du Périer (transcrisa în lucrările moderne Consolation ŕ Dupérier). Acesta din urmă, prieten bun cu poetul, pierduse o fiică (Marguerite) în floarea vieții, fapt care a sensibilizat mult pe
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
matin". Prin frumusețea lor, ca și prin sensul lor profund uman, aceste două versuri s-au desprins din poezie și au circulat (circulă și azi!) independent de cauză care le-a produs - așa cum se întâmplă cu multe texte din autori celebri, care ies din pagina și devin aforisme. Circulația lor a fost ajutată și de faptul că, în epoca, unii critici literări au comentat poezia întrebându-se dacă persoana care a murit se numea Roșe (substantivul roșe este așezat între virgule
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
poezia întrebându-se dacă persoana care a murit se numea Roșe (substantivul roșe este așezat între virgule) sau dacă era vorba doar de o metaforă. Cum se întâmplă deseori, oamenii îndurerați de moartea cuiva drag, simt nevoia să aleagă texte celebre și să le sape în piatră funerară. Nu numai într-un cimitir din Paris, ci și în alte cimitire din Franța, cele două versuri ale lui Malherbe pot fi citite pe monumente funerare, fără ca numele autorului să fie specificat. Propoziția
Erata... by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/10122_a_11447]
-
dual. Așadar, înființarea instituției reprezintă nu numai o premieră românească, cât mai ales una... transnațională. Probleme de actualitate Nu peste multă vreme, cunoscutul număr de apel al „Salvării“ - 961 - va trece în amintire, pentru că, urmând modelul american și al lor celebru „991“, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Comunicațiilor a impus introducerea Numărului Unic de Urgență. Cu cifrația „112“, acesta va prelua toate apelurile adresate nu numai Salvării, dar și Poliției, Pompierilor și Protecției Civile. Până atunci însă, la 961, numărul
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]
-
și Ridicarea la Cer a Sfintei Fecioare Maria. Biserica Evanghelică 10 august - Duminica a 8-a a Sfintei Treimi. Cultul Mozaic 9 august - Vaethanan - Șabat Nahmu (P. A.3). vă reamintim l Până în 10 august inclusiv, la Gărâna, în deja celebra curte „La Răscruce“, se desfășoară ediția 2003 a Festivalului de Jazz. l Începând din 8 august și până în seara zilei de 10 august are loc ampla manifestare „Zilele Jimboliene“. l Circuitul de Karting deschis recent în zona Freidorf din Timișoara
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]